Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina au fost amânate pe termen nedeterminat. Potrivit declarațiilor făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, discuțiile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite au fost suspendate deoarece atenția Washingtonului s-a mutat asupra conflictului în escaladare cu Iranul.
Conform informațiilor publicate de Reuters, întâlnirea diplomatică era programată să aibă loc între 5 și 9 martie 2026 la Abu Dhabi. Planurile au fost însă perturbate după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, urmate de represalii în zona Golfului, care au dus inclusiv la închiderea spațiului aerian al Emiratelor Arabe Unite.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, Zelenski a explicat că, în acest moment, prioritatea partenerilor occidentali este situația din jurul Iranului. Liderul ucrainean a precizat însă că Ucraina rămâne pregătită să participe la negocieri în orice moment și în orice format realist care ar putea duce la încheierea războiului.
Președintele ucrainean a acuzat totodată Rusia că încearcă să profite de tensiunile din Orientul Mijlociu pentru a-și consolida poziția în conflictul din Ucraina. Potrivit lui Zelenski, Moscova ar încerca să transforme atacurile iraniene asupra statelor din regiune și asupra bazelor americane într-un „al doilea front” al războiului împotriva Ucrainei și a Occidentului.
În ciuda amânării negocierilor, unele rezultate diplomatice au fost obținute în ultimele luni. În urma discuțiilor mediate de Statele Unite, Ucraina și Rusia au realizat la începutul lunii martie un schimb de prizonieri, câte 500 de persoane de fiecare parte.
Principala dispută rămâne însă cea teritorială. Rusia cere ca Ucraina să cedeze zonele din regiunea Donețk aflate încă sub controlul Kievului, o cerere respinsă ferm de autoritățile ucrainene. Până în prezent nu a fost stabilită o nouă dată pentru reluarea negocierilor.
Recomandate
Președintele Iranului promite relații de prietenie cu vecinii , dar spune că Teheranul își păstrează dreptul la autoapărare, potrivit Mediafax , care citează Sky News. Mesajul a fost publicat sâmbătă, 7 martie 2026, pe rețelele de socializare, la scurt timp după ce Masoud Pezeshkian își ceruse scuze pentru atacurile recente asupra unor țări din regiune. Președintele iranian a reluat ideea că prioritatea declarată a Teheranului este menținerea unor relații prietenoase cu guvernele vecine. Mesajul către regiune: prietenie, dar cu „drept” de reacție militară În postarea sa, Pezeshkian a afirmat că Iranul „a subliniat întotdeauna menținerea și continuarea relațiilor de prietenie cu guvernele din regiune”. În același timp, el a susținut că această linie nu anulează „dreptul inerent al Iranului de a se apăra împotriva agresiunii militare” venite din partea Statelor Unite și Israelului. Președintele a încercat să delimiteze țintele operațiunilor iraniene de statele vecine, prezentând acțiunile ca fiind îndreptate împotriva infrastructurii militare americane din regiune, nu împotriva țărilor din jurul Iranului. „Nu am atacat țările noastre prietene și vecine; mai degrabă, am vizat bazele, instalațiile și instalațiile militare americane din regiune.” Angajamentul de a nu mai lovi statele vecine, cu o condiție Tot sâmbătă, într-un mesaj televizat transmis dintr-o locație necunoscută, Pezeshkian a declarat că republica islamică a decis să nu mai atace statele vecine, cu excepția situației în care Iranul ar fi atacat „din respectivele state”. În aceeași intervenție, liderul de la Teheran a spus că își cere scuze țărilor vecine și a invocat o decizie a „consiliului provizoriu al conducerii”, care ar fi aprobat ca Iranul să nu mai lanseze rachete spre țările din jur, decât dacă există un atac din partea acestora asupra Iranului. De ce contează: semnal politic într-un moment de tensiune regională Formulările lui Pezeshkian combină două mesaje care pot fi citite în paralel: o ofertă de detensionare în relația cu vecinii și o justificare pentru eventuale acțiuni militare, încadrate de Teheran ca autoapărare. În plan regional, această nuanță poate influența modul în care statele din proximitate își calibrează pozițiile de securitate și cooperarea cu actorii externi. Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, promisiunea de „relații de prietenie” are și o componentă practică: reducerea riscului ca țările vecine să fie tratate drept ținte, concomitent cu menținerea presiunii asupra infrastructurii militare americane din regiune, așa cum susține președintele iranian. Ce urmează, potrivit declarațiilor președintelui Din mesajele citate reiese că linia anunțată de Teheran este condiționată de absența unor atacuri asupra Iranului care ar proveni de pe teritoriul statelor vecine. În acest cadru, orice incident ar putea deveni un test al angajamentului de a evita lovirea țărilor din jur. În plan intern, Pezeshkian a făcut apel la unitate, cerând populației să lase deoparte nemulțumirile pentru „a păstra Iranul”, într-un discurs care sugerează că autoritățile se așteaptă la o perioadă prelungită de presiune și insecuritate. [...]
Recep Tayyip Erdogan a avertizat Iranul după lansarea unei noi rachete balistice spre Turcia. Incidentul a avut loc luni, când o rachetă lansată din Iran a intrat în spațiul aerian turc, fiind interceptată de sistemele de apărare ale NATO, relatează Times of Israel . Președintele turc a declarat că Ankara a transmis „avertismentele necesare” Teheranului după acest incident, subliniind că astfel de acțiuni provocatoare nu pot continua. Declarațiile au fost făcute după o reuniune de urgență a cabinetului prezidențial desfășurată la Ankara. Potrivit autorităților turce, proiectilul balistic a fost detectat și distrus de sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO în estul Mediteranei . Fragmente din rachetă au căzut într-o zonă deschisă din apropierea orașului Gaziantep, în sudul Turciei, fără a provoca victime sau pagube semnificative. Erdogan a transmis totodată că obiectivul principal al Ankarei este să mențină țara în afara conflictului regional. Liderul turc a făcut apel la evitarea oricăror acțiuni care ar putea afecta relațiile istorice dintre cele două state, pe care le-a descris drept o legătură de vecinătate și fraternitate ce durează de aproximativ o mie de ani. Incidentul reprezintă al doilea caz similar în ultimele cinci zile. Pe 4 martie, o altă rachetă lansată din Iran a intrat în spațiul aerian turc, fiind de asemenea interceptată de sistemele de apărare. [...]
Războiul din Iran scoate la iveală diviziuni majore în cadrul BRICS , alianța nereușind să adopte o poziție comună în conflictul care implică chiar unul dintre membrii săi. Potrivit unei analize publicate de Middle East Eye , blocul format din 11 state nu a emis niciun comunicat colectiv de la începutul operațiunii militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului la finalul lunii februarie. Situația contrastează puternic cu anul 2025, când BRICS a condamnat rapid atacuri similare împotriva Iranului. De această dată, sub președinția rotativă a Indiei, organizația a rămas în mare parte tăcută, ceea ce evidențiază limitele capacității sale de a acționa ca un actor geopolitic unit. Poziții divergente în interiorul BRICS Diferențele de poziție dintre membrii blocului sunt evidente. China, Rusia și Brazilia au condamnat atacurile americane și israeliene, calificându-le drept o încălcare a suveranității Iranului și a principiilor Cartei ONU, potrivit declarațiilor oficiale citate de Al Jazeera . India, însă, a adoptat o poziție mult mai rezervată. Guvernul de la New Delhi a evitat să critice Washingtonul sau Tel Avivul și s-a limitat la apeluri generale pentru dialog și diplomație, în timp ce a condamnat atacurile cu rachete lansate de Iran asupra Emiratelor Arabe Unite. Un membru atacă un alt membru Criza a devenit și mai complicată după ce Iranul a lansat sute de rachete balistice și peste 1.400 de drone asupra Emiratelor Arabe Unite , stat care a devenit membru BRICS în 2024. Atacurile au vizat baze militare americane, dar au provocat și victime civile și distrugeri în Abu Dhabi și Dubai. Această situație — în care un membru al blocului atacă un alt membru — a făcut aproape imposibilă adoptarea unei poziții comune, spun analiștii. Credibilitatea blocului, pusă sub semnul întrebării Potrivit economistului Paulo Nogueira Batista, fost vicepreședinte al băncii de dezvoltare BRICS, lipsa unei reacții colective arată că alianța nu funcționează ca un actor geopolitic coerent. El a declarat pentru The New York Times că „grupul nu este deloc unit”, iar această situație subminează ideea unei acțiuni colective. Analiștii consideră că apropierea Indiei de Israel, combinată cu atacurile Iranului asupra Emiratelor Arabe Unite, a blocat orice posibil consens. Test major pentru viitorul BRICS Următorul summit al blocului este programat pentru septembrie la New Delhi. Capacitatea organizației de a depăși actualele diviziuni și de a-și menține credibilitatea ca alternativă geopolitică la instituțiile dominate de Occident va depinde în mare măsură de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. [...]
Declarațiile Ursulei von der Leyen despre Iran au provocat critici în rândul diplomaților europeni , după ce președinta Comisiei Europene a afirmat că „nu ar trebui vărsate lacrimi pentru regimul iranian”. Potrivit RTÉ , afirmația a fost făcută în cadrul Conferinței anuale a ambasadorilor UE de la Bruxelles, în contextul războiului declanșat recent în Iran și al tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu. În discursul său, von der Leyen a susținut că regimul de la Teheran a provocat „moarte și represiune” împotriva propriului popor și a contribuit la destabilizarea regiunii prin intermediul grupărilor aliate și al programelor de rachete și drone. Ea a spus că poporul iranian „merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide viitorul”, avertizând însă că evoluțiile din regiune pot genera consecințe grave pentru securitatea globală și pentru piețele energetice. Critici din interiorul Uniunii Europene Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții negative din partea unor diplomați europeni, care susțin că președinta Comisiei Europene depășește atribuțiile instituției în materie de politică externă. Conform tratatelor UE, coordonarea acestei politici aparține Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe , funcție ocupată în prezent de Kaja Kallas. Mai mulți oficiali europeni au afirmat că von der Leyen s-a implicat prea direct în gestionarea crizei din Orientul Mijlociu, inclusiv prin contacte directe cu lideri din statele din Golf și prin poziții politice considerate prea ferme. Un diplomat european a spus că președinta Comisiei „face declarații care depășesc mandatul instituțional”. Tensiuni instituționale la Bruxelles Disputa reflectă o problemă mai veche privind delimitarea rolurilor în politica externă a Uniunii Europene. Potrivit unor experți în drept european , implicarea directă a Comisiei în discuții privind schimbarea regimului în Iran ar putea intra în conflict cu prevederile tratatelor europene, care rezervă acest domeniu serviciului diplomatic al UE. Comisia Europeană a respins însă criticile, argumentând că dialogul cu lideri internaționali face parte din atribuțiile politice ale președintelui instituției. Contextul conflictului Controversa apare pe fondul războiului izbucnit la sfârșitul lunii februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat o serie masivă de atacuri asupra Iranului , declanșând represalii iraniene și amplificând riscul unei escaladări regionale. Conflictul a provocat deja creșteri ale prețurilor energiei și temeri privind perturbarea comerțului global, aspecte menționate și de von der Leyen în discursul său. Lidera Comisiei Europene a avertizat că situația actuală ridică „întrebări existențiale” despre viitorul ordinii internaționale și despre capacitatea Europei de a acționa într-un mediu geopolitic tot mai instabil. [...]
Robert Fico spune că Slovacia ar putea bloca împrumutul UE de 90 mld. euro pentru Ucraina , potrivit HotNews.ro , care citează Ukrainska Pravda. Premierul slovac afirmă că ar urma exemplul Ungariei dacă partidul Fidesz al lui Viktor Orban ar pierde alegerile parlamentare din aprilie, iar Bratislava ar rămâne singura dispusă să folosească dreptul de veto. Fico a legat explicit această poziție de discuțiile despre conducta de petrol Drujba și de relația cu Ucraina. El a spus că vrea să abordeze „suspendarea operațiunilor” pe Drujba la o întâlnire viitoare cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și că Slovacia ar putea interveni dacă „este nevoie să se strângă vreun șurub” în privința conductei care tranzitează Ucraina. „Dar mesajul cel mai important va fi că Slovacia este dispusă să preia ștafeta de la Ungaria, dacă va fi necesar”, a spus Fico. Premierul slovac a susținut că împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina este „în prezent blocat” și a sugerat că situația s-ar putea schimba după alegerile din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, în condițiile în care Fidesz „nu stă deloc bine în sondaje”. În același context, Fico a afirmat că blocarea acestui „imens cadou militar pentru Ucraina” ar fi, în viziunea sa, „un instrument legitim pentru reluarea livrărilor de petrol”. Pe partea procedurală, Comisia Europeană a confirmat la 6 martie că Robert Fico a cerut o întâlnire cu Ursula von der Leyen, care „ar urma să aibă loc în curând”. Fico a mai spus că vrea să-și coordoneze poziția cu Comisia Europeană privind Drujba înaintea oricărei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, semnalând că următoarele discuții vor lega dosarul energetic de negocierile politice din UE. [...]
Donald Trump afirmă că viitorul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult timp” fără aprobarea sa , declarație făcută în contextul în care Teheranul urmează să anunțe succesorul ayatollahului Ali Khamenei , ucis într-un atac aerian la începutul conflictului. Președintele american a făcut aceste afirmații într-un interviu acordat postului ABC . Trump a declarat că noul lider iranian ar trebui să obțină acceptul Washingtonului pentru a putea rămâne la putere. „Dacă nu va obține aprobarea noastră, nu va rezista mult timp”, a spus acesta. Contextul schimbării de lider la Teheran Declarațiile vin după ce liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost ucis pe 28 februarie , în bombardamentele care au declanșat conflictul actual din Orientul Mijlociu. Succesorul său ar fi fost deja ales de Adunarea Experților , organismul clerical responsabil de desemnarea liderului suprem, însă numele nu a fost încă făcut public. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a respins afirmațiile lui Trump și a insistat că alegerea noului lider este o chestiune exclusiv internă. „Este la latitudinea poporului iranian să-și aleagă noul lider. Este doar treaba poporului iranian și a nimănui altcuiva”, a declarat acesta într-un interviu pentru NBC. Oficialul iranian a subliniat că instituțiile statului continuă să funcționeze normal și că un nou lider suprem va fi anunțat în curând. Strategia Washingtonului În ultimele zile, Trump a sugerat că Statele Unite ar trebui să influențeze direct procesul de schimbare a puterii la Teheran, comparând situația cu cazul Venezuelei, unde liderul Nicolas Maduro a fost capturat la începutul anului de un comando american. În pofida bombardamentelor și a morții lui Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire. Analiștii apreciază că atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru o schimbare de regim , în lipsa unei intervenții terestre. Trump a sugerat că o ofensivă împotriva Iranului ar putea fi lansată de grupări kurde din Irak , pentru a evita implicarea directă a trupelor americane, însă nu a exclus complet nici această posibilitate. Declarațiile liderului de la Casa Albă amplifică tensiunile într-un conflict care riscă să destabilizeze și mai mult regiunea, în timp ce Teheranul insistă că nu va accepta niciun fel de interferență externă în procesul de alegere a noului lider suprem. [...]
