Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski avertizează că războiul din Iran riscă să reducă livrările de arme către Ucraina, în condițiile în care atenția negociatorilor americani este absorbită de discuțiile cu Teheranul, potrivit Agerpres.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, într-un interviu acordat televiziunii publice germane ZDF după o vizită la Berlin, că războiul din Iran – declanșat de Statele Unite și Israel – a transformat problema livrărilor americane de armament către Kiev într-una „mare”. În acest context, el a afirmat că negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner „sunt în permanență în discuții cu Iranul și nu au timp pentru Ucraina”.
Miza imediată, potrivit lui Zelenski, este disponibilitatea armelor dacă conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește.
„Dacă războiul se prelungește, vor fi mai puține arme pentru Ucraina. Este critic, mai ales în ceea ce privește apărarea antiaeriană.”
Zelenski a indicat în mod special rachetele Patriot, despre care a spus că sunt utilizate intens în Orientul Mijlociu, iar lipsa lor în Ucraina „nu ar putea fi mai gravă” decât în prezent.
În același timp, el i-a descris pe cei doi emisari americani drept „băieți pragmatici” și a susținut că aceștia încearcă să obțină „mai multă atenție” din partea președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului care durează de peste patru ani. Zelenski a adăugat că, în lipsa presiunii americane asupra lui Putin și în cazul unui „dialog blând” cu Rusia, rușii „nu se vor mai teme”.
Pe fondul acestor îngrijorări, Zelenski a anunțat că a încheiat marți un parteneriat strategic cu cancelarul german Friedrich Merz, axat pe cooperare militară, inclusiv în domeniul dronelor.
Germania, descrisă drept primul finanțator al Kievului începând din 2025, vrea să joace un rol central în jocul diplomatic, în timp ce președintele american Donald Trump este concentrat pe Orientul Mijlociu, a impus negocieri fără europeni și „pare să vrea să cedeze teritorii ucrainene Rusiei”, potrivit materialului citat.
Berlinul va finanța, în special, livrarea către Ucraina a câtorva sute de rachete Patriot și a unor lansatoare pentru sistemele de apărare antiaeriană IRIS-T. Zelenski a mai spus că cele două țări lucrează la „un acord bilateral privind dronele”.
Recomandate
Coreea de Sud și UE vor să își securizeze lanțurile de aprovizionare printr-o alianță economică strategică , cu accent pe minerale critice și tehnologii avansate, într-un context de instabilitate globală și reconfigurare a fluxurilor comerciale, potrivit Agerpres . Inițiativa a fost lansată la Seul, în cadrul primului „dialog strategic de nouă generație” Coreea de Sud–UE, la care au participat ministrul sud-coreean al industriei, Yeo Han-koo , și comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic . Ministerul Industriei din Coreea de Sud a transmis că discuțiile vizează ridicarea cooperării bilaterale la un „Parteneriat Strategic de Nouă Generație”. Ce urmărește parteneriatul Conform părții sud-coreene, viitorul parteneriat ar urma să fie un cadru de cooperare economică, iar detaliile vor fi ajustate ulterior. Domeniile menționate includ: minerale critice; tehnologie avansată; lanțuri de aprovizionare; semiconductori și baterii; un grup de lucru pentru industria cosmeticelor. Ministerul Industriei a indicat drept factori de presiune competiția în creștere dintre SUA și China, restructurarea lanțurilor de aprovizionare și extinderea protecționismului. De ce contează pentru companii: minerale, semiconductori, baterii În zona mineralelor critice, cele două părți au discutat cooperarea în condițiile în care ambele au limitări de producție și au convenit să își extindă contactele pentru a răspunde perturbărilor din lanțurile globale de aprovizionare. În paralel, consolidarea cooperării pe semiconductori și baterii indică o orientare către sectoare unde riscul de întrerupere a livrărilor are efect direct asupra producției industriale. Context comercial: schimburi record în 2025 UE și Coreea de Sud au subliniat că volumul comercial a crescut cu peste 50% de la intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb în 2011 (primul tratat comercial al UE cu o țară asiatică), până la un record de 116 miliarde de euro (aprox. 580 miliarde lei) în schimburi de bunuri în 2025. Investițiile bilaterale cumulate au ajuns la 243,3 miliarde de euro (aprox. 1.216,5 miliarde lei). [...]
Germania condiționează o eventuală misiune în Strâmtoarea Ormuz de armistițiu și mandat ONU , iar cancelarul Friedrich Merz vrea să discute la Paris și despre o posibilă participare a SUA, potrivit Agerpres . Inițiativa are miză directă pentru comerțul internațional, după ce Teheranul a închis pasajul maritim pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Merz urmează să participe vineri la o videoconferință a șefilor de stat organizată la Paris, coprezidată de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, dedicată unei „misiuni multilaterale și pur defensive” în strâmtoare. Cancelarul german a spus la Berlin că tema implicării forțelor armate americane va fi discutată în cadrul reuniunii, invocând „argumente bune” în favoarea acestei opțiuni. În același timp, președintele francez ar prefera implementarea inițiativei fără SUA, cu țări voluntare „non-beligerante”. Scopul misiunii ar fi să însoțească redeschiderea Strâmtorii Ormuz, „odată ce războiul va lua sfârșit”. Condițiile puse de Berlin: armistițiu, mandat și voturi interne Germania se declară „în principiu dispusă” să participe la securizarea căilor de trecere, însă Merz a enumerat condiții explicite: încheierea ostilităților și „un armistițiu cel puțin provizoriu”; un mandat „de preferință al Națiunilor Unite ”; aprobarea guvernului german și a Bundestagului. „Suntem global încă foarte departe”, a conchis cancelarul. Potrivit unei surse guvernamentale germane citate în material, o contribuție a Berlinului la o misiune internațională ar putea viza „deminarea” sau „recunoașterea maritimă la lungă distanță”. Context: Ormuz, închis de Teheran; armistițiu fragil și blocadă americană De la începutul războiului, declanșat de SUA și Israel, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept un pasaj maritim crucial pentru comerțul internațional. Deși un armistițiu „fragil” a intrat în vigoare pe 8 aprilie, situația rămâne tensionată, iar Washingtonul impune, de luni, o blocadă asupra navelor care provin sau se îndreaptă spre porturile iraniene. [...]
China își recalibrează presiunea asupra Taiwanului și Japoniei, mutând accentul de la un orizont militar „2027” la miza politică a alegerilor din 2028 , într-un moment în care criza din Orientul Mijlociu îi oferă Beijingului spațiu să se prezinte drept „broker” global, dar îi complică și calculele de securitate și comerț, potrivit Reuters . Beijingul își intensifică simultan mesajele diplomatice și militare în vecinătatea sa imediată: escaladează tensiunile cu Japonia, își poziționează navele pentru a împiedica Filipinele să ajungă la un banc disputat și își face, în mod public, loc în politica internă a Taiwanului printr-o apropiere de opoziția Kuomintang (KMT) înaintea scrutinului din 2028. În paralel, China încearcă să capitalizeze pe fondul haosului din Golf și al acțiunilor SUA, inclusiv printr-o retorică de „stabilitate” și „ordine” internațională. Pivotul de la „2027” la „2028”: narațiune politică, nu doar calendar militar Reuters notează o schimbare subtilă, dar rapidă, în narațiunea Chinei despre Taiwan. În timp ce oficiali americani au avertizat de ani de zile că Beijingul își construiește capacitățile militare cu obiectivul de a fi pregătit pentru o invazie până în 2027, China își mută acum accentul către alegerile din Taiwan din 2028. Mesajul împins mai agresiv este că o victorie a KMT ar putea „evita conflictul” și ar deschide calea către relații mult mai apropiate, în timp ce o nouă victorie a partidului aflat la putere, Democratic Progressive Party (DPP), ar pregăti terenul pentru confruntare: presiune asupra viitoarelor administrații americane să „abandoneze” insula și deteriorarea relațiilor cu Japonia pe tema viitorului Taiwanului. În acest context, Reuters menționează întâlnirea intens promovată de la Beijing în care noul lider KMT, Cheng Li-wun, a spus că l-ar invita pe Xi Jinping în Taiwan dacă va câștiga alegerile din 2028. Japonia, noul punct de fricțiune: securitate și semnale despre nuclear Un motiv central al înăspririi tonului Chinei este relația cu Japonia, după instalarea noului premier japonez Sanae Takaichi . Potrivit Reuters, declarații oficiale chineze o indică în mod special pe Takaichi, inclusiv pentru comentarii din noiembrie potrivit cărora o preluare a Taiwanului de către China ar putea deveni o situație „care amenință supraviețuirea” Japoniei. În plus, oficiali și media chineze își exprimă îngrijorarea că Tokyo ar putea căuta să dobândească arme nucleare. Guvernul Takaichi afirmă că Japonia rămâne angajată statutului său non-nuclear, dar încearcă să-și consolideze relațiile internaționale, inclusiv prin invitarea a peste 30 de ambasadori din NATO și alte state la Tokyo pentru cooperare în apărare și alte domenii. Criza din Golf: oportunitate diplomatică, dar risc economic și de lanțuri de aprovizionare Pe fondul crizei din Golf și al „blocadei” militare declarate de SUA în Strâmtoarea Hormuz , China își intensifică eforturile de a se poziționa ca actor global de echilibru. Xi Jinping a descris, într-o întâlnire cu premierul spaniol Pedro Sanchez, o „regresie către legea junglei”, în linie cu mesajul că Beijingul ar fi o voce a „rațiunii” și stabilității. În același timp, Reuters subliniază că rămâne neclar ce face China în raport cu Iranul. Oficiali și media chineze au negat „furios” relatări CNN potrivit cărora Beijingul ar fi furnizat arme Teheranului în actuala criză. Alți analiști citați de Reuters susțin că, similar sprijinului pentru Rusia în Ucraina, China ar prefera să livreze componente civile „cu dublă utilizare” (bunuri care pot fi folosite și în scopuri militare), nu sisteme de armament complete. Riscul de escaladare are și o dimensiune economică: președintele SUA, Donald Trump, a promis noi tarife împotriva Chinei dacă se dovedesc livrări de arme, ceea ce ar lovi și mai mult o creștere globală deja în scădere, potrivit Reuters. Totodată, fluxurile de petrol prin Hormuz rămân afectate: petroliere deținute și sub pavilion chinez au trecut periodic, însă „departe” de ritmul de dinaintea crizei, iar lanțurile globale de aprovizionare de care depinde China „arată deja șubrede”. Ce urmează: mai multă presiune regională, dar cu multe necunoscute Analiza Reuters indică faptul că Beijingul încearcă să transmită lumii o lecție: într-un eventual scenariu în care China ar face mișcări militare pentru a prelua controlul asupra Taiwanului, restul lumii „nu ar trebui să se implice”, indiferent de reacțiile Japoniei sau SUA. Dar ambițiile Chinei sunt limitate de incertitudini majore: nu este sigur că apropierea KMT de Beijing va convinge electoratul taiwanez, iar eforturile de izolare a guvernului de la Tokyo par, deocamdată, cu rezultate slabe. În plus, criza din Golf creează atât oportunități de influență, cât și constrângeri practice pentru China, inclusiv posibilitatea ca Beijingul să fie nevoit să caute o înțelegere cu Washingtonul — eventual printr-un mecanism ONU încă blocat — pentru a presa Iranul să permită trecerea mai multor nave, potrivit Reuters. [...]
Ucraina își schimbă tactica pe front prin integrarea dronelor în infanterie , într-un model operațional pe care autoritățile de la Kiev îl leagă de recuceriri teritoriale recente și de intensificarea loviturilor asupra infrastructurii militare și industriale ruse, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării din Ucraina a anunțat miercuri introducerea unui „nou model de război”, bazat pe unități de asalt cu drone care combină sisteme fără pilot aeriene și terestre cu infanteria „într-un singur sistem integrat”. Instituția susține că abordarea „a dat deja rezultate în sud”, unde, începând din februarie, „o mare parte a teritoriului a fost eliberată” datorită utilizării acestor unități. Ce spune conducerea militară despre terenul recucerit și presiunea pe front Comandantul suprem Oleksandr Syrskyi a declarat că forțele ucrainene au recâștigat controlul asupra a aproape 50 de kilometri pătrați în luna martie, consolidând câștigurile de la începutul anului, într-o informație atribuită de Mediafax agenției Reuters. Într-o declarație separată pe Telegram, Syrskyi a mai afirmat că, odată cu îmbunătățirea vremii de primăvară, forțele ruse au intensificat operațiunile ofensive de-a lungul aproape întregii linii de front de 1.200 km. Potrivit lui Syrskyi, zona din jurul orașului Pokrovsk (est) a fost printre cele mai intense puncte de luptă în martie. El a indicat și sectoarele Oleksandrivka, Kostiantynivka și Lyman drept cele mai „fierbinți” în cursul lunii. Lovituri asupra țintelor militare și industriale, inclusiv rafinării În aceeași serie de comentarii, Syrskyi a spus că Ucraina încearcă să reducă capacitățile ofensive ale Rusiei menținând un ritm ridicat de lovituri asupra instalațiilor militare, din industria de apărare și a altor facilități. El a precizat că, în martie, Ucraina a lovit 76 de astfel de ținte, inclusiv 15 instalații din industria de rafinare a petrolului. În context, articolul notează că Ucraina a intensificat atacurile asupra porturilor, rafinăriilor și fabricilor de îngrășăminte rusești, cu obiectivul de a reduce veniturile Moscovei din exporturile de mărfuri. Reacția și mișcările raportate de partea rusă Pe de altă parte, forțele ruse sunt descrise ca fiind angajate într-o avansare lentă în regiunea Donețk, anunțând frecvent capturarea de noi sate. Ministerul Apărării rus a anunțat miercuri că a capturat așezarea Vovchansky Khutory din regiunea Harkov (nord-est) și că încearcă să stabilească zone tampon în regiunile de frontieră Harkov și Sumy. Dronele rămân un element central al conflictului, ambele părți alocând resurse pentru metode de interceptare și modernizarea apărării aeriene, pe fondul unui război care, potrivit textului, durează de patru ani. [...]
Guvernul Germaniei a redus la jumătate prognoza de creștere pentru 2026 , pe fondul scumpirii energiei după războiul din Iran și al unui context extern mai dificil pentru o economie orientată spre export, potrivit Economedia . Revizuirea indică un scenariu de avans mai slab al PIB și o inflație mai ridicată, cu efect direct asupra consumului intern. Pentru 2026, Berlinul ar urma să mizeze acum pe o creștere economică de 0,5%, față de 1% în estimarea anterioară, conform unor surse citate de Reuters și preluate de Agerpres. Și pentru 2027 prognoza ar fi înrăutățită: 0,9%, de la 1,3% anterior, potrivit acelorași surse care au cerut anonimatul. Energia mai scumpă împinge inflația în sus și frânează consumul Creșterea prețurilor la petrol și gaze după declanșarea războiului din Iran a urcat deja inflația în Germania la 2,8% în martie. În acest context, guvernul se așteaptă la o inflație de 2,7% în 2026 și 2,8% în 2027, de la 2,3% anul trecut. Pe fondul inflației ridicate, consumul gospodăriilor ar urma să încetinească, cu un avans de 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027, după 4,2% anul trecut, potrivit surselor citate. Exporturile nu mai susțin creșterea, iar excedentul comercial se reduce Incertitudinile globale și efectele taxelor vamale americane ar limita contribuția comerțului exterior la creșterea economică a Germaniei. Sursele citate nu se așteaptă la o creștere a exporturilor până în 2027, când ar urma să avanseze cu 1,3%. Importurile ar urma să crească mai rapid, cu 1,8% în 2027, ceea ce ar reduce excedentul comercial al Germaniei. Reprezentanții Ministerului Economiei din Germania nu au dorit să comenteze informația, potrivit materialului. Context: și FMI a revizuit în jos estimările Fondul Monetar Internațional a înrăutățit marți prognoza de creștere pentru Germania în 2026 și 2027, cea mai mare revizuire negativă din zona euro, notează Economedia. FMI estimează un avans al PIB de 0,8% în 2026 și 1,2% în 2027, cu o reducere de 0,3 puncte procentuale pentru ambii ani. Germania a înregistrat o creștere de 0,2% anul trecut, evitând la limită al treilea an de recesiune, potrivit datelor citate în articol. [...]
Acuzațiile armatei libaneze privind încălcarea armistițiului ridică riscuri operaționale pentru revenirea populației în sudul Libanului , la doar câteva ore după intrarea în vigoare a încetării focului de 10 zile, potrivit Mediafax . Armata libaneză afirmă că a înregistrat „mai multe atacuri israeliene” și „bombardamente sporadice” care au vizat o serie de sate din sudul Libanului, în pofida armistițiului convenit între cele două țări. Într-o declarație, instituția le-a cerut cetățenilor să fie prudenți la întoarcerea în satele și localitățile din sud, invocând „o serie de încălcări ale acordului”. „Dați dovadă de prudență la întoarcerea în satele și localitățile din sud, în contextul unei serii de încălcări ale acordului.” Ce înseamnă, practic, pentru teren Mesajul armatei indică faptul că, din perspectiva autorităților libaneze, condițiile de securitate rămân instabile imediat după intrarea în vigoare a armistițiului, ceea ce poate întârzia sau complica revenirea populației în zonele afectate. Armata libaneză avertizase anterior populația să evite întoarcerea în sudul Libanului, în ciuda noului armistițiu cu Israelul, potrivit NBC News. [...]
