Știri
Știri din categoria Educație financiară
Opt din zece români își reduc consumul, iar amânarea cumpărăturilor mari devine o reacție de masă la scumpiri, potrivit Euronews. Datele indică o presiune directă asupra bugetelor gospodăriilor și o prudență care poate frâna cererea pentru bunuri și servicii neesențiale în 2026.
Aproape 77% dintre respondenți spun că au redus drastic cheltuielile neesențiale în ultimele luni, iar peste jumătate au decis să amâne achizițiile importante, arată un sondaj realizat de TBI Bank. În termeni economici, comportamentul descrie o comprimare a consumului discreționar (cheltuieli care nu sunt strict necesare), cu efecte potențiale asupra sectoarelor dependente de vânzări „la impuls” sau de achiziții planificate (de la electronice la amenajări).
Sondajul indică o situație financiară vulnerabilă: aproape 40% dintre respondenți își descriu situația drept stabilă, dar mai slabă decât anul trecut, iar un sfert nu resimt nicio schimbare. În același timp, 13% declară că se confruntă cu dificultăți mai mari decât în 2025.
Presiunea se vede și în capacitatea de a acoperi cheltuielile curente:
Creșterea costului vieții este principala problemă pentru peste 63% dintre români, urmată de stagnarea veniturilor și creșterea cheltuielilor, dar și de apariția unor costuri neprevăzute. În acest context, decizia de a tăia cheltuieli și de a amâna achiziții mari funcționează ca o „plasă de siguranță” pe termen scurt, dar semnalează și o încredere redusă în evoluția bugetului personal.
În scenariul pierderii veniturilor, aproape 3 din 10 respondenți spun că ar putea rezista cel mult trei luni, iar puțin peste 20% ar face față între trei și șase luni. Pentru a se simți în siguranță financiar, cei mai mulți indică nevoia de venituri mai mari (un job mai bine plătit) și de un fond de rezervă pentru situații neprevăzute.
Sondajul a fost realizat în aprilie 2026, pe un eșantion de 1.146 de respondenți.
Recomandate
Plățile „invizibile” nu sunt, în sine, cauza cheltuielilor mai mari , iar miza reală este educația financiară, nu forma banilor, potrivit unei declarații a CEO-ului BCR, Sergiu Manea , într-un interviu pentru Wall-Street . Mesajul vine în contextul extinderii rapide a plăților cu cardul, telefonul sau ceasul, care pot face actul plății mai puțin „tangibil” pentru consumatori. În material este invocat și un argument din economia comportamentală: plățile fără numerar (cashless) pot reduce ceea ce economiștii numesc „durerea plății” – senzația concretă de pierdere a banilor în momentul tranzacției. Investopedia este citată cu ideea că plata digitală poate face cheltuiala mai abstractă, mai rapidă și mai ușor de ignorat. „Canalul” de plată versus decizia financiară Sergiu Manea susține că instrumentul de plată este doar un canal, iar controlul cheltuielilor ține de felul în care oamenii înțeleg banii și își construiesc deciziile pe termen lung. În interviul acordat publicației, el respinge ideea că numerarul ar ajuta automat la conștientizarea cheltuielilor. „Eu nu cred că forma fizică a banilor te ajută să conștientizezi cât cheltuiești, ci cunoștințele despre bani. (…) Decizia unui om despre propriii bani vine din cum îi face, cum îi cheltuiește, cum își vede viața în viitor și care sunt perspectivele pe termen lung asupra vieții financiare.” De ce contează: generațiile tinere pornesc direct în „contactless” Un alt punct al discuției este schimbarea de comportament la nivel generațional: pentru tineri, banii sunt tot mai puțin un obiect fizic și tot mai mult un sold într-o aplicație, o notificare sau un abonament recurent. În acest context, Manea spune că ideea „controlului” prin bancnote trebuie privită cu prudență, pentru că mulți tineri nici nu mai sunt obișnuiți cu interacțiunea fizică cu banii. Educația financiară, problema structurală În România, dezbaterea despre cash versus digital se suprapune peste un nivel redus de educație financiară, iar CEO-ul BCR argumentează că tema ar trebui urcată pe agenda publică, mai ales în perioade de tensiune economică și socială. În viziunea sa, educația financiară nu înseamnă doar buget lunar, ci și înțelegerea unor concepte și riscuri de bază: ce este inflația; ce presupune o investiție; cum recunoști o escrocherie financiară; cum evaluezi riscurile și iei decizii consecvente. Ce indică „ Școala de Bani ”, programul BCR Manea leagă nevoia de educație financiară și de rezultatele programului „Școala de Bani”, despre care spune că a ajuns la aproximativ un milion de oameni. Potrivit acestuia, după participare, „două treimi” și-ar fi schimbat comportamentul sau ar fi decis să se raporteze diferit la propria viață financiară. În același context, el afirmă că România este „constant și continuu pe ultimul loc la cunoștințe financiare” și că, deși accesul la servicii bancare este „ok”, produsele și deciziile asociate unei vieți financiare trebuie înțelese mai bine pentru a progresa. [...]
Dragoș Anastasiu cere ca statul să-și respecte termenele și datoriile către firme potrivit Agerpres , avertizând că fără respectarea legilor și fără debirocratizare nu poate fi recâștigată încrederea mediului de afaceri, indiferent cine va fi la guvernare. Fostul vicepremier a vorbit la Buzău, la semifinala județeană a „Maratonului pentru Educație Antreprenorială” (ediția a IV-a), organizat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) , eveniment dedicat elevilor, profesorilor și antreprenorilor. De ce contează: încrederea firmelor depinde de comportamentul statului Anastasiu a susținut că statul transmite „un semnal de neîncredere” atunci când nu își respectă propriile obligații în relația cu antreprenorii, inclusiv termenele pentru autorizații, și când are datorii semnificative către companii. În același context, el a spus că, după o perioadă în care România „a trăit peste puterile” sale, urmează un moment de corecție care ar putea însemna inclusiv o posibilă recesiune, dar pe care îl consideră necesar. Ce măsuri pune pe listă: reguli, simplificare, fără ajutoare „pe banii antreprenorilor” În viziunea sa, statul ar trebui să se concentreze pe câteva direcții, aplicabile indiferent de schimbările politice: respectarea legilor și a angajamentelor față de mediul de afaceri; simplificare și debirocratizare, pe motiv că România ar fi „superbirocratizată”, peste nivelul deja ridicat de birocrație din Europa; evitarea schemelor de ajutor de stat finanțate, în esență, „pe banii antreprenorilor”, în condițiile în care statul nu își onorează la timp obligațiile față de companii. Context: antreprenoriatul a crescut, dar are nevoie de reguli previzibile Anastasiu a apreciat că economia României a făcut progrese în ultimii ani și a descris-o drept una „emergentă”, în curs de consolidare. El a legat evoluția antreprenoriatului de educația antreprenorială și de programele dedicate elevilor, argumentând că o economie puternică este condiția pentru un stat puternic. [...]
Raiffeisen Bank a testat educația financiară „la plecare”, în Gara de Nord , printr-o activare care a vizat decizii rapide de bugetare într-un moment tipic de cheltuieli impulsive, potrivit Economedia . Înainte de mini-vacanța de 1 Mai, mii de călători au trecut pe la „ Peronul Financiar ”, unde au primit recomandări despre cum să-și gestioneze banii în vacanță. Inițiativa a fost construită ca o experiență interactivă de câteva minute, gândită să fie parcursă înainte de urcarea în tren. Mesajul central a fost că relaxarea și planificarea financiară pot coexista, într-un context în care, de regulă, atenția se mută de la buget pe consum. „Ne-am dorit să fim prezenți cu un mesaj simplu: distracția și planificarea financiară pot merge mână în mână. Peronul Financiar a marcat, astfel, atât începutul mini-vacanței de 1 Mai, cât și un moment bun pentru decizii financiare mai conștiente. Prin această inițiativă, ne-am propus să aducem discuțiile despre bani într-un context în care, de obicei, ne gândim mai mult la relaxare și mai puțin la alegerile financiare.” – Laura Mihăilă, Director Marketing, Comunicare & CX, Raiffeisen Bank România. Ce au făcut concret participanții Călătorii au completat un quiz financiar, pe un ecran interactiv, cu trei întrebări despre comportamentul de consum în vacanță, inclusiv: dacă pleacă la drum cu un plan sau „merg pe intuiție”; cum aleg ce cumpără la destinație; care este „mantra” lor când vine vorba de cheltuieli. Pe baza răspunsurilor, participanții au primit o încadrare într-un tipar de comportament (de exemplu, „Cheltuitorul Express” versus „Cheltuitorul de Ocazie”), plus un sfat personalizat și un „kit de relaxare financiară”, conform descrierii din material. De ce contează: bugetul de vacanță e adesea „din mers” Contextul invocat este unul de presiune pe buget în escapadele scurte, când cheltuielile tind să fie mai puțin controlate. Economedia citează un studiu Raiffeisen Bank, potrivit căruia peste 4 din 10 români alocă bugetul de vacanță direct din venitul lunar disponibil, ceea ce crește importanța planificării cheltuielilor chiar și pe termen scurt (detalii în studiul băncii: Raiffeisen Bank ). Dincolo de componenta educativă, spațiul a funcționat și ca zonă de pauză în gară (șezlonguri, zone foto, suveniruri), iar organizatorii susțin că obiectivul a fost ca oamenii să plece la drum cu „un plan mai clar” pentru cheltuielile din vacanță. [...]
Oprirea sistemului de plăți poate deveni o vulnerabilitate de securitate economică , iar confuziile publice despre rolul băncilor și despre indicatori precum ROBOR amplifică riscul, a avertizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la Forumul Educației Financiare organizat de ASE, potrivit Antena 3 . Isărescu a spus că își face „autocritica” pentru faptul că, după 35 de ani, persistă „neînțelegeri” și „confuzii” în discursul public privind rolul băncilor, rolul băncii centrale și modul în care funcționează sistemul bancar într-o economie de piață. În acest context, guvernatorul a indicat drept exemplu recurent dezbaterea despre ROBOR, despre care a afirmat că „tulbură” societatea și poate deveni periculoasă. „Persistă în discursul public neînțelegeri, confuzii privind rolul băncilor. Rolul Băncii Centrale, cum funcționează. (…) Dau un exemplu care a rezbătut în opinia publică: discuția asta cu ROBOR-ul. (…) Eu îmi dau seama ce periculoasă e toată discuția asta.” De ce contează: sistemul de plăți, infrastructură critică Mesajul central al guvernatorului este că neînțelegerea funcționării sistemului bancar nu rămâne doar o problemă de educație financiară, ci poate deveni o vulnerabilitate. Isărescu a atras atenția că sistemul de plăți – operat de bănci – poate fi o țintă în „războiul hibrid”, iar blocarea lui a fost, în trecut, „primul lucru” care apărea în scenarii de atac. „Primul lucru care se apărea acum vreo 35 de ani în cazul unui atac terorist era că se bloca sistemul de plăți. Face parte din arsenalul războiului hibrid.” În același pasaj, Isărescu a spus că în România se fac „300.000 de plăți” pe zi și a detaliat că fiecare bancă are „între 10-20 de mii” dintre acestea, în contextul instituțiilor care participă la stabilirea ROBOR. ROBOR, „cartelizare” și transmiterea politicii monetare Guvernatorul a respins ideea că ROBOR ar fi rezultatul unor „înțelegeri neconcurențiale” între bănci, subliniind că este „indicele pieței monetare” și că piața interbancară este esențială pentru transmiterea politicii monetare. Totodată, a reamintit că banca centrală „nu dă credite populației” într-o economie de piață, rolul acesta revenind băncilor comerciale. Isărescu a menționat și IRCC, indice introdus de politicieni, sugerând că schimbarea indicilor nu rezolvă problema de fond, dacă mecanismele nu sunt înțelese la nivel public. „Banca Centrală într-o economie de piață nu dă credite populației. (…) Băncile comerciale fac asta. Acest lucru nu se înțelege. Eu ca veteran ar trebui să-mi fac autocritică.” În sprijinul ideii că ROBOR nu este „manipulat”, guvernatorul a indicat că acesta „din iunie până azi a scăzut cu 2 procente”, fără a oferi în material nivelurile exacte ale indicelui. Context: declarațiile, la Forumul Educației Financiare Declarațiile au fost făcute la Forumul Educației Financiare organizat de Academia de Studii Economice din București , sub Înaltul Patronaj al președintelui României. Potrivit materialului, la eveniment a vorbit și președintele Nicușor Dan, pe tema importanței educației financiare. [...]
Vicepremierul Tánczos Barna cere educație financiară pentru decidenți, nu doar pentru elevi , argumentând că lipsa unor cunoștințe solide la nivelul celor care iau hotărâri publice poate afecta calitatea deciziilor cu impact asupra societății, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni, la deschiderea Forumului Educației Financiare, organizat la ASE București , cu tema „Educația Financiară: Interfața coeziunii între furnizorii și utilizatorii de produse financiare”. De ce mută discuția spre „alfabetizarea” financiară a statului Tánczos Barna a susținut că, atunci când se vorbește despre educație, atenția se îndreaptă „din reflex” către elevi și studenți, însă în cazul educației financiare „cel puțin la fel de importantă” este pregătirea celor care decid politici și bugete publice. În viziunea sa, decidenții – de la Guvern și Parlament până la consilii județene, primării și instituții subordonate – au nevoie de „cunoștințe financiare solide” pentru a răspunde „cu succes” provocărilor. Context: educația ca filtru împotriva dezinformării Vicepremierul a legat tema educației și de nevoia de „spirit critic”, pe fondul unei „avalănșe” de mesaje de dezinformare care, spune el, îi vizează în special pe tineri. În acest cadru, a descris educația și ca pe o capacitate de a distinge între „bine și rău” și de a completa „puzzle-ul general” cu elementele de adevăr care lipsesc din mesajele publice. Ce propune concret Tánczos Barna a afirmat că i-a recomandat rectorului ASE București să se implice într-un proiect pentru îmbunătățirea educației financiare „la nivelul Parlamentului” și „la nivelul guvernelor care vin și pleacă”. Materialul nu oferă detalii despre formatul proiectului sau un calendar de implementare. [...]
Educația financiară devine o miză de securitate economică într-un context de dezinformare care poate împinge atât oamenii, cât și decidenții, spre alegeri cu efecte negative asupra economiei, a spus președintele Nicușor Dan , luni, la Academia de Studii Economice din București, potrivit Adevărul . Șeful statului a legat direct nivelul de educație financiară de calitatea deciziilor individuale și de direcția politicilor publice, avertizând că lipsa de cunoștințe poate conduce la „decizii nesănătoase” pentru economia românească și pentru „prosperitatea colectivă”. În același timp, a susținut că există o corelație între prosperitatea unei țări și nivelul de educație financiară, corelație pe care a spus că studiile o confirmă, fără a indica însă ce studii anume. Ce înseamnă, concret, educație financiară în viziunea președintelui Nicușor Dan a descris educația financiară ca un set de abilități de bază necesare într-o societate modernă, de la înțelegerea „ecosistemului financiar” până la decizii uzuale precum creditarea sau investițiile. „E important ca un tânăr care iese din școală, un om adult, să cunoască ecosistemul financiar care-l înconjoară. Cum se ia un credit, cum se compară, cum se poate investi...” De ce contează pentru economie: politici publice, antreprenoriat și capital Președintele a argumentat că o populație mai informată financiar influențează și comportamentul politicienilor, pentru că aceștia își calibrează politicile în funcție de așteptările electoratului. În acest cadru, a avertizat că o societate cu un nivel scăzut de educație financiară poate împinge decidenții spre măsuri cu efecte negative asupra economiei. Totodată, el a legat educația financiară de dezvoltarea mediului privat, afirmând că o societate „cu o educație financiară sănătoasă” ar avea mai mult antreprenoriat și un apetit mai mare de a direcționa capitalul către zona privată, unde „este nevoie de acel capital”. „Războiul informațional” și riscul fraudelor financiare În final, Nicușor Dan a încadrat dezinformarea într-un „război informațional” care produce incertitudine și a dat ca exemplu reclame false pe internet, inclusiv unele care ar folosi imaginea guvernatorului pentru a promite câștiguri nerealiste. „Cine are o educație financiară va ști că nu există profit de 300%.” El a susținut că efectele dezinformării depășesc zona economică și pot afecta încrederea în democrație, împingând oamenii către „modele autoritare”. În același material este menționat și un eveniment intern al PSD, programat luni de la ora 17:00 la Palatul Parlamentului , în care aproximativ 5.000 de membri ar urma să voteze dacă partidul își retrage sau nu sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, „conform surselor politice” citate de publicație. [...]
