Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski avertizează că războiul din Iran riscă să reducă livrările de arme către Ucraina, în condițiile în care atenția negociatorilor americani este absorbită de discuțiile cu Teheranul, potrivit Agerpres.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, într-un interviu acordat televiziunii publice germane ZDF după o vizită la Berlin, că războiul din Iran – declanșat de Statele Unite și Israel – a transformat problema livrărilor americane de armament către Kiev într-una „mare”. În acest context, el a afirmat că negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner „sunt în permanență în discuții cu Iranul și nu au timp pentru Ucraina”.
Miza imediată, potrivit lui Zelenski, este disponibilitatea armelor dacă conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește.
„Dacă războiul se prelungește, vor fi mai puține arme pentru Ucraina. Este critic, mai ales în ceea ce privește apărarea antiaeriană.”
Zelenski a indicat în mod special rachetele Patriot, despre care a spus că sunt utilizate intens în Orientul Mijlociu, iar lipsa lor în Ucraina „nu ar putea fi mai gravă” decât în prezent.
În același timp, el i-a descris pe cei doi emisari americani drept „băieți pragmatici” și a susținut că aceștia încearcă să obțină „mai multă atenție” din partea președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului care durează de peste patru ani. Zelenski a adăugat că, în lipsa presiunii americane asupra lui Putin și în cazul unui „dialog blând” cu Rusia, rușii „nu se vor mai teme”.
Pe fondul acestor îngrijorări, Zelenski a anunțat că a încheiat marți un parteneriat strategic cu cancelarul german Friedrich Merz, axat pe cooperare militară, inclusiv în domeniul dronelor.
Germania, descrisă drept primul finanțator al Kievului începând din 2025, vrea să joace un rol central în jocul diplomatic, în timp ce președintele american Donald Trump este concentrat pe Orientul Mijlociu, a impus negocieri fără europeni și „pare să vrea să cedeze teritorii ucrainene Rusiei”, potrivit materialului citat.
Berlinul va finanța, în special, livrarea către Ucraina a câtorva sute de rachete Patriot și a unor lansatoare pentru sistemele de apărare antiaeriană IRIS-T. Zelenski a mai spus că cele două țări lucrează la „un acord bilateral privind dronele”.
Recomandate
Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump riscă să fie amânată , pe fondul evaluărilor de securitate și al intensificării atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează Kyiv Independent . Miza este una operațională: o deplasare de nivel înalt ar necesita garanții minime de siguranță și ar influența direct calendarul contactelor Washingtonului cu Kievul și Moscova. Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai președintelui SUA Donald Trump, intenționau să meargă la Moscova și Kiev pe 5–6 septembrie, însă, la un moment dat, Witkoff „s-a panicat”, iar oficialii administrației americane ar fi început să caute variante alternative, conform sursei ucrainene citate. O sursă citată de Kyiv Independent susține că partea rusă le-ar fi transmis celor doi că „este periculos” și că „rușii nu vor să vină aici la Kiev”, în timp ce Witkoff ar fi „sensibil la sentimentele rusești”. Contextul de securitate: atacuri consecutive asupra Kievului Informația apare la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase public că Witkoff și Kushner confirmaseră posibilitatea unei vizite în Ucraina. În același timp, Kievul a fost ținta unui val de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia timp de opt zile consecutive, până pe 3 septembrie, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate. Ce ar putea cere Washingtonul și ce rămâne neclar Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu lovească Moscova în timpul vizitei directorului CIA, John Ratcliffe , în Rusia, pe 25 august. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar dacă administrația Trump ar face o solicitare similară și în cazul unei vizite a trimișilor săi la Kiev. Prezența lui Witkoff și Kushner în capitala Ucrainei ar fi prima lor vizită în țară, după mai multe deplasări la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Washingtonul nu a comentat planurile sau intențiile celor doi emisari privind o vizită în Ucraina. [...]
Rusia își mută presiunea pe economie și apărare antiaeriană în timp ce încearcă să-și mascheze obiectivele reale privind „pacea”, potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia principalele concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) pentru 3 septembrie 2026. În analiza ISW, Vladimir Putin este descris ca folosind „un limbaj contradictoriu” despre posibilitatea păcii în Ucraina, pentru a crea ambiguitate în jurul intențiilor Moscovei. În același timp, el ar continua să minimalizeze costurile economice și demografice ale războiului pentru populație, prezentând dificultățile persistente drept semne ale „rezilienței” și ale unei „stabilizări treptate” a economiei ruse. Un element cu relevanță operațională și economică este modul în care Kremlinul gestionează amenințarea dronelor ucrainene: ISW notează că Putin a încercat să arate că statul reacționează rapid, dar, concomitent, „deviază responsabilitatea” pentru asigurarea apărării antiaeriene către companii private. Dacă această abordare se consolidează, ea poate însemna costuri suplimentare transferate către mediul de afaceri și o presiune mai mare asupra infrastructurii critice și a lanțurilor logistice din Rusia. Lovituri ucrainene în Marea Neagră și presiune pe Flota rusă ISW consemnează că forțele ucrainene au executat un atac cu navă de suprafață fără pilot (USV) asupra portului Soci , ceea ce ar demonstra capacitatea Ucrainei de a lovi mai adânc pe coasta rusă a Mării Negre și de a restrânge suplimentar operațiunile Flotei ruse a Mării Negre. Potrivit aceleiași evaluări, loviturile susținute asupra navelor rusești arată că USV-urile și alte sisteme fără pilot rămân o amenințare semnificativă pentru activele navale ruse, chiar și după ce comanda navală rusă a retras unele nave din cartierul general al flotei din Sevastopol (Crimeea ocupată) către Novorossiisk (Krasnodar). Situația de pe front și atacuri aeriene Pe teren, ISW afirmă că forțele ucrainene au avansat recent în direcțiile Kupiansk, Novopavlivka și Oleksandrivka, în timp ce forțele ruse ar fi avansat în direcția Novopavlivka. În plan aerian, Rusia a lansat peste noapte 163 de drone împotriva Ucrainei, conform concluziilor sintetizate în material. Incident raportat în Rusia Evaluarea mai menționează că actori neidentificați ar fi încercat să-l asasineze pe comandantul Diviziei 22 Aviație Bombardament Greu (aviație cu rază lungă) a Forțelor Aerospațiale Ruse, general-maiorul Nikolai Varpahovici, în regiunea Saratov, pe 3 septembrie. ISW precizează că autorii sunt necunoscuți. [...]
Un nou atac rusesc asupra Odessei a lovit din nou zona rezidențială, cu victime, într-un oraș-port esențial pentru economia Ucrainei , potrivit Kyiv Post . Lovitura, produsă vineri dimineață, 4 septembrie, a ucis o persoană și a rănit cel puțin alte trei, iar mai multe clădiri de locuințe și vehicule au fost avariate. Șeful Administrației Militare a orașului Odesa , Serhiy Lysak, a transmis inițial că sunt trei răniți, care primesc îngrijiri medicale, iar ulterior a confirmat și decesul unei persoane. La fața locului au intervenit echipe de urgență și servicii municipale, care au evaluat zona și au documentat pagubele; autoritățile au început și organizarea unui comandament operațional pentru sprijinirea locuitorilor afectați. Presiune repetată asupra unui nod logistic și de export Atacul vine la o zi după o altă lovitură rusă asupra Odessei, în urma căreia 17 persoane au fost rănite, inclusiv trei copii, iar o clădire rezidențială cu 21 de etaje a fost avariată. Repetarea atacurilor indică o presiune constantă asupra orașului de la Marea Neagră, unde, conform aceleiași surse, Rusia a vizat în mod repetat nu doar locuințe, ci și infrastructură energetică, portuară și de export, considerată vitală pentru economia Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat joi că Rusia și-a intensificat campania aeriană, care a produs pagube în 13 regiuni ucrainene. În acest context, atacul asupra Odessei readuce costurile războiului direct asupra populației civile, inclusiv în zone aflate departe de linia frontului. [...]
Lovirea sediului SBU din centrul Kievului ridică riscul de perturbări operaționale în aparatul de securitate ucrainean , după ce o dronă de atac rusească a vizat vineri clădirea principală a Serviciului de Securitate al Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează relatări Reuters și AFP. Atacul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a precizat că drona a lovit sediul SBU, instituție-cheie în arhitectura de securitate a Ucrainei. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres, nu sunt oferite detalii suplimentare despre amploarea pagubelor, eventuale victime sau consecințe imediate asupra funcționării instituției. [...]
Amenințarea lui Dmitri Medvedev cu un „atac direct” asupra unor obiective din Germania ridică riscul unei escaladări care ar putea afecta logistică militară și infrastructură critică europeană , pe fondul disputei dintre Berlin și Moscova privind o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Agerpres . Vicepreședintele Consiliului Securității Rusiei a transmis, într-o declarație pe Telegram, că „toți contractorii de apărare care lucrează pentru Ucraina” ar trebui vizați, alături de „alte câteva locuri din Berlin”. Medvedev este descris ca fiind cunoscut pentru retorica dură. Tensiunile au crescut după ce autoritățile germane au anunțat marți că Rusia este responsabilă pentru o dronă încărcată cu explozibili descoperită pe 4 august în apropierea unui avion de marfă ucrainean, la aeroportul din estul Germaniei. Leipzig/Halle este prezentat ca un centru important pentru livrarea de arme, iar Germania este cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Reacția Germaniei și poziția Rusiei Ca răspuns la incident, Germania a decis: închiderea consulatului general al Rusiei din Bonn; rezilierea contractului de închiriere al Casei Ruse, instituție culturală rusă din centrul Berlinului. Rusia a negat implicarea în incident, dar a anunțat că va impune contramăsuri după decizia Berlinului. Medvedev a acuzat autoritățile germane că ar fi „inventat” atacul eșuat și a susținut că nu există dovezi care să sprijine afirmațiile Germaniei. În același mesaj, el a calificat „actuala conducere germană” drept „neonazistă” și „extrem de rusofobă”, iar incidentul drept o „provocare” care ar servi intereselor Ucrainei. [...]
Reacția coordonată a UE și NATO ridică miza de securitate după ce Germania a acuzat oficial Rusia pentru incidentul cu dronă de pe aeroportul din Leipzig, iar următorii pași urmează să fie discutați de miniștrii de Externe ai Uniunii, potrivit Biziday . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că „dovezile sunt clare” și a salutat măsurile anunțate de Berlin, adăugând că Alianța „va continua să își consolideze capacitatea de a descuraja și apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor maligne precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței”. UE: solidaritate cu Germania și mesaj de „răspuns clar” la atacuri hibride Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că a discutat cu cancelarul Merz despre „atacul hibrid” de la Leipzig și a transmis că UE este „pe deplin solidară cu Germania”. Ea a susținut că guvernul german „a luat măsuri ferme” și că „atacurile hibride nu vor trece fără un răspuns clar”, acuzând Rusia că încearcă să semene „neîncredere și frică” în societățile europene. În același mesaj, a reiterat sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”. Președintele Consiliului European, António Costa, a condamnat „în termenii cei mai duri” tentativa de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și a cerut Rusiei să oprească războiul de agresiune împotriva Ucrainei, subliniind, la rândul său, solidaritatea UE cu Germania. Următorii pași: discuții la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE Ministrul polonez de Externe a susținut poziția Germaniei și a indicat că miniștrii de Externe ai UE vor discuta „următorii pași” la reuniunea lor din Irlanda, programată marți și miercuri. În același context, Donald Tusk a spus că Rusia „nu va câștiga acest război”. Separat, viceprim-ministrul și ministrul de Externe al Ungariei, Anita Orbán, a declarat că Budapesta este „profund îngrijorată” de creșterea „numărului și intensității” activităților hibride rusești pe teritoriul european. Mesajele statelor: avertismente către Moscova și sprijin pentru Berlin Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a avertizat că Rusia încearcă să intimideze și să submineze sprijinul pentru Ucraina, dar „nu va reuși”, afirmând solidaritatea deplină cu Germania. Și alți lideri europeni au transmis mesaje similare: președintele Lituaniei a vorbit despre „deplină solidaritate”, iar oficiali suedezi au spus că „suntem uniți” și vor continua să apere „aliatul și vecinul” lor. Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a susținut acțiunile Germaniei și a legat direct incidentul de securitatea colectivă: „Securitatea aliaților noștri este securitatea noastră, a tuturor”. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează The Guardian . [...]
