Știri
Știri din categoria Externe

Negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina au fost amânate pe termen nedeterminat. Potrivit declarațiilor făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, discuțiile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite au fost suspendate deoarece atenția Washingtonului s-a mutat asupra conflictului în escaladare cu Iranul.
Conform informațiilor publicate de Reuters, întâlnirea diplomatică era programată să aibă loc între 5 și 9 martie 2026 la Abu Dhabi. Planurile au fost însă perturbate după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, urmate de represalii în zona Golfului, care au dus inclusiv la închiderea spațiului aerian al Emiratelor Arabe Unite.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, Zelenski a explicat că, în acest moment, prioritatea partenerilor occidentali este situația din jurul Iranului. Liderul ucrainean a precizat însă că Ucraina rămâne pregătită să participe la negocieri în orice moment și în orice format realist care ar putea duce la încheierea războiului.
Președintele ucrainean a acuzat totodată Rusia că încearcă să profite de tensiunile din Orientul Mijlociu pentru a-și consolida poziția în conflictul din Ucraina. Potrivit lui Zelenski, Moscova ar încerca să transforme atacurile iraniene asupra statelor din regiune și asupra bazelor americane într-un „al doilea front” al războiului împotriva Ucrainei și a Occidentului.
În ciuda amânării negocierilor, unele rezultate diplomatice au fost obținute în ultimele luni. În urma discuțiilor mediate de Statele Unite, Ucraina și Rusia au realizat la începutul lunii martie un schimb de prizonieri, câte 500 de persoane de fiecare parte.
Principala dispută rămâne însă cea teritorială. Rusia cere ca Ucraina să cedeze zonele din regiunea Donețk aflate încă sub controlul Kievului, o cerere respinsă ferm de autoritățile ucrainene. Până în prezent nu a fost stabilită o nouă dată pentru reluarea negocierilor.
Recomandate

Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor , într-un demers care menține presiunea asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport, potrivit Al Jazeera . Teheranul spune că a discutat cu mediatori din Qatar și cere Statelor Unite să accepte „condiții rezonabile” pentru reluarea traficului prin strâmtoare. Vice-ministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi a declarat, citat de agenția semi-oficială Tasnim, că o delegație din Qatar a venit la Teheran vineri seară și a avut două ore de discuții cu oficiali iranieni. El a precizat că aceste contacte nu au devenit încă negocieri formale, dar că, dacă vor evolua, ar urma să includă detalii tehnice despre programul nuclear al Iranului. În același timp, poziția Teheranului rămâne că uraniul îmbogățit nu trebuie să părăsească țara. Condițiile Iranului și miza economică a Hormuz Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a spus, potrivit televiziunii de stat, că discuțiile regionale „trebuie să primească o șansă”, iar „blocada trebuie ridicată rațional”. El a susținut că redeschiderea Strâmtorii Hormuz „nu este dificilă”, dar că devine „inutilă” cât timp cererile Iranului nu sunt îndeplinite. Condițiile menționate includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea activelor iraniene; ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de petrol; încetarea „contra-blocadei” americane asupra porturilor iraniene. Iranul a restricționat transportul maritim prin strâmtoare de la începutul războiului, iar ruta „în mod normal” ar fi transportat aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația. În replică, SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene. În acest context, conflictul a perturbat transportul maritim și a împins în sus prețurile globale la energie. Poziția Washingtonului și riscul de escaladare Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Fox News că își dorește un acord „permanent” care să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară, adăugând că oficialii iranieni sunt „foarte, foarte dificili”. El a susținut că, în trecut, Iranul ar fi încălcat rapid înțelegeri. Gharibabadi a mai afirmat că Teheranul consideră blocada economică americană un act de război și că va „întreprinde orice acțiune necesară” pentru a o sparge, ceea ce indică faptul că presiunea asupra rutelor maritime și a pieței energetice poate continua în lipsa unui compromis. „Război economic tăcut” și semnale militare interne Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, citat de agenția de stat IRNA, că Iranul se confruntă cu un „război economic tăcut”, „mai dur decât un război cu rachete”. El a spus că guvernul lucrează pentru a evita întreruperile de curent în timpul iernii. Separat, comandantul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, a vizitat o facilitate subterană de rachete, potrivit Tasnim, fiind informat despre nivelul de pregătire și evoluțiile recente ale programului de rachete. Vizita vine după prezentarea, la începutul lunii, a unei noi facilități subterane. În lipsa unor negocieri formale și cu condiții politice și economice explicite puse pe masă, redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet mai larg: sancțiuni, active înghețate și arhitectura de securitate din regiune. [...]

Aproape jumătate dintre germani vor reducerea sau oprirea ajutorului pentru Ucraina , un semnal cu potențial impact asupra continuității sprijinului financiar și militar al Berlinului, potrivit datelor citate de HotNews dintr-un sondaj YouGov realizat pentru publicația germană Welt am Sonntag. 49% dintre respondenți spun că ajutorul acordat Ucrainei ar trebui redus sau oprit. În detaliu, 25% susțin oprirea completă a sprijinului, iar 24% ar prefera reducerea lui. La polul opus, aproximativ 30% consideră că ajutorul ar trebui menținut la nivelul actual, iar 9% ar dori majorarea acestuia. Sprijinul Germaniei include ajutor financiar, armament și asistență umanitară. Diferențe puternice pe linii politice Sondajul indică o polarizare în funcție de preferințele politice: Alegătorii Verzilor : jumătate vor menținerea ajutorului la nivelul actual, iar 32% susțin majorarea. Alegătorii AfD (extrema dreaptă) : 62% vor oprirea ajutorului, iar 27% reducerea lui. Alegătorii CDU/CSU, SPD și Die Linke : se poziționează între aceste două extreme, fără procente detaliate în material. Cine susține mai mult sprijinul și ce așteptări există de la Merz Sprijinul pentru Ucraina este „deosebit de ridicat” în rândul celor mai tineri respondenți (18–29 de ani) și al celor de peste 70 de ani, potrivit sondajului. Separat, aproape jumătate dintre participanți consideră că șeful guvernului german, Friedrich Merz , ar trebui să discute „cât mai curând posibil” cu președintele rus Vladimir Putin, chiar dacă Rusia nu face în prealabil concesii în războiul din Ucraina. Sondajul este prezentat ca reprezentativ pentru populația Germaniei de cel puțin 18 ani; YouGov a intervievat online 2.329 de adulți. [...]

Presiunea Washingtonului pentru un acord rapid riscă să împingă Ucraina spre concesii majore , pe fondul eforturilor președintelui american Donald Trump de a încheia războiul înainte ca democrații să preia controlul Congresului în ianuarie, potrivit The Jerusalem Post . În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a calificat drept „foarte nereușit” pentru Vladimir Putin summitul trilateral din această săptămână dintre liderii Chinei, Rusiei și SUA. Zelenski a spus că Putin nu a reușit să recreeze simbolic conferința de la Ialta din 1945, care a decis soarta Europei după al Doilea Război Mondial. Declarațiile vin în timp ce Trump își intensifică demersurile pentru un acord de pace între Ucraina și Rusia, într-o fereastră politică pe care publicația o leagă de schimbarea majorității în Congresul SUA. După întâlnirea cu Putin în China, Trump a afirmat că liderul rus i-ar fi transmis că Moscova este „pregătită pentru pace”. Temeri în Europa: acordul SUA ar putea cere concesii teritoriale și politice Oficiali europeni citați în material spun că există îngrijorări tot mai mari că Washingtonul ar putea împinge un acord care să oblige Ucraina la concesii teritoriale și politice semnificative. Un alt oficial a descris diferența de ritm: americanii ar fi grăbiți să ajungă la o înțelegere, în timp ce Rusia „nu pare să se grăbească”. Un oficial ucrainean de rang înalt, citat de Financial Times, a spus că calendarul propus de Washington a alimentat temeri la Kiev că Zelenski ar putea fi presat să accepte un acord „în mare parte în termenii Moscovei” înainte de instalarea noului Congres. „Trump îl place pe Putin și vrea să termine totul până în ianuarie”, a spus oficialul, adăugând că Rusia „ar putea avea termeni mai buni” dacă un acord ar fi încheiat înainte de acel moment. Două cadre de negociere discutate de emisarii SUA Materialul arată că emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff au purtat săptămâni de negocieri cu oficiali ruși, ucraineni și europeni, inclusiv întâlniri la Moscova, Dublin și Berlin, subliniind urgența ajungerii la un acord. Potrivit unei relatări The Wall Street Journal, cei doi ar fi discutat două posibile cadre pentru încheierea războiului: un scenariu în care Ucraina ar renunța la teritoriul pe care îl mai controlează în estul Donbasului, în schimbul aderării depline la NATO; un scenariu de „înghețare” a conflictului pe actualele linii ale frontului, cu păstrarea controlului teritorial de către fiecare parte și cu garanții de securitate pentru Ucraina printr-un tratat internațional cu SUA și, posibil, aliați europeni. Publicația notează că orice acord final ar necesita consimțământul atât al Ucrainei, cât și al Rusiei. NATO rămâne o necunoscută pentru Kiev Întrebat despre posibilitatea aderării Ucrainei la NATO la finalul războiului, Zelenski a spus că subiectul a fost ridicat la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, dar că nu este clar, în acest moment, dacă Ucraina va putea intra în alianță. În plus, aderarea ar necesita acord unanim din partea statelor membre NATO, un obstacol major. În timp ce președintele francez Emmanuel Macron a spus că este momentul să fie luată în calcul aderarea Ucrainei, cancelarul german Friedrich Merz este prezentat ca fiind mai sceptic, afirmând – potrivit relatării – că nu se așteaptă ca Ucraina să intre în NATO „în timpul vieții sale”. [...]

Atacul cu drone asupra unui cargou rusesc în Golful Finlandei ridică riscul operațional pe rutele maritime din Marea Baltică , esențiale pentru exporturile de energie și cereale ale Rusiei, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în apele internaționale, iar echipajul a fost evacuat după ce nava a luat foc. Guvernatorul regiunii Leningrad a declarat că două drone aeriene au lovit nava la aproximativ șase kilometri după ce aceasta ieșise din apele teritoriale ale Rusiei. Finlanda a confirmat că a detectat un atac asupra unei nave comerciale rusești în apele internaționale, la vest de Gogland, în estul Golfului Finlandei. Rusia nu a oferit alte detalii, iar Ucraina nu a comentat. De ce contează: presiune în creștere pe exporturile rusești din Baltica O analiză Bloomberg (citată de Biziday) arată că incidentul evidențiază riscurile tot mai mari pentru exporturile rusești de energie și alimente pe rute considerate critice în Marea Baltică. Nava lovită se îndrepta spre exclava Kaliningrad, iar autoritățile ruse susțin că, în ultima lună, 80 de drone ucrainene ar fi vizat nave rusești din Baltică (afirmație neînsoțită de detalii publice suplimentare). Context: atacuri repetate și mutarea fluxurilor din Marea Neagră Pe 11 noiembrie, portul Ust-Luga – un hub important de export la Marea Baltică – a fost bombardat cu drone, fiind afectată infrastructura energetică. Biziday notează că portul se află la peste 1.000 km nord de Kiev. Porturile baltice sunt descrise ca vitale pentru exporturile rusești de țiței și produse petroliere. În același timp, din cauza atacurilor din Marea Neagră, porturile din Baltică au ajuns să gestioneze 65% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei, de aproape nouă ori mai mult decât anul trecut, conform informațiilor citate de Biziday din Bloomberg. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare publicate de Rusia și a unei reacții din partea Ucrainei, rămâne neclar cine a lansat atacul și care este amploarea pagubelor. Din perspectivă economică și operațională, incidentul amplifică incertitudinea privind siguranța transporturilor pe una dintre principalele rute de export ale Rusiei din Marea Baltică. [...]

Zelenski spune că aderarea la NATO rămâne cea mai ieftină garanție de securitate pentru Ucraina , în condițiile în care Kievul nu a primit încă oferte scrise privind garanții colective de tip Articolul 5 , potrivit Kyiv Post . Într-un briefing cu jurnaliștii, președintele ucrainean a afirmat, citat de Ukrinform, că tema aderării a fost ridicată în mod repetat în cadrul „Coaliției celor dispuși” și este discutată și cu SUA. Zelenski a susținut că Franța și alți aliați înțeleg că „cele mai clare garanții de securitate” pentru Ucraina ar fi integrarea în NATO, inclusiv prin aportul unei armate „ca cea ucraineană” în cadrul alianței. Miza economică și operațională: costul apărării în afara NATO Zelenski a argumentat că, dintr-o perspectivă practică, integrarea Ucrainei în NATO ar fi un model „mai ieftin” pentru parteneri decât scenariul în care Ucraina ar rămâne să se apere singură, fără umbrela alianței. În acest caz, a spus el, armata ucraineană ar avea nevoie nu doar de o forță de un milion de militari, ci și de capabilități extinse – aviație, artilerie, un număr corespunzător de rachete și capacitatea de a apăra spațiul aerian independent, fără aliați. Totodată, Zelenski a precizat că este prea devreme pentru a anticipa un rezultat final, deoarece aderarea depinde de momentul și modul în care se va încheia războiul. „Articolul 5” fără NATO: Kievul cere angajamente scrise, nu formule politice Pe fondul discuțiilor despre angajamente bilaterale sau multilaterale care ar putea înlocui temporar aderarea, Zelenski a spus că Ucraina nu a văzut garanții concrete „de tip Articolul 5” puse pe hârtie. El a insistat că astfel de angajamente trebuie codificate în documente obligatorii, nu în declarații. „Articolul 5 este apărare colectivă. Pentru Ucraina, acest lucru este neclar pentru că nu există încă un răspuns complet. Ce este acest «colectiv»? Cum va apăra și va fi acest «colectiv» pregătit să respingă un agresor?” Context diplomatic: „Yalta 2” a eșuat la Shenzhen, spune Zelenski Zelenski a comentat și summitul trilateral din 19 noiembrie, la Shenzhen (China), între președintele SUA Donald Trump, președintele Rusiei Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Potrivit lui, Putin a eșuat în tentativa de a negocia o împărțire globală a sferelor de influență sau modificări ale granițelor internaționale, iar China ar fi refuzat să fie atrasă într-un astfel de aranjament. Zelenski a adăugat că nu au apărut acorduri publice privind Ucraina sau revizuiri de frontieră. În același briefing, Zelenski a mai spus că Rusia a urmat summitului cu un nou atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, menționând un baraj nocturn de 111 rachete. Ce urmează: rotație diplomatică în SUA și liste pentru evacuări umanitare Președintele ucrainean a indicat că așteaptă un raport final privind rotația diplomatică de la ministrul de externe Andrii Sybiha, inclusiv pentru postul de ambasador în SUA. El a enumerat mai mulți candidați considerați calificați, între care Oksana Markarova, Yulia Svyrydenko, Sergiy Kyslytsya, Dmytro Kuleba, Pavlo Klimkin și Andrii Sybiha, menționând și varianta unui ofițer militar cu nivel ridicat de engleză. Separat, Zelenski a prezentat o listă actualizată de localități temporar ocupate din regiunile Herson și Zaporijjea, transmisă Ombudsmanului ucrainean și SUA, pentru posibile misiuni de evacuare umanitară a civililor, listă care ar urma să fie actualizată în funcție de evaluările autorităților. [...]

Eșecul negocierilor de la ONU lasă fără reguli obligatorii dezvoltarea și folosirea armelor autonome , după ce Rusia a blocat consensul necesar pentru lansarea unui mandat de negociere, potrivit Antena 3 . Discuțiile s-au încheiat sâmbătă dimineață, puțin înainte de ora 05:00, iar conferința a rămas doar cu o formulă mult mai slabă, fără garanții juridice. În centrul blocajului a fost Conferința de revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale (CCW) , desfășurată la ONU, la Geneva. CCW funcționează prin consens, ceea ce înseamnă că toate cele 128 de părți trebuie să fie de acord în unanimitate pentru adoptarea unei declarații — un prag care, în practică, permite unui singur stat să oprească un rezultat ambițios. Ce s-a obținut în locul tratatului Deși majoritatea statelor participante au susținut un mandat care să ducă la un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic pentru controlul armelor autonome, documentul final cere doar statelor: „să elaboreze prin consens” un instrument; instrument care „s-ar putea să nu implice nicio obligație juridică”. Cu alte cuvinte, procesul rămâne deschis către o soluție neobligatorie, cu efecte limitate asupra modului în care sunt dezvoltate și utilizate aceste sisteme. Cine s-a opus și cine a susținut reguli noi Rusia a condus opoziția, iar diplomați implicați în negocieri au spus că Moscova a obstrucționat deliberat discuțiile și nu a acționat cu bună-credință. În același timp, materialul notează că și alte puteri militare care investesc în războiul bazat pe inteligență artificială, inclusiv Statele Unite, au ezitat să se angajeze pentru un protocol obligatoriu care să protejeze civilii de drone-robot și alte arme autonome. Pe de altă parte, state europene și din NATO (inclusiv Ucraina), dar și China și Iranul, și-au exprimat sprijinul sau disponibilitatea pentru un nou protocol. Peste 100 de state au cerut o nouă lege, argumentând că armele autonome ridică provocări noi, în timp ce unele state au susținut că dreptul internațional umanitar existent ar fi suficient. Între țările menționate ca opunându-se unei noi legi obligatorii, pledând pentru un acord fără caracter obligatoriu, sunt: Coreea de Sud, Japonia, Turcia, Marea Britanie, Franța și Germania. De ce contează: CCW nu a mai produs reguli noi de 30 de ani Articolul indică faptul că, din cauza cerinței de unanimitate, CCW nu a reușit să adopte nicio lege nouă de reglementare a armelor în ultimii 30 de ani, iar statele au căutat în trecut alte căi pentru tratate — exemplul dat fiind interzicerea muniției cu dispersie, în 2008. În acest context, eșecul de acum prelungește o zonă gri de reglementare într-un domeniu în care tehnologia este deja folosită și continuă să fie dezvoltată. Reacții și mize invocate în discuții Președintele Future of Life Institute, Max Tegmark , a criticat rezultatul negocierilor: „Roboții ucigași sunt deja aici. Și totuși, statele au convenit că e suficient să discutăm doar despre asta, pentru al 14-lea an la rând”. Separat, fostul consilier american pentru securitate națională John Bolton a avertizat, la o conferință organizată de revista Atlantic, asupra direcției către un război cu tot mai puțini oameni pe câmpul de luptă: „Ne apropiem tot mai mult de un război aproape complet fără oameni pe câmpul de luptă. Nu sunt sigur că mai avem nevoie de avioane pilotate dacă avem tehnologia potrivită pentru drone. Granițele pe care civilizația occidentală a încercat să le traseze între război și viața civilă se destramă”. Materialul mai menționează că Israelul și Statele Unite au folosit sisteme de țintire bazate pe inteligență artificială pentru a efectua zeci de mii de lovituri în Gaza și în Iran, cu „un număr uriaș de victime”. Totodată, Pentagonul ar fi lovit peste 1.000 de ținte în Iran în prima zi a războiului, iar potrivit unor anchete jurnalistice citate, armata americană își propune să ia 1.000 de decizii de țintire asistate de inteligența artificială pe oră. Ce urmează: presiune pentru un tratat, dar fără calendar ferm Consiliera principală pe probleme de armament a Human Rights Watch, Bonnie Docherty, a spus pentru The Guardian că armele autonome au nevoie de legislație obligatorie și a susținut că un tratat ar putea fi negociat în 15 luni, respingând propunerea SUA de a acorda cinci ani pentru stabilirea unui mandat. Un grup de șapte state — Austria, Belgia, Brazilia, Irlanda, Mexic, Noua Zeelandă și Panama — a condus eforturile pentru negocierea unui tratat obligatoriu într-un an. Delegatul Braziliei a argumentat în plen că nu este vorba despre „armele viitorului”, ci despre sisteme deja folosite și dezvoltate, iar întârzierea regulilor crește riscurile asociate utilizării lor. [...]