Știri
Știri din categoria Plăți digitale
România are 565.000 de POS-uri, dar IMM-urile rămân veriga slabă a plăților digitale, în condițiile în care doar 20% dintre cele circa 700.000 de întreprinderi mici și mijlocii acceptă plata cu cardul, potrivit declarațiilor Elenei Ungureanu, country manager Visa România, citate de Ziarul Financiar. Deși infrastructura de acceptare a crescut, decalajul față de media europeană indică un potențial economic semnificativ nevalorificat în zona comercianților mici.
La mijlocul lui 2025, România avea 565.000 de terminale POS instalate, ceea ce înseamnă 27 de terminale la mia de locuitori (calcul raportat la o populație de 19 milioane, conform Institutului de Statistică). În același timp, media europeană depășește 45 de terminale la mia de locuitori, ceea ce sugerează spațiu de creștere atât în extinderea rețelei, cât și în utilizarea ei efectivă.
Elena Ungureanu a indicat două direcții principale unde piața poate avansa:
În viziunea reprezentantei Visa, „presiunea adopției” ar trebui să vină din mai multe direcții. Pe partea de cerere, ea a dat exemplul cardurilor de masă, care ar fi funcționat ca instrument de educație pentru utilizatorii care nu făcuseră anterior plăți la comerciant.
Pe partea de cadru, Ungureanu a arătat că în România este obligatoriu pentru comercianți să aibă cont și să ofere posibilitatea acceptării plăților digitale, iar componenta de educație și informare ar trebui susținută de toți jucătorii din industrie (bănci, fintech-uri, scheme de plată și alții).
În ansamblu, mesajul este că România a accelerat la nivel de infrastructură, dar conversia către utilizare largă în IMM-uri rămâne principalul front de creștere pentru plățile digitale.
Recomandate
CEC Bank adaugă plăți instant prin apropierea telefoanelor (NFC) în RoPay , o extindere care simplifică transferurile „din cont în cont” și poate accelera utilizarea plăților digitale în lei, potrivit Ziarul Financiar . Noua funcționalitate este implementată în aplicația de mobile banking CEC app și permite inițierea plăților fără introducerea manuală a datelor bancare și fără scanarea unui cod QR. Practic, clientul poate iniția plata prin apropierea de telefonul beneficiarului sau de POS-ul unui comerciant înrolat în RoPay, apoi autorizează tranzacția din aplicație. Cum funcționează și ce limitări are Soluția se bazează pe NFC (Near Field Communication – tehnologie de comunicare pe distanță foarte scurtă, folosită și la plățile contactless). Fluxul descris este: apropierea dispozitivelor, preluarea automată a informațiilor necesare inițierii tranzacției și confirmarea în aplicația bancară, cu transfer instant, direct din cont în cont. Disponibilitatea este, deocamdată, limitată la dispozitive mobile cu sistem de operare Android. De ce contează: infrastructură națională și costuri operaționale În contextul RoPay, extinderea către plăți contactless prin NFC se adaugă opțiunilor deja existente (plăți pe bază de cod QR sau număr de telefon). Răzvan Faer, șef departament dezvoltare TRANSFOND , leagă această evoluție de maturizarea infrastructurii locale de plăți și de potențialul de a reduce costurile operaționale la nivelul economiei, accelerând migrarea către un ecosistem „cashless” (fără numerar). Context: ce este RoPay și cine îl operează RoPay este serviciul național de plăți instant dezvoltat de TRANSFOND, care permite transferul de bani în lei între conturi bancare. TRANSFOND este administratorul și operatorul Casei de Compensare Automată a plăților comerciale interbancare de retail; acționarul principal este BNR, iar restul acționariatului este format din 16 bănci comerciale active în România. CEC Bank, fondată în 1864, are „cea mai extinsă rețea națională”, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale, conform informațiilor din articol. [...]
Autorizarea BNR extinde aria de servicii a NETOPIA către transferuri fără cont , o mișcare care poate schimba practic modul în care procesatorul își construiește oferta pentru comercianți și integrarea cu infrastructura bancară, potrivit Ziarul Financiar . NETOPIA Payments a primit autorizarea Băncii Naționale a României pentru extinderea licenței de instituție de plată cu serviciul de remitere de bani, începând cu 1 septembrie. Concret, compania poate adăuga acest tip de serviciu activităților pentru care este autorizată de banca centrală. Remiterea de bani înseamnă că instituția va putea prelua bani de la un plătitor pentru a-i transfera unui beneficiar fără să fie necesară deschiderea unui cont de plăți pe numele plătitorului sau al beneficiarului la NETOPIA. Ce urmează operațional: implementare etapizată și produse noi Compania spune că urmează să operaționalizeze activitățile nou licențiate și să dezvolte produse și servicii de plată noi. Implementarea este planificată etapizat, pe măsură ce infrastructura tehnică și operațională este finalizată și aprobată. În paralel, NETOPIA pregătește extinderea metodelor de plată acceptate prin integrarea soluțiilor „din cont în cont” (account-to-account/A2A), inclusiv RoPay , sistem care permite efectuarea plăților direct dintr-un cont bancar în altul. Ținta pe termen mediu: platformă integrată pentru comercianți Pe termen mediu, compania vizează o platformă de tip „one-stop-shop”, care să includă într-un singur loc mai multe metode de plată, colectarea fondurilor, reconcilierea automată a tranzacțiilor și servicii financiare complementare. NETOPIA vrea, de asemenea, să extindă opțiunile de finanțare oferite comercianților prin intermediul partenerilor, inclusiv prin produse de tip „merchant cash advance” (finanțare pe termen scurt, de regulă rambursată din încasări). „Prin noile soluţii de embedded finance şi viitoarea platformă integrată, le vom oferi comercianţilor nu doar tehnologie de plată, ci instrumente reale de scalare, optimizare a fluxului de numerar şi eficientizare operaţională.” Dimensiunea operațiunilor și contextul de acționariat NETOPIA procesează anual un volum de peste 10 miliarde de lei și lucrează cu un ecosistem de peste 25.000 de comercianți. Compania spune că își continuă investițiile în tehnologie, cu accent pe securitatea tranzacțiilor, automatizarea proceselor de conformitate și raportare, integrarea cu infrastructura bancară și dezvoltarea sistemelor de prevenire a fraudei. NETOPIA Payments este o companie românească specializată în servicii de plată și soluții financiare pentru comercianți. Participația majoritară în Grupul NETOPIA a fost preluată în 2023 de Innova Capital , tranzacție finanțată parțial de Fondul European de Investiții, prin InvestEU, și de Uniunea Europeană, prin NextGenerationEU, cu sprijinul Guvernului României prin PNRR. [...]
Toate băncile ar urma să fie obligate să permită retrageri „la leu” de la ATM și pentru clienții altor bănci , nu doar pe sume prestabilite, potrivit unui proiect legislativ analizat de Profit . Miza este una operațională și de protecție a utilizatorilor: interfața unor bancomate limitează acum retragerile interbancare la câteva opțiuni fixe, deși operațiunea ar fi posibilă tehnic. Inițiatorii proiectului susțin că, în practică, utilizatorii cardurilor emise de alți prestatori de servicii de plată decât operatorul ATM-ului sunt adesea obligați să aleagă doar dintre valori prestabilite, fără posibilitatea de a introduce o sumă personalizată. Această limitare ar ține, „de regulă”, de configurația interfeței pentru anumite categorii de carduri, nu de o imposibilitate tehnică. Argumentul central este că restricția poate împinge utilizatorii să retragă mai mult numerar decât au nevoie, în condițiile în care, în multe cazuri, retragerile de la ATM-uri ale altor bănci presupun comisioane. Inițiatorii mai arată că există situații în care funcționalitatea de sumă personalizată este disponibilă pentru clienții băncii care operează ATM-ul, dar nu și pentru utilizatorii altor carduri. Ce prevede proiectul și cine ar beneficia Proiectul introduce obligația ca operatorii de ATM-uri să ofere opțiunea de introducere a unei sume personalizate la retragerea de numerar, pentru toți utilizatorii, indiferent de emitentul cardului, cu anumite limite operaționale. Pe scurt, prevederile includ: obligația de a permite introducerea unei sume personalizate la retragere; aplicarea obligației pentru toți utilizatorii cardurilor emise de prestatori autorizați să desfășoare activitate pe teritoriul României, indiferent de emitent; menținerea opțiunilor de „retragere rapidă” (sume prestabilite), dar fără ca acestea să înlocuiască opțiunea de sumă personalizată; aplicarea în limitele numerarului disponibil în ATM, ale structurii bancnotelor și ale limitelor tehnice și de securitate. BNR și Guvernul: susținere, dar cu observații de aplicare BNR a transmis Parlamentului, într-o scrisoare văzută de Profit, că măsura ar putea crește accesul la numerar, mai ales în mediul rural și în zonele mai puțin dezvoltate, unde numărul bancomatelor este redus. Totuși, banca centrală cere clarificări, inclusiv dacă obligația se aplică și prestatorilor autorizați în alte state membre UE care operează în România în baza cadrului legal existent, și atrage atenția asupra faptului că textul se referă la „utilizatori”, nu doar la consumatori, în timp ce sancțiunile sunt construite exclusiv pe relația cu consumatorii. Sub rezerva acestor observații, BNR arată că „nu se opune” inițiativei. Guvernul, într-un document văzut de Profit, spune că susține adoptarea inițiativei, dar recomandă, între altele, clarificarea sferei de aplicare (de exemplu, dacă se aplică tuturor operațiunilor indiferent de schema de card, moneda contului sau a retragerii, comisioane, conversie valutară ori limitele contractuale ale emitentului). Executivul mai cere o formulare mai precisă privind „limitele tehnice și de securitate”, avertizând că, fără criterii minime, acestea ar putea fi invocate arbitrar, iar sancțiunile aplicate neunitar. Guvernul mai ridică și problema dacă termenul de 90 de zile este suficient pentru adaptarea infrastructurii. Sancțiuni și impact pentru operatorii de ATM Proiectul include încălcarea obligației în regimul contravențional existent din legislația serviciilor de plată: amenda propusă este între 50.000 lei și 100.000 lei , în situația în care sunt afectate sau pot fi afectate interesele consumatorilor. Inițiatorii apreciază că impactul financiar asupra operatorilor de ATM ar fi redus, fiind vorba în principal de actualizări software și ale interfețelor terminalelor, fără investiții semnificative în infrastructura fizică. [...]
BLIK România a închis 2025 cu o pierdere de 8,62 mil. lei, care va fi acoperită din profiturile viitoare , potrivit Ziarul Financiar , pe baza unei hotărâri AGA din 29 mai 2026 publicate în Monitorul Oficial. Decizia indică faptul că acționarii mizează pe atingerea profitabilității în anii următori, deși operațiunea locală nu a ieșit încă pe plus de la înființare. BLIK România, vehiculul prin care operatorul polonez de plăți mobile BLIK își construiește prezența locală, a raportat pentru 2025 o pierdere contabilă de 8.622.304 lei . În hotărârea citată se precizează că pierderea va fi acoperită din profiturile contabile pe care societatea le va înregistra în anii fiscali următori. Pierderi în fiecare an de la lansare Compania a fost înființată la finalul lui 2022 și, conform datelor prezentate, a înregistrat pierderi în fiecare an de funcționare: 2022: 0,15 milioane lei 2023: 6,4 milioane lei 2024: 5,5 milioane lei 2025: 8,6 milioane lei Cumulat, pierderile ajung la circa 20,7 milioane lei . Acționariat: control aproape integral din Polonia BLIK România este deținută în proporție de 99,98% de Polski Standard Platnosci , operatorul polonez al sistemului BLIK. Restul de 0,02% (o acțiune) aparține lui Dariusz Mazurkiewicz , potrivit informațiilor din hotărârea AGA. Publicația notează că extrasul publicat nu detaliază destinația sau planurile companiei pe piața locală. [...]
Trecerea accelerată la plăți digitale crește riscul de blocaj în crize , iar România rămâne prudentă tocmai din motive de securitate cibernetică și incluziune financiară, potrivit unei analize publicate de HotNews . În timp ce unele economii reduc numerarul până aproape de dispariție, banca centrală avertizează că dependența totală de infrastructura digitală poate deveni o vulnerabilitate. În Europa de Nord, Suedia este prezentată ca exemplul cel mai avansat: multe magazine, cafenele, transport public, muzee și chiar toalete publice acceptă doar plăți digitale, iar aplicația Swish este folosită pentru transferuri instant între persoane și companii. În același timp, statul suedez păstrează planuri de contingență pentru situații precum pene majore de curent sau atacuri cibernetice. Un detaliu relevant din text: o parte importantă a populației spune că trec luni întregi fără să atingă o bancnotă. De ce contează: plățile digitale pot deveni un „single point of failure” Analiza notează că pandemia a accelerat plățile contactless și utilizarea portofelelor digitale, iar în unele țări numerarul a ajuns să conteze tot mai puțin în achizițiile zilnice. În paralel, rămâne deschisă întrebarea cât de reziliente sunt economiile care își mută aproape toate tranzacțiile în sisteme electronice, dependente de electricitate, telecomunicații și securitate IT. Textul trece în revistă și alte modele: China , unde plățile prin coduri QR (Alipay și WeChat Pay) domină, inclusiv la vânzători ambulanți și în zone rurale; numerarul este acceptat oficial, dar utilizarea lui a devenit rară. Singapore , care a integrat plățile electronice în servicii publice și comerț prin PayNow și carduri contactless, în cadrul inițiativei „Națiune Inteligentă”. Germania , unde numerarul rămâne preferat din motive de viață privată, control al bugetului și tradiție, iar tranziția la contactless este mai lentă decât în Suedia sau Olanda. România: numerarul, legat de preferințe, dar și de securitate și incluziune Pentru România, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , spune că o transformare totală de la numerar la digital nu este realistă „în primul rând” din cauza preferinței populației pentru cash și, în plus, din motive de securitate. În contextul riscurilor din regiune, el a avertizat că, fără sisteme clare de securitate cibernetică, plățile pot fi blocate rapid. „Dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, ne termină rușii, ne blochează plățile în trei zile.” Într-un punct de vedere oficial transmis Senatului în 2025 , BNR a susținut că accesul la numerar este esențial pentru incluziunea financiară, în special pentru populația din zone rurale și din regiuni cu infrastructură financiară slab dezvoltată, menționând că accesul la numerar rămâne o preocupare constantă a băncii centrale. Ce urmează: mai degrabă modele hibride, nu „fără numerar” Concluzia analizei este că dispariția completă a numerarului este puțin probabilă, tocmai pentru că banii fizici rămân utili în pene de curent, dezastre sau defecțiuni tehnice și oferă un nivel de protecție a datelor personale pe care sistemele digitale nu îl pot garanta pe deplin. În același timp, guvernele testează monede digitale ale băncilor centrale (CBDC), iar investițiile în infrastructură de plăți mai rapidă continuă, ceea ce împinge economiile către formule în care numerarul se reduce, dar rămâne disponibil ca soluție de rezervă. [...]
Peste 160.000 de încărcări ale brățărilor cashless la UNTOLD 2026 au fost făcute cu carduri din 90 de țări , un volum care indică atât presiunea operațională pe infrastructura de plăți, cât și maturizarea utilizării plăților digitale în evenimente mari, potrivit Banca Transilvania . BT, banca oficială a festivalului, a asigurat infrastructura care a susținut experiența fără numerar a participanților. Un indicator relevant pentru bancă este că unul din două carduri folosite pentru alimentarea brățărilor a fost emis de Banca Transilvania , ceea ce sugerează o pondere ridicată a clienților proprii în fluxurile de plată generate de festival. Cum s-au făcut încărcările și cine a folosit serviciile Din totalul încărcărilor, 55% au fost realizate online, prin aplicația UNTOLD. În paralel, banca notează o creștere a utilizării opțiunii „ Pay with BT Pay ”, integrată în aplicația festivalului: tranzacțiile prin această opțiune au urcat cu 56% față de UNTOLD 2025. Pe segmentul de vârstă, persoanele între 18 și 34 de ani au reprezentat 56% din clienții BT care și-au încărcat brățara de festival. Ce infrastructură a susținut modelul cashless Pentru funcționarea sistemului, BT spune că a asigurat un „ecosistem complet de plăți”, care a inclus: procesarea tranzacțiilor; puncte de încărcare a brățărilor (Credit Points); POS-urile comercianților; un ATM în cadrul festivalului; soluții integrate în aplicația BT Pay; cardul BT Visa UNTOLD. Interesul pentru cardul co-branded s-a reflectat și în emiterea a 4.700 de carduri noi pe durata festivalului, iar comunitatea utilizatorilor a depășit 200.000 de carduri BT Visa UNTOLD, conform datelor băncii. În continuare, organizatorii au anunțat că UNTOLD 2027 STAR Edition va avea loc în Cluj-Napoca, în perioada 5–8 august. [...]
