Știri
Știri din categoria Finanțe personale & Banking

România plătește deja dobânzi de 60 mld. lei, iar instabilitatea politică împinge costurile și mai sus , după ce randamentele la titlurile de stat au crescut pe fondul anunțului PSD și AUR privind depunerea unei moțiuni de cenzură , potrivit Libertatea . Creșterea s-a văzut luni, 27 aprilie, la dobânzile pentru obligațiunile României pe 10 ani, care au urcat la 7,32%, cu 0,11 puncte procentuale peste nivelul de vineri, conform datelor TradingEconomics.com . În termeni practici, asta înseamnă că statul se împrumută mai scump pentru a-și finanța deficitul bugetar și datoria publică. De ce contează: dobânda devine o cheltuială bugetară tot mai grea În bugetul pe acest an, România are prevăzute cheltuieli de 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzile la împrumuturi, echivalentul a 12 miliarde de euro. Suma reprezintă 3% din PIB, iar articolul notează că, doar din dobânzi, România depășește nivelul maxim de deficit bugetar prevăzut de tratatele europene. Context: deficit ridicat și avertismente privind sustenabilitatea Bugetul pe acest an este construit pe un deficit de 6,2% din PIB. În primele trei luni ale anului, deficitul s-a situat la 1% din PIB, față de 2,3% în primul trimestru al anului trecut. În acest context, Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României (BNR), a avertizat săptămâna trecută că România poate ajunge într-o situație similară Greciei de acum 10–15 ani dacă nu reduce urgent deficitul. Reacție de piață: presiune și pe bursă Pe lângă creșterea costurilor de finanțare, articolul menționează că Bursa de la București era în scădere luni, pe același fundal de tensiune politică. [...]

După nouă ani la Palatul Élysée , Brigitte Macron spune că este „uneori mai tristă decât (era) vreodată”, pe fondul hărțuirii online și al valului de dezinformări care a vizat-o, inclusiv cu acuzații legate de genul său , potrivit Adevărul . Declarațiile vin într-un interviu publicat duminică de săptămânalul financiar francez La Tribune, în care prima doamnă face un bilanț personal al perioadei petrecute la Élysée. Brigitte Macron compară viața de dinainte cu cea din ultimii ani, descriind ritmul „intens” al mandatului prezidențial și efectele psihologice ale expunerii publice. „Am văzut întunecimea lumii, prostia, răutatea. Sunt uneori mai tristă decât am fost vreodată înainte.” În același interviu, ea vorbește despre episoade de pesimism pe care spune că nu le avea înainte și mărturisește că îi este uneori greu „să vadă cerul albastru”. Potrivit relatării, scrisul ar ajuta-o „mult” să-și gestioneze gândurile. De ce contează: hărțuirea online ajunge în instanță Materialul plasează aceste trăiri în contextul unei campanii de hărțuire și dezinformare care a vizat-o pe Brigitte Macron în mediul online. În ianuarie, mai mulți hărțuitori cibernetici acuzați că au difuzat sau răspândit insulte și zvonuri legate de genul ei și de diferența de vârstă față de președinte au fost condamnați la pedepse de până la șase luni de închisoare, însă majoritatea au primit condamnări cu suspendare. Relația dintre Emmanuel Macron (48 de ani) și Brigitte Macron (73 de ani) este prezentată ca țintă a unei „difuzări masive de informații false”, iar cuplul ar fi decis să lupte în justiție atât în Franța, cât și în Statele Unite. Context: plecarea de la Élysée, după două mandate Interviul apare cu aproximativ un an înainte de finalul celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron: Brigitte Macron ar urma să părăsească Palatul Élysée în 2027, după încheierea celor două mandate prezidențiale. În relatare este menționat și faptul că, la sfârșitul lui august 2024, ea le-a spus anchetatorilor, la depunerea unei plângeri, că zvonul care o prezenta drept o femeie transsexuală a avut „un răsunet foarte puternic” asupra ei și asupra anturajului său. [...]