Știri
Știri din categoria Societate
Aproximativ 50.000 de produse suspectate a fi contrafăcute, evaluate la 12,55 milioane lei, au fost ridicate în București, într-un dosar de criminalitate economică care vizează punerea în circulație de mărfuri cu mărci protejate, potrivit G4Media. Miza este una economică: astfel de rețele pot distorsiona concurența și pot produce pierderi comerciale prin vânzarea de produse prezentate ca „de marcă”.
Perchezițiile au avut loc pe 24 aprilie 2026, când polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Sector 2 au pus în aplicare 14 mandate de percheziție domiciliară și 14 mandate de aducere, într-un dosar penal deschis pentru infracțiunea de punere în circulație de produse contrafăcute, faptă prevăzută de Legea nr. 84/1998, conform unui comunicat transmis de Agerpres.
Din materialul probator, anchetatorii susțin că, în aprilie 2026, mai mulți cetățeni străini ar fi expus spre vânzare, într-un complex comercial din Sectorul 2, produse de îmbrăcăminte și parfumerie purtând însemnele unor mărci protejate în România, existând suspiciunea că ar fi contrafăcute.
În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat:
Valoarea bunurilor ridicate a fost estimată la aproximativ 12.550.000 de lei, dacă ar fi fost comercializate ca bunuri de marcă.
Persoanele vizate au fost conduse la audieri pentru stabilirea situației de fapt și dispunerea măsurilor legale. Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sector 2, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație de produse contrafăcute.
Recomandate
Decizia de redenumire a viitorului stadion Dinamo în „Arena Mircea Lucescu” fixează de pe acum identitatea și poziționarea publică a proiectului , într-un moment în care infrastructura sportivă din București rămâne un subiect sensibil de interes public. Informația a fost anunțată de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , potrivit Agerpres . Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) , numele ales urmărește să celebreze „nu doar un antrenor, ci o instituție a fotbalului românesc, european și mondial”, iar Mircea Lucescu este prezentat drept un reper construit prin „cunoaștere și muncă neîntreruptă”, care a influențat modul în care se joacă fotbalul. În același comunicat, MAI descrie parcursul lui Mircea Lucescu de la jucător la antrenor, insistând pe ideea de „identitate de joc”, „model de organizare” și „cultură a performanței” asociate carierei sale, dincolo de trofee. Instituția îl caracterizează și ca „un mare pedagog”, cu rol de mentor pentru generații de sportivi. Mircea Lucescu a decedat pe 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, mai arată sursa citată. [...]
Rata de returnare a ambalajelor SGR a trecut de 76% în martie , semn că sistemul începe să se apropie de echilibrul dintre ce intră pe piață și ce se întoarce în colectare, potrivit Wall-Street . RetuRO , administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), a raportat pentru martie 2026 colectarea a aproximativ 389 de milioane de ambalaje, din 509 milioane puse pe piață, ceea ce corespunde unei rate de returnare de peste 76%. La nivelul întregului trimestru I, românii au returnat peste 1 miliard de ambalaje de băuturi, comparativ cu 1,2 miliarde puse pe piață. În același interval, RetuRO a predat către reciclatori circa 90.000 de tone de materiale. Ce înseamnă operațional: flux mai stabil către reciclare Din perspectiva funcționării sistemului, apropierea dintre volumele puse pe piață și cele returnate reduce presiunea pe lanțul logistic al SGR și crește predictibilitatea cantităților care ajung la reciclare. Datele raportate indică o „evoluție constantă” în primele trei luni ale anului, conform RetuRO. Imaginea de ansamblu de la lansarea SGR De la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare în România, au fost colectate peste 9,6 miliarde de ambalaje, iar la reciclatori au ajuns peste 700.000 de tone de materiale. RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. funcționează pe principiul „not for profit” (fără distribuirea profitului către acționari), ceea ce înseamnă că eventualul profit este reinvestit exclusiv în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu cu acționariat mixt: trei acționari privați (Asociația Berarii României pentru Mediu – 30%, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate – 30%, Asociația Retailerilor pentru Mediu – 20%) și statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). [...]
ANPIS spune că a virat integral fondurile pentru beneficiile sociale aferente lunii martie 2026 , ceea ce înseamnă că plățile către milioane de beneficiari ar trebui să se deruleze fără întârzieri generate de lipsa de finanțare, potrivit TVR Info . Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) precizează că transferurile au fost făcute prin agențiile teritoriale și acoperă atât prestații recurente (alocații, indemnizații), cât și scheme de sprijin pentru consumatori vulnerabili. Sumele virate și numărul de beneficiari Conform comunicatului ANPIS citat de publicație, au fost virate următoarele fonduri: aproape 1,2 miliarde de lei pentru 3.583.161 beneficiari de alocații de stat pentru copii; peste 576 milioane de lei pentru 148.525 beneficiari de indemnizații pentru creșterea copilului; peste 55,2 milioane de lei pentru 72.611 beneficiari ai stimulentului de inserție; peste 582 milioane de lei pentru drepturile a 965.736 de persoane cu dizabilități; peste 14 milioane de lei pentru 13.690 beneficiari de alocații lunare de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA; peste 3 milioane de lei pentru 3.614 beneficiari ai indemnizației lunare de hrană pentru persoanele cu TBC; peste 36,5 milioane de lei pentru 28.008 beneficiari ai alocației de plasament; peste 187 milioane de lei pentru 262.551 beneficiari ai venitului minim de incluziune . Sprijin pentru încălzire și tichetul de energie ANPIS mai arată că a virat fonduri și pentru schemele destinate familiilor vulnerabile și persoanelor singure: peste 6 milioane de lei pentru 183.647 de familii/persoane, pentru încălzirea locuinței cu energie electrică; aproape 4,8 milioane de lei pentru 52.786 de familii/persoane, pentru încălzirea cu gaze naturale; peste 1,2 milioane de lei pentru 9.686 de familii/persoane, pentru încălzirea cu energie termică; aproape 12,8 milioane de lei pentru 637.553 de persoane/familii, pentru încălzirea cu lemne; aproape 36 de milioane de lei pentru 718.998 beneficiari ai tichetului de energie, acordat în baza OUG nr. 35/2025 , pentru sprijinirea consumatorilor casnici aflați în sărăcie energetică. În lipsa altor detalii în material despre calendarul efectiv al intrărilor în conturi, informația confirmă în principal componenta de finanțare: fondurile necesare pentru plățile aferente lunii martie au fost transferate către structurile teritoriale ale ANPIS. [...]
Primăria Timișoara pregătește desființarea a peste 100 de posturi ocupate , într-un nou pachet de austeritate care ar urma să reducă personalul atât din aparatul propriu, cât și din instituțiile subordonate, potrivit Libertatea . Proiectul intră în dezbatere publică pe 27 aprilie și este prezentat ca parte a obligațiilor impuse de OUG 7/2026 . Măsura este legată de ordonanța care cere autorităților locale să reducă cu 30% numărul de posturi din organigrame. În acest context, la Timișoara este propusă eliminarea a 220 de posturi, dintre care 102 sunt ocupate. Inițiativa vine la mai puțin de șapte luni după o reorganizare anterioară, în urma căreia au fost eliminate 43 de posturi. Unde se taie și ce structuri sunt vizate Conform propunerilor prezentate, reducerile și reorganizările ar urma să afecteze mai multe zone: Aparatul de specialitate : reducere cu 72 de posturi (inclusiv funcții de conducere și execuție) și înființarea unui post de director general . Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara : reducere cu 35 de posturi, înființarea a două posturi noi și transformarea unuia existent . Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar (DGPLMSTF) : desființarea integrală a structurii (24 de posturi). Sport Club Municipal : reducere cu 10 posturi. Direcția Generală Poliția Locală Timișoara : eliminarea a 86 de posturi. Dezbaterea publică: când are loc și cum se pot înscrie cei interesați Dezbaterea publică este programată luni, 27 aprilie, de la ora 15.00 , în sala de consiliu a primăriei. Înscrierile se fac până pe 27 aprilie, ora 10.00 , fie online (la adresele [email protected] și [email protected] ), fie fizic, la Camera 12 din cadrul Serviciului Asistență Cetățeni și Registratură. Reprezentanții Primăriei Timișoara au precizat că cei care vor să ia cuvântul trebuie să anunțe acest lucru la înscriere și să transmită punctele de vedere pe care vor să le susțină, cu intervenții limitate la trei minute și strict pe proiectul de hotărâre: „Participanții care doresc să ia cuvântul vor preciza acest lucru în mesajul de înscriere și vor transmite punctele de vedere pe care doresc să le susțină în cadrul dezbaterii. De asemenea, aceștia își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre, în limita celor 3 minute alocate fiecărui participant.” În material este citat și portalul local Tion.ro , care a relatat despre propunerile de desființare a posturilor. [...]
Scăderea consumului de pâine în Franța pune presiune pe modelul economic al brutăriilor , iar bagheta – deși protejată simbolic prin includerea în patrimoniul cultural imaterial UNESCO – nu reușește să oprească declinul, arată o analiză preluată de HotNews . Din punct de vedere istoric, francezii consumau în medie aproximativ 710 grame de pâine pe zi în anii de după al Doilea Război Mondial. Potrivit Federației Antreprenorilor din Panificație, până în 2015 media a coborât la aproximativ 113 grame, iar „astăzi” a ajuns la circa 100 de grame – adică puțin sub jumătate de baghetă pe zi. În plus, un sondaj de consum realizat în 2023 de Confederația Națională a Brutarilor și Cofetarilor din Franța (CNBPF) indică faptul că 36% dintre cei 1.000 de respondenți și-au redus consumul de pâine în ultimii cinci ani. De ce contează: schimbarea obiceiurilor lovește în „rutina” care susținea vânzările Potrivit CNN, citată de HotNews, declinul baghetei este asociat cu schimbarea obiceiurilor alimentare și cu faptul că tinerii își pierd obiceiul de a cumpăra zilnic pâine. Dominique Anract, președintele CNBPF, spune că drumurile zilnice la brutăria din cartier au devenit mai rare, mai ales în rândul generațiilor tinere, care gătesc mai puțin și mănâncă mai des în oraș, inclusiv fast-food. În același timp, pâinea albă feliată, procesată (un produs industrial, gata porționat), câștigă popularitate, ceea ce mută o parte din consum dinspre brutăriile tradiționale către retail. „Neo-brutăriile” schimbă oferta: mai puține baghete, mai multă pâine cu maia O altă tendință descrisă în material este ascensiunea „neo-brutăriilor” – brutării care folosesc cereale vechi și făină organică, coc pâini cu maia (fermentație naturală) și preferă produse cu termen de consum mai lung. Unele reduc producția de baghete sau renunță complet la ele. Un exemplu este „Seize Heures Trente Pâtisserie-Boulangerie”, unde Marion Juhel a decis să nu vândă baghete, argumentând că produsul consumă multă energie, are valoare nutritivă redusă și se învechește repede, ceea ce alimentează risipa alimentară. În loc, brutăria vinde pâini mari cu maia și din cereale integrale, la kilogram, care rămân proaspete mai mult timp. Prețul devine linia de separație între „pâinea de zi cu zi” și specialități Brutarul Éric Kayser , care a construit o rețea de 370 de brutării la nivel global, atrage atenția asupra diferenței de accesibilitate: pâinile de specialitate sunt semnificativ mai scumpe decât bagheta. În material sunt date câteva repere de preț: baghetă simplă: în jur de 1 euro (aprox. 5 lei); baghetă artizanală „de nivel superior”: aproximativ 1,30 euro (aprox. 6,5 lei), care – potrivit textului – este reglementată prin cerința de a fi făcută proaspăt, din făină, apă, sare și agenți de fermentare; pâine de specialitate de 500 g: poate ajunge până la 7 euro (aprox. 35 lei). În această logică, bagheta rămâne produsul „de masă” care poate hrăni mulți oameni, în timp ce o parte din noile brutării se poziționează mai sus, către un public cu venituri mai mari – o schimbare care poate redesena piața, dar și rolul social al brutăriei de cartier. [...]
Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice recuperate după jaful din Olanda vor putea fi văzute de public, pentru o perioadă limitată, începând cu 22 aprilie , la Muzeul Național de Istorie a României , potrivit Adevărul . Miza practică pentru vizitatori este fereastra scurtă de expunere: artefactele sunt prezentate într-o expoziție temporară, anunțată ca fiind de aproximativ 10 zile. Evenimentul oficial de prezentare este programat pe 21 aprilie 2026, iar din 22 aprilie expoziția devine accesibilă publicului larg. Programul de vizitare la MNIR Coiful poate fi văzut în intervalul obișnuit de funcționare al muzeului: miercuri – duminică: 10:00 – 18:00 ultima intrare: 17:15 luni și marți: închis Pe fondul interesului ridicat, publicația notează recomandarea de a ajunge mai devreme pentru a evita aglomerația. Expunere temporară și posibilă extindere în țară Expoziția este limitată în timp: coiful urmează să fie expus aproximativ 10 zile, începând cu 21 aprilie 2026. Autoritățile au anunțat, ulterior, și posibilitatea unei campanii prin care artefactele să fie prezentate și în alte orașe din România. Context: furtul din Olanda și recuperarea Coiful de la Coțofenești a fost furat în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, unde era expus temporar. Potrivit datelor citate de anchetatori, autorii au forțat accesul prin detonarea unui perete exterior, au mers direct la zona cu artefactele dacice, au spart vitrinele și au părăsit incinta în câteva minute, înainte de intervenția forțelor de ordine. După o anchetă derulată de autoritățile olandeze împreună cu parteneri internaționali, piesele au fost recuperate și readuse în România în cursul anului 2026, în condiții speciale de securitate, pentru reintegrarea în patrimoniul național. [...]
