Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski avertizează că războiul din Iran riscă să reducă livrările de arme către Ucraina, în condițiile în care atenția negociatorilor americani este absorbită de discuțiile cu Teheranul, potrivit Agerpres.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, într-un interviu acordat televiziunii publice germane ZDF după o vizită la Berlin, că războiul din Iran – declanșat de Statele Unite și Israel – a transformat problema livrărilor americane de armament către Kiev într-una „mare”. În acest context, el a afirmat că negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner „sunt în permanență în discuții cu Iranul și nu au timp pentru Ucraina”.
Miza imediată, potrivit lui Zelenski, este disponibilitatea armelor dacă conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește.
„Dacă războiul se prelungește, vor fi mai puține arme pentru Ucraina. Este critic, mai ales în ceea ce privește apărarea antiaeriană.”
Zelenski a indicat în mod special rachetele Patriot, despre care a spus că sunt utilizate intens în Orientul Mijlociu, iar lipsa lor în Ucraina „nu ar putea fi mai gravă” decât în prezent.
În același timp, el i-a descris pe cei doi emisari americani drept „băieți pragmatici” și a susținut că aceștia încearcă să obțină „mai multă atenție” din partea președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului care durează de peste patru ani. Zelenski a adăugat că, în lipsa presiunii americane asupra lui Putin și în cazul unui „dialog blând” cu Rusia, rușii „nu se vor mai teme”.
Pe fondul acestor îngrijorări, Zelenski a anunțat că a încheiat marți un parteneriat strategic cu cancelarul german Friedrich Merz, axat pe cooperare militară, inclusiv în domeniul dronelor.
Germania, descrisă drept primul finanțator al Kievului începând din 2025, vrea să joace un rol central în jocul diplomatic, în timp ce președintele american Donald Trump este concentrat pe Orientul Mijlociu, a impus negocieri fără europeni și „pare să vrea să cedeze teritorii ucrainene Rusiei”, potrivit materialului citat.
Berlinul va finanța, în special, livrarea către Ucraina a câtorva sute de rachete Patriot și a unor lansatoare pentru sistemele de apărare antiaeriană IRIS-T. Zelenski a mai spus că cele două țări lucrează la „un acord bilateral privind dronele”.
Recomandate
Scrisoarea lui Zelenski către Putin vizează, de fapt, audiența economică și politică din jurul Kremlinului , într-un moment în care războiul apasă pe economia Rusiei și pe calculele investitorilor, potrivit HotNews , care preia o analiză Reuters. Mesajul a fost publicat joi seară, sincronizat cu Forumul Economic de la Sankt Petersburg – principalul eveniment de afaceri din Rusia – chiar în timp ce Vladimir Putin discuta cu jurnaliști străini. Cu o zi înainte, drone ucrainene loviseră un terminal petrolier din Sankt Petersburg, iar fumul s-a ridicat în apropierea locului de desfășurare a forumului, un detaliu care întărește ideea unei comunicări „pe mai multe canale”: militar și politic. Miza: fracturile din elita rusă și costul economic al războiului Kievul pornește de la premisa că există segmente ale elitei ruse – „oficiali, oameni de afaceri și partenerii Rusiei” – care ar vrea încheierea conflictului, pe fondul stagnării economiei ruse, evaluată la 3 trilioane de dolari, potrivit unui oficial ucrainean familiarizat cu conținutul scrisorii. În acest context, forumul de la Sankt Petersburg a scos la iveală două linii de discurs în Rusia, conform analizei citate: o tabără care susține continuarea războiului și pregătirea pentru o confruntare de durată cu Occidentul; o tabără care pune accent pe avantajele economice ale încheierii războiului, într-un moment în care presiunile administrației SUA au alimentat percepția că un final ar putea deveni mai probabil. Mesajul către Washington: „Ucraina are atuuri” De luni de zile, Zelenski cere un armistițiu și propune o întâlnire directă cu Putin, inițiative respinse în mod repetat de liderul de la Kremlin, inclusiv vineri, potrivit textului. Dmytro Iarovyi, profesor asociat la Școala de Economie din Kiev, specializat în psihologie politică, spune că atacul cu drone și scrisoarea „de atitudine” au fost o încercare coordonată de a modela narațiunea conferinței economice: să arate societății ruse și guvernelor occidentale – în special președintelui american Donald Trump – că atacurile la distanță și câștigurile teritoriale recente au întărit poziția Kievului în eventuale negocieri. „Trump spune mereu că «Ucraina nu are niciun atu». Ei bine, Ucraina demonstrează acum că se află într-o poziție mai puternică”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO și emisar special pentru Ucraina în timpul primei administrații Trump. Negocierile, în impas; disputa teritorială rămâne nodul central Analiza notează că luni de negocieri de pace susținute de Washington au ajuns într-un impas, cu ambele părți menținându-și pozițiile. Putin a invocat discuții cu Trump la Anchorage (Alaska), în august anul trecut, despre condițiile de încheiere a conflictului, într-o referire interpretată ca legată de cererea ca Ucraina să cedeze restul Donbasului. Pe de altă parte, Zelenski indică în scrisoare că, deși salută implicarea SUA, problemele Ucrainei „nu vor fi decise la Anchorage”, ci de Ucraina și Rusia – semnal că liderul ucrainean este mai puțin dispus ca oricând să accepte presiuni pentru cedări teritoriale. [...]
Vizita lui Kirilo Budanov la Varșovia arată cât de repede pot tensiunile istorice să complice cooperarea Polonia–Ucraina , într-un moment în care cele două țări sunt aliați-cheie pe flancul estic al UE și NATO, potrivit Digi24 . Budanov, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a ajuns vineri în capitala Poloniei pentru discuții legate de un diferend istoric reaprins de decizia recentă a lui Zelenski de a atribui unei unități militare numele UPA (Armata Insurgentă Ucraineană). Autoritățile poloneze au condamnat gestul, invocând masacrele comise împotriva populației poloneze în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ce a declanșat disputa și de ce contează Președintele polonez Karol Nawrocki s-a declarat „indignat” și a propus retragerea celei mai înalte distincții poloneze acordate lui Zelenski, ordinul „Vulturul Alb”. Reacția indică un risc de escaladare politică într-o relație bilaterală care, în ultimii ani, a fost esențială pentru sprijinul acordat Ucrainei în războiul cu Rusia. În paralel, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a cerut într-un mesaj video publicat pe X ca autoritățile ucrainene „să reconsidere această decizie”, argumentând că, pentru polonezi, UPA este asociată în primul rând cu crime împotriva civililor. Discuțiile de la Varșovia: cine s-a întâlnit și ce urmează La Varșovia, Budanov s-a întâlnit cu ministrul adjunct de externe polonez Marcin Bosacki, iar purtătorul de cuvânt al ministerului a precizat pentru AFP că inițiativa întâlnirii a aparținut părții ucrainene. Conform aceleiași surse, subiectul principal a fost chiar controversa legată de unitatea militară numită după UPA. Kosiniak-Kamysz urmează să se întâlnească sâmbătă cu Budanov. Totodată, potrivit presei poloneze citate de Digi24, oficialul ucrainean ar urma să aibă discuții și cu reprezentanți ai președintelui Nawrocki. Contextul istoric care apasă relația bilaterală UPA a fost aripa militară a mișcării de independență ucrainene, care a luptat împotriva Armatei Roșii și a forțelor poloneze, uneori colaborând cu naziștii, iar alteori întorcându-se împotriva lor. În Ucraina, UPA este văzută ca o forță care a luptat pentru independență, însă autoritățile ucrainene recunosc masacrele comise de unele unități și au prezentat scuze oficiale Varșoviei, respingând totuși termenul de „genocid”. Polonia continuă să ceară Kievului să recunoască responsabilitatea pentru masacrele din Volînia (în nord-vestul Ucrainei de astăzi). În 2025, după ani de întreruperi, cele două țări au reluat exhumările victimelor acestor masacre. Premierul polonez Donald Tusk le-a cerut în această săptămână celor doi șefi de stat să „calmeze lucrurile”, calificând decizia lui Zelenski drept „îngrijorătoare”, pe fondul riscului ca disputa să afecteze coordonarea politică dintre doi parteneri strategici în regiune. [...]
Refuzul lui Putin de a se întâlni cu Zelenski prelungește blocajul diplomatic , cu efect direct asupra riscului geopolitic din regiune și, implicit, asupra costurilor de securitate pentru Europa, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean spune că respingerea propunerii sale arată că liderul de la Kremlin „alege încă războiul”. Volodimir Zelenski a reacționat după ce Vladimir Putin a respins ideea unei întâlniri față în față pentru a discuta încheierea conflictului din Ucraina, care durează de peste patru ani. Liderul ucrainean a catalogat răspunsul Moscovei drept „slab” și a susținut că partea rusă „pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului”. „Din păcate, partea rusă alege încă războiul, toată lumea a auzit răspunsul. Un răspuns slab. Pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului.” Zelenski a mai afirmat că reacția lui Putin „a dezamăgit mulți oameni din întreaga lume”. De ce refuză Kremlinul o întâlnire acum Potrivit relatării, Vladimir Putin a spus vineri că nu vede „în acest moment niciun motiv” pentru o întâlnire cu Zelenski atât timp cât un acord de pace nu este schițat. El a susținut că o astfel de întâlnire ar servi doar intereselor Ucrainei, pentru a opri înaintarea forțelor ruse. Putin a făcut declarațiile la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Ce propune Zelenski: teren neutru, armistițiu și schimb de prizonieri În ziua precedentă, Zelenski i-a adresat lui Putin o scrisoare deschisă în care cere o întâlnire într-o țară terță, menționând ca exemple Elveția sau o țară arabă. În scrisoare, el indică drept prim pas un armistițiu și un schimb de prizonieri, „începând cu civilii și copiii răpiți de Rusia”, conform Agerpres. La finalul scrisorii, Zelenski îl avertizează pe Putin că, dacă nu pune capăt războiului, „va trebui să lupte pentru propria sa existență”, invocând ideea că „atunci când Rusia obosește urmează o schimbare”, mai notează sursa. [...]
Refuzul lui Putin de a discuta direct cu Zelenski blochează, pe termen scurt, orice negociere politică la vârf și mută presiunea pe „schițarea” prealabilă a unui acord , potrivit G4Media . Președintele rus a spus că nu vede „niciun motiv” pentru o întâlnire față în față în lipsa unui cadru de pace, după ce liderul ucrainean i-a adresat o scrisoare deschisă cu o astfel de solicitare. Putin a făcut declarațiile la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF) , unde a susținut că o întâlnire ar servi doar interesului Ucrainei, „cu scopul de a opri înaintarea forțelor” ruse. „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate.” Condiția pusă de Kremlin: întâi „specialiștii”, apoi liderii Liderul de la Kremlin a indicat că discuțiile ar trebui pregătite la nivel tehnic înainte de un eventual contact direct între președinți. Trebuie „să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. În același timp, Putin a criticat tonul scrisorii lui Zelenski, pe care a descris-o drept „grosolană”, sugerând că ar fi mai degrabă o încercare de a împiedica o întâlnire decât de a o facilita. „Această scrisoare conține unele remarci mai degrabă grosolane. A fost aceasta o cale pentru a crea condițiile pentru o întâlnire față în față, ori una de a împiedica o întâlnire față în față? Cred că este a doua variantă.” Ce a cerut Zelenski și ce propune ca pași inițiali Potrivit informațiilor citate, Zelenski i-a cerut lui Putin o întâlnire într-o țară terță (nu la Moscova sau Kiev), menționând opțiuni precum Elveția sau o țară arabă. În scrisoare, liderul ucrainean ar fi propus: armistițiu; schimb de prizonieri, „începând cu civilii și copiii răpiți de Rusia”; negocieri directe pentru încheierea războiului. La finalul scrisorii, Zelenski îl avertizează pe Putin că, dacă nu pune capăt războiului, „va trebui să lupte pentru propria sa existență”, invocând ideea că „atunci când Rusia obosește urmează o schimbare”. Reacții în Rusia: acuzații de „PR” și lipsă de „diplomație” În material sunt citate și reacții ale unor comentatori ruși, care interpretează scrisoarea ca pe un demers de imagine (relații publice) menit să provoace nemulțumire internă în Rusia, nu să ducă la pace. Bloggerul militar rus Rybar, prezentat ca având peste 1,5 milioane de urmăritori, a descris scrisoarea drept un „bluff” și a susținut că textul ar conține insulte, amenințări și afirmații menite să alimenteze tensiuni interne. Informațiile sunt atribuite agențiilor AFP, Reuters și EFE , citate de Agerpres, conform articolului. Textul din G4Media este trunchiat în extrasul furnizat, astfel că eventuale detalii suplimentare din finalul materialului nu pot fi verificate aici. [...]
Rusia și Ucraina au reluat schimburile de prizonieri, un canal rar de cooperare în război. Potrivit Meduza , cele două părți au efectuat un nou schimb de prizonieri de război, fiecare repatriind câte 185 de persoane. Ministerul rus al Apărării a transmis că schimbul a avut loc cu medierea Emiratelor Arabe Unite. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat operațiunea și a precizat că, pe lângă cei 185 de militari, în Ucraina s-a întors și un civil aflat în captivitate, conform mesajului publicat pe Telegram. De ce contează: schimburile rămân unul dintre puținele mecanisme funcționale între părți În condițiile în care contactele directe sunt limitate, schimburile de prizonieri sunt prezentate drept unul dintre puținele domenii în care Rusia și Ucraina reușesc să obțină rezultate concrete, în pofida continuării războiului. Context: schimbul vine după operațiunea din 15 mai și pe fondul unei propuneri „toți pentru toți” Schimbul anterior a avut loc pe 15 mai, când părțile au eliberat câte 205 prizonieri fiecare, notează publicația, trimițând la materialul său anterior despre acel episod. Cu o zi înainte de schimbul de acum, Zelenski a publicat o scrisoare adresată lui Vladimir Putin, în care a propus o întâlnire directă „pentru a încheia războiul prin dialog direct” și a spus că Ucraina este pregătită pentru un schimb de prizonieri după formula „toți pentru toți”, care ar putea fi „un bun prolog” pentru încheierea conflictului. Potrivit Meduza, Kremlinul nu a răspuns deocamdată acestei scrisori. [...]
Ungaria a deblocat un pachet UE de 6,6 miliarde euro pentru apărarea aeriană a Ucrainei , eliminând ultimul veto care ținuse pe loc, timp de doi ani, folosirea banilor din Facilitatea Europeană pentru Pace , potrivit Kyiv Post . Decizia deschide calea pentru finanțare destinată întăririi apărării antiaeriene ucrainene, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Conform publicației maghiare Népszava, ambasadorii UE au aprobat deja utilizarea instrumentului financiar, iar următorul pas este ca Serviciul European de Acțiune Externă să pregătească cadrul juridic necesar înainte de aprobarea finală de către statele membre. Pachetul este de 6,6 miliarde euro (aprox. 33,3 miliarde lei), echivalentul a 7,6 miliarde dolari menționat în material. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat că finanțarea ar urma să sprijine extinderea capabilităților de apărare aeriană, inclusiv, potențial, prin sisteme achiziționate din SUA. De ce contează: bani blocați doi ani, acum pot intra în circuitul de aprobare Miza imediată este operațională: fondurile pot fi folosite pentru a susține apărarea aeriană a Ucrainei într-un moment în care Kievul cere accelerarea livrărilor de sisteme și muniții de interceptare. În același timp, deblocarea reduce incertitudinea politică din jurul unui instrument UE folosit pentru sprijin militar, după o perioadă în care Budapesta a blocat inițiativa. Efect colateral: Ungaria ridică și obiecțiile pe negocierile de aderare ale Ucrainei Népszava mai relatează că Budapesta a retras formal și obiecțiile privind deschiderea primului „cluster” (pachet tematic) din negocierile de aderare ale Ucrainei la UE, după un acord cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din regiunea Transcarpatia (Zakarpattia). Premierul ungar Péter Magyar ar fi anunțat înțelegerea mai devreme în această săptămână. În consecință, UE ar urma să convoace, mai târziu în această lună, o conferință interguvernamentală pentru deschiderea primului cluster, care acoperă statul de drept, reforma justiției și teme de guvernanță. Statele membre sunt așteptate să adopte în următoarele săptămâni trei documente-cheie, inclusiv foi de parcurs pentru reforme judiciare și drepturile minorităților, plus o poziție comună de negociere cu reperele pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească. Context: presiunea pe apărarea aeriană crește Materialul notează că Ucraina continuă să solicite sisteme suplimentare de apărare aeriană și rachete interceptoare, avertizând că rachetele balistice rusești rămân printre cele mai serioase amenințări. Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut recent accelerarea eforturilor pentru obținerea de sisteme Patriot, cu avertismentul unor consecințe pentru întârzieri. Totodată, serviciile de informații ucrainene au avertizat că Rusia poate lansa aproximativ 100 de rachete balistice pe lună fără să-și epuizeze stocurile, iar armata ucraineană a semnalat că dronele rusești cu propulsie cu reacție, mai greu de interceptat, ar putea ajunge să reprezinte până la jumătate din fiecare atac aerian. [...]
