Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina au fost amânate pe termen nedeterminat. Potrivit declarațiilor făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, discuțiile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite au fost suspendate deoarece atenția Washingtonului s-a mutat asupra conflictului în escaladare cu Iranul.
Conform informațiilor publicate de Reuters, întâlnirea diplomatică era programată să aibă loc între 5 și 9 martie 2026 la Abu Dhabi. Planurile au fost însă perturbate după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, urmate de represalii în zona Golfului, care au dus inclusiv la închiderea spațiului aerian al Emiratelor Arabe Unite.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, Zelenski a explicat că, în acest moment, prioritatea partenerilor occidentali este situația din jurul Iranului. Liderul ucrainean a precizat însă că Ucraina rămâne pregătită să participe la negocieri în orice moment și în orice format realist care ar putea duce la încheierea războiului.
Președintele ucrainean a acuzat totodată Rusia că încearcă să profite de tensiunile din Orientul Mijlociu pentru a-și consolida poziția în conflictul din Ucraina. Potrivit lui Zelenski, Moscova ar încerca să transforme atacurile iraniene asupra statelor din regiune și asupra bazelor americane într-un „al doilea front” al războiului împotriva Ucrainei și a Occidentului.
În ciuda amânării negocierilor, unele rezultate diplomatice au fost obținute în ultimele luni. În urma discuțiilor mediate de Statele Unite, Ucraina și Rusia au realizat la începutul lunii martie un schimb de prizonieri, câte 500 de persoane de fiecare parte.
Principala dispută rămâne însă cea teritorială. Rusia cere ca Ucraina să cedeze zonele din regiunea Donețk aflate încă sub controlul Kievului, o cerere respinsă ferm de autoritățile ucrainene. Până în prezent nu a fost stabilită o nouă dată pentru reluarea negocierilor.
Recomandate
Sute de oameni au protestat la Berlin împotriva războaielor din Orientul Mijlociu , într-o manifestație care a vizat explicit acțiunile SUA și Israelului în Iran și atacurile Israelului în Gaza , potrivit Al Jazeera . Demonstrația a avut loc în pofida ploii torențiale și a inclus mesaje împotriva a ceea ce publicația numește „agresiunea americano-israeliană asupra Iranului”, dar și împotriva atacurilor israeliene asupra Gazei. În același context, protestatarii au denunțat și războiul, respectiv invazia Israelului în Liban, conform materialului publicat pe 19 aprilie 2026. [...]
Escaladarea tensiunilor SUA–Iran a împins din nou prețul petrolului în sus , după ce Marina SUA a interceptat și a preluat controlul asupra unei nave sub pavilion iranian în apropierea Strâmtorii Hormuz , iar Teheranul a amenințat cu represalii, potrivit Daily Mail . Mișcarea amplifică riscul de blocaj prelungit pe una dintre cele mai importante rute globale pentru transporturile de energie, cu efect direct asupra costurilor pentru companii și consumatori. În tranzacțiile de luni dimineață, cotația Brent a urcat cu 4,74% la 94,66 dolari (70,11 lire) pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 5,6% la 88,55 dolari, pe fondul deteriorării perspectivei de reluare rapidă a traficului prin strâmtoare. Publicația notează că o încetare a focului de două săptămâni, anunțată pe 8 aprilie, urmează să expire miercuri. Ce a declanșat noul val de tensiuni în jurul Strâmtorii Hormuz Potrivit informațiilor prezentate, SUA au oprit duminică nava M/V Touska, sub pavilion iranian, după „multiple avertismente”, în cadrul unei operațiuni desfășurate de militari aflați la bordul distrugătorului USS Spruance. Președintele Donald Trump a scris pe Truth Social că nava ar fi încercat să treacă de „blocada navală” americană, iar intervenția a dus la avarierea camerei motoarelor; ulterior, pușcașii marini americani au preluat custodia navei. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA. În paralel, Teheranul a transmis că pregătește o ripostă împotriva a ceea ce a numit „armata teroristă americană”, ca reacție la raidul asupra navei. Conform agenției semi-oficiale Mehr, citată de Daily Mail, Iranul ar fi fost „pregătit” să lovească, dar ar fi amânat atacul „în ultimul moment” din motive de siguranță, menținând însă mesajul că va acționa „când va fi momentul potrivit”. Negocieri incerte, volatilitate mai mare pe energie Pe fondul apropierii termenului de expirare a armistițiului, o delegație americană condusă de vicepreședintele JD Vance ar urma să meargă în Pakistan pentru o nouă rundă de negocieri. Iranul a refuzat însă să participe, susținând că Washingtonul „nu este serios” în privința păcii, potrivit materialului. În aceeași cronologie, Daily Mail consemnează și o informație atribuită Reuters : Trump ar fi spus șefului armatei pakistaneze, Asim Munir, că va lua în calcul ridicarea blocadei navale a porturilor iraniene pentru a depăși blocajul negocierilor. Context de piață: reacție negativă și pe burse Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz au afectat și sentimentul investitorilor în Europa: FTSE 100 a scăzut cu 0,6%, DAX cu 1,6%, iar CAC 40 cu 1,3% luni dimineață, pe fondul temerilor că reluarea transporturilor, în special a celor energetice, se îndepărtează. În lipsa unui semnal credibil de detensionare și cu amenințări de represalii încă pe masă, riscul principal pentru piețe rămâne prelungirea perturbărilor logistice în zonă, cu efecte în lanț asupra prețurilor la combustibili și a costurilor de transport. [...]
Rusia pregătește o ofensivă terestră în sud-estul Ucrainei, cu ținta Donbas până în septembrie , iar escaladarea atacurilor cu rachete și drone crește riscul de noi avarii la infrastructura energetică a Ucrainei, deja afectată, potrivit Digi24 . Evaluarea aparține serviciilor de informații militare ucrainene (GUR) și este prezentată de Vadim Skibițki, adjunctul instituției, care a declarat pentru Financial Times că Moscova își consolidează prezența pe câmpul de luptă și intensifică loviturile la distanță, potrivit Kyiv Post . Presiune operațională: trupe suplimentare și ritm ridicat al loviturilor Skibițki susține că Rusia desfășoară încă 20.000 de soldați din rezerva strategică, ceea ce ar duce efectivele rusești din Ucraina la aproximativ 680.000. În paralel, Rusia își intensifică atacurile cu rachete: ar produce circa 60 de rachete Iskander pe lună și și-ar fi extins capacitatea de lansare, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea aeriană ucraineană. Vulnerabilitate economică: infrastructura energetică, din nou în prima linie Oficialul GUR avertizează că Ucraina duce lipsă de sisteme avansate de apărare aeriană, precum Patriot (fabricat în SUA), iar asta face ca infrastructura critică – „în special instalațiile energetice grav avariate în timpul atacurilor de iarnă” – să rămână expusă. În lectura serviciilor ucrainene, intensificarea atacurilor cu rachete și drone ar face parte dintr-o strategie de degradare a infrastructurii și de „modelare” a câmpului de luptă înaintea ofensivei planificate pentru primăvară-vară. Negocierile de pace, în impas: Kievul acuză lipsă de seriozitate Skibițki, implicat și în negocierile de pace, afirmă că pregătirile militare indică faptul că Moscova nu tratează cu seriozitate discuțiile și prioritizează câștigurile pe front. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 31 martie că Rusia ar fi transmis un ultimatum de două luni: retragerea Ucrainei din Donbas sau acceptarea unor termeni de pace mai duri. Zelenski a respins propunerea ca nerealistă și a contestat ideea că Rusia ar putea cuceri regiunea în două luni. În același context, Digi24 notează că discuțiile de pace conduse de SUA cu Rusia au rămas blocate, iar Washingtonul își mută tot mai mult atenția către războiul din Iran. [...]
Benjamin Netanyahu susține că atacurile Israelului asupra Iranului din februarie 2025 și iunie au împiedicat obținerea bombei nucleare , afirmând că, în lipsa acestor lovituri, Teheranul „ar avea acum o bombă atomică” pe care ar putea-o folosi împotriva Israelului, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute în cadrul întâlnirii cu persoanele care urmează să aprindă torțele la ceremonia de Ziua Independenței. Premierul a spus că, „cu puțin peste un an” înainte, autoritățile israeliene au ajuns la concluzia că Iranul „pregătea bombe atomice” pentru a distruge Israelul și a insistat că nu este vorba despre „spin” (o prezentare cosmetizată a realității). În același context, Netanyahu a descris un scenariu existențial, afirmând că o astfel de capacitate nucleară ar fi însemnat „începutul sfârșitului pentru poporul evreu” și că Israelul „a fost obligat să acționeze”. Mesajul politic: justificarea operațiunilor și a doctrinei de securitate Ieșirea publică fixează o linie de justificare pentru operațiunile militare recente: Israelul ar fi intervenit preventiv pentru a bloca un prag critic al programului nuclear iranian. Netanyahu a mai afirmat că Israelul „nu doar a schimbat Orientul Mijlociu, ci s-a schimbat și pe sine”, susținând că statul face „lucruri la care nicio țară nu a visat”. În același discurs, premierul a legat tema securității de un context mai larg, spunând că înființarea statului Israel nu a oprit atacurile împotriva evreilor și că antisemitismul nu a dispărut și „nu este de așteptat să dispară”. Context: ceremonia de Ziua Independenței, reluată în format live după încetări ale focului La întâlnirea cu „torchlighters” au participat și ministrul Transporturilor, Miri Regev, precum și Sara Netanyahu. Regev a spus că ceremonia de aprindere a torțelor pentru a 78-a Zi a Independenței va fi una „emoțională” și a invocat „capabilitățile de securitate” ale armatei și ale statului. Publicația notează că evenimentul fusese planificat inițial ca înregistrare, din motive de securitate, însă încetările recente ale focului cu Hezbollah și Iran au permis transmiterea lui în direct, cu o înregistrare realizată la repetiție, conform instrucțiunilor de securitate. Unul dintre invitații la ceremonie este președintele Argentinei, Javier Milei , care a ajuns în Israel duminică și ar urma să se întâlnească și cu președintele Isaac Herzog pentru a primi Medalia Prezidențială de Onoare. [...]
Războiul din Iran tensionează resursele SUA și poate deschide spațiu pentru presiuni chineze „sub pragul războiului” asupra Taiwanului , într-un moment în care Washingtonul își consumă muniții și își redistribuie sisteme de apărare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , care citează The Diplomat . Armistițiul convenit pe 7 aprilie între SUA și Iran a adus o pauză temporară după aproape șapte săptămâni de lupte, însă o pace durabilă rămâne incertă: o rundă de discuții s-a încheiat fără acord, iar SUA au anunțat o blocadă navală a Iranului. În acest context, analiza indică faptul că postura de apărare americană în Indo-Pacific este „tensionată” de cerințe operaționale concurente. Conflictul din Orientul Mijlociu a generat costuri operaționale directe pentru SUA: cheltuieli de miliarde de dolari în rachete, realocarea unei Unități Expediționare a Pușcașilor Marini din Japonia și mutarea a 48 de interceptoare THAAD în largul Peninsulei Coreene. Reaprovizionarea stocurilor și redistribuirea sistemelor de armament ar urma să necesite timp și bani, ceea ce înseamnă, pe termen scurt, mai puține capabilități disponibile în Indo-Pacific. De ce contează pentru Taiwan: fereastra pentru coerciție, nu neapărat pentru invazie Pe fondul acestor constrângeri, unii comentatori se tem că Beijingul ar putea interpreta momentul drept oportun pentru a avansa obiectivul „unificării” cu Taiwanul, iar îngrijorarea este împărtășită și de oficiali taiwanezi din domeniul securității, potrivit textului. Totuși, până acum, China ar fi aplicat mai ales măsuri de persuasiune și nu ar fi escaladat militar în Strâmtoarea Taiwan, rămânând probabil descurajată să facă acest pas. Analiza sugerează însă că războiul din Iran ar putea crea oportunități pentru intensificarea tacticilor coercitive „în afara războiului”, menite să testeze limite și să împingă un nou status quo, în timp ce Taipei și Washington sunt nevoite să-și calibreze răspunsul într-un mediu mai încărcat operațional. De ce o invazie rapidă rămâne „puțin probabilă”: trei riscuri pentru Beijing Deși Beijingul ar putea lua în calcul o accelerare a planurilor, o invazie pe termen scurt este descrisă drept puțin probabilă, din cauza a trei riscuri majore: Îndoieli privind capacitatea PLA de a cuceri Taiwanul prin forță , pe fondul epurărilor din armată: din 2022, Xi Jinping ar fi epurat peste 100 de oficiali de rang înalt, iar în 2025 au fost demiși inclusiv comandantul și adjunctul Comandamentului Teatrului de Est (responsabil de Strâmtoarea Taiwan). În prezent, doar 21% dintre pozițiile-cheie de conducere ale PLA ar fi ocupate. Un raport al Departamentului Apărării al SUA din 2025 avertizează că aceste demiteri riscă să provoace perturbări pe termen scurt ale eficacității operaționale, iar exercițiile ar necesita planificare mai lungă și ar părea mai puțin organizate decât înainte. Incertitudinea legată de reacția SUA , în condițiile în care administrația Trump ar fi arătat un apetit mai mare pentru acțiune militară decât predecesorii. Disponibilitatea Washingtonului de a apăra Taiwanul – și percepția Beijingului asupra acestui lucru – rămâne decisivă în calculele Chinei. Lipsa de experiență de luptă a PLA, numită de oficiali chinezi „boala păcii” , în contrast cu operațiunile recente ale SUA, descrise ca demonstrând coordonare și putere de foc. PLA nu ar mai fi purtat un conflict convențional major și susținut din 1979, iar experiența navală ar fi rămas limitată la misiuni expediționare mici, precum cele anti-piraterie din Golful Aden. Presiune prin energie și dezinformare: „unificare” fără război Textul mai arată că invazia nu este singura cale: comunitatea de informații a SUA, în Evaluarea Anuală a Amenințărilor din 2026 , ar fi apreciat că liderii chinezi nu intenționează în prezent să execute o invazie în 2027, ci încearcă probabil să creeze condițiile pentru o eventuală unificare în caz de conflict. În această logică, sunt menționate trei instrumente care pot fi folosite separat sau împreună: persuasiunea , coerciția (inclusiv amenințări economice și militare) și operațiuni cinetice limitate (utilizarea restrictivă a forței letale). Un exemplu invocat este oferta Beijingului din 18 martie, prin care ar fi promis Taiwanului „garanții energetice” în schimbul acceptării unificării pașnice, pe fondul vulnerabilității energetice a insulei: Taiwan importă 96% din energia sa, iar importurile ar fi în scădere. În paralel, China ar fi amplificat presiunea prin dezinformare pe rețele sociale, inclusiv postări pe Douyin care ar fi susținut fals că Taiwanul își va epuiza rezervele de gaze naturale lichefiate în mai puțin de două săptămâni. În ansamblu, analiza indică faptul că, pe măsură ce SUA își gestionează simultan angajamentele din Orientul Mijlociu și Indo-Pacific, riscul imediat pentru Taiwan ar putea veni mai degrabă din intensificarea presiunilor graduale decât dintr-o decizie rapidă de invazie. Limitarea importantă: materialul discută scenarii și evaluări, nu confirmă intenții sau decizii operative ale Beijingului. [...]
Avertismentele lui Donald Trump privind Coreea de Nord readuc riscul de escaladare nucleară în prim-plan , într-un moment în care dosarele Iran și Peninsula Coreeană rămân simultan surse de tensiune cu potențial de a afecta stabilitatea regională și, implicit, piețele energetice și lanțurile de aprovizionare globale, potrivit Adevărul . În plin conflict cu Iranul, președintele SUA a lansat un nou avertisment privind programul nuclear al Coreei de Nord, susținând că regimul de la Phenian ar fi avansat semnificativ în dezvoltarea armelor sale, pe baza unei analize publicate de Newsweek . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor ridicate din Peninsula Coreeană și al blocajului diplomatic. Ce spune Trump și ce invocă analiza În comentariile citate de Newsweek , Trump afirmă că Phenianul ar fi accelerat ritmul testelor și al dezvoltării tehnologice, ceea ce ar face arsenalul nord-coreean „mai periculos ca oricând” și o amenințare globală. Publicația notează că evaluările unor experți internaționali indică o creștere a activităților nucleare și balistice în ultimii ani, inclusiv teste balistice cu rază lungă de acțiune. Legătura cu Iranul și disputa privind monitorizarea AIEA Potrivit aceleiași surse, Trump a criticat Agenția Internațională pentru Energie Atomică , acuzând-o că nu ar fi monitorizat suficient programul nuclear iranian și susținând că acordurile internaționale nu au reușit să limiteze ambițiile Teheranului. În același timp, AIEA a transmis în rapoarte recente că Iranul continuă să îmbogățească uraniu la niveluri ridicate, deși insistă că monitorizarea rămâne în vigoare pentru anumite facilități (context prezentat de Adevărul, cu trimitere la un material separat despre AIEA). De ce contează: două dosare nucleare, aceeași presiune geopolitică Faptul că Trump leagă explicit riscul nord-coreean de disputa privind Iranul mută accentul de la un singur focar la o problemă mai largă de proliferare nucleară, cu efect direct asupra percepției de risc geopolitic. Newsweek notează că experții sunt împărțiți: unii consideră că avertismentele reflectă îngrijorări reale, alții că retorica amplifică tensiunile fără să ofere o ieșire diplomatică. Context: poziția Phenianului Adevărul amintește că, în martie, liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că țara sa „nu va renunța niciodată” la arsenalul nuclear și a numit Coreea de Sud „statul cel mai ostil”, amenințând că o va trata „într-o manieră implacabilă”. „Vom continua să ne consolidăm ferm statutul de ţară dotată ireversibil cu arma nucleară, intensificând în acelaşi timp agresiv lupta noastră împotriva forţelor ostile”, a declarat Kim Jong Un în cadrul unui discurs de politică generală ținut în plenul parlamentului de la Phenian. [...]
