Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria a deblocat un pachet UE de 6,6 miliarde euro pentru apărarea aeriană a Ucrainei, eliminând ultimul veto care ținuse pe loc, timp de doi ani, folosirea banilor din Facilitatea Europeană pentru Pace, potrivit Kyiv Post. Decizia deschide calea pentru finanțare destinată întăririi apărării antiaeriene ucrainene, pe fondul intensificării atacurilor rusești.
Conform publicației maghiare Népszava, ambasadorii UE au aprobat deja utilizarea instrumentului financiar, iar următorul pas este ca Serviciul European de Acțiune Externă să pregătească cadrul juridic necesar înainte de aprobarea finală de către statele membre. Pachetul este de 6,6 miliarde euro (aprox. 33,3 miliarde lei), echivalentul a 7,6 miliarde dolari menționat în material.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat că finanțarea ar urma să sprijine extinderea capabilităților de apărare aeriană, inclusiv, potențial, prin sisteme achiziționate din SUA.
Miza imediată este operațională: fondurile pot fi folosite pentru a susține apărarea aeriană a Ucrainei într-un moment în care Kievul cere accelerarea livrărilor de sisteme și muniții de interceptare. În același timp, deblocarea reduce incertitudinea politică din jurul unui instrument UE folosit pentru sprijin militar, după o perioadă în care Budapesta a blocat inițiativa.
Népszava mai relatează că Budapesta a retras formal și obiecțiile privind deschiderea primului „cluster” (pachet tematic) din negocierile de aderare ale Ucrainei la UE, după un acord cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din regiunea Transcarpatia (Zakarpattia). Premierul ungar Péter Magyar ar fi anunțat înțelegerea mai devreme în această săptămână.
În consecință, UE ar urma să convoace, mai târziu în această lună, o conferință interguvernamentală pentru deschiderea primului cluster, care acoperă statul de drept, reforma justiției și teme de guvernanță. Statele membre sunt așteptate să adopte în următoarele săptămâni trei documente-cheie, inclusiv foi de parcurs pentru reforme judiciare și drepturile minorităților, plus o poziție comună de negociere cu reperele pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească.
Materialul notează că Ucraina continuă să solicite sisteme suplimentare de apărare aeriană și rachete interceptoare, avertizând că rachetele balistice rusești rămân printre cele mai serioase amenințări. Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut recent accelerarea eforturilor pentru obținerea de sisteme Patriot, cu avertismentul unor consecințe pentru întârzieri.
Totodată, serviciile de informații ucrainene au avertizat că Rusia poate lansa aproximativ 100 de rachete balistice pe lună fără să-și epuizeze stocurile, iar armata ucraineană a semnalat că dronele rusești cu propulsie cu reacție, mai greu de interceptat, ar putea ajunge să reprezinte până la jumătate din fiecare atac aerian.
Recomandate
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
Ucraina își rafinează campania de drone cu rază lungă împotriva infrastructurii energetice ruse, trecând de la lovituri „în masă” la atacuri tehnice asupra componentelor greu de înlocuit, pe fondul sprijinului de informații din SUA și Franța pentru planificarea rutelor și a țintelor , potrivit Kyiv Post , care citează o analiză Financial Times . Schimbarea de tactică urmărește să țină instalațiile rusești oprite mai mult timp și să crească costul fiecărei lovituri pentru Moscova. Planificatori militari ucraineni, operatori de drone și specialiști din energie au declarat pentru Financial Times că obiectivul nu mai este doar incendierea rafinăriilor sau distrugerea rezervoarelor, ci scoaterea din funcțiune a unor „noduri” critice ale sistemului. Informațiile SUA și Franței: rute, apărare antiaeriană, selecția țintelor Oficiali ucraineni au spus că informațiile furnizate de Statele Unite și Franța au ajutat la cartografierea dispunerii apărării antiaeriene ruse și la identificarea unor rute care permit dronelor să o evite pentru a lovi ținte în adâncimea teritoriului rus. Andriy Zagorodnyuk, fost ministru al apărării și președinte al Center for Defense Strategies, a afirmat că sprijinul de informații american și francez a îmbunătățit selecția țintelor, ajutând echipele ucrainene „să învețe unde să lovească”. El a mai spus că planificatorii ucraineni au construit o hartă detaliată a rețelei energetice a Rusiei pentru a identifica punctele unde o perturbare poate opri segmente mai mari ale sistemului și pentru a viza echipamentele cel mai greu de înlocuit. În paralel, președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut în ianuarie că Franța a devenit principalul furnizor de informații pentru Kiev, înlocuind Washingtonul, fără să detalieze afirmația, notează materialul. De la „a lovi rafinării” la a bloca funcționarea: rolul inginerilor și al analizelor tehnice Doi operatori de drone implicați în lovituri în adâncime au declarat pentru Financial Times că selecția țintelor este ghidată de analize tehnice detaliate, care iau în calcul logistica, traiectoriile de zbor și prioritățile operaționale. Înainte de misiuni, unitățile primesc informări de la ingineri energeticieni și experți din industrie despre componentele indispensabile funcționării rafinăriilor și despre cele care ar necesita cel mai mult timp pentru a fi înlocuite. Un element de avantaj operațional pentru Ucraina, potrivit sursei, este faptul că Rusia și Ucraina au moștenit sisteme energetice similare, proiectate în perioada sovietică, ceea ce oferă inginerilor ucraineni o înțelegere detaliată a proceselor industriale, a configurațiilor de echipamente și a vulnerabilităților din facilitățile rusești. Lovituri repetate înainte de reparații și extinderea campaniei Potrivit operatorilor de drone și unei analize Financial Times bazate pe imagini satelitare, unitățile ucrainene au început să lovească repetat aceleași echipamente critice înainte ca reparațiile să fie finalizate, pentru a împiedica reluarea funcționării. Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la finalul săptămânii trecute, că a cerut noului comandant-șef numit și ministrului apărării interimar să extindă campania de lovituri în adâncime. Yevhen Khmara, ministrul apărării desemnat, a spus că a lucrat cu noul comandant Mykhailo Drapatyi la planuri pentru a „muta războiul pe teritoriul agresorului cât mai mult posibil”. Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a încadrat atacurile asupra rafinăriilor într-o campanie mai largă de slăbire a rețelelor care susțin efortul de război al Rusiei – de la exporturile de petrol care finanțează armata până la rutele logistice. El a mai spus că operațiunile depind și de eliminarea sistematică a apărării antiaeriene, radarului și mijloacelor de război electronic pentru a deschide „coridoare” de zbor pentru drone, adăugând că teritoriul european al Rusiei și zonele ocupate din Ucraina sunt acum în raza de acțiune. [...]
Atacul aerian rusesc a forțat Polonia să-și activeze apărarea aeriană , după ce un obiect neidentificat a fost detectat noaptea în spațiul aerian polonez și ar fi căzut ulterior în estul țării, pe fondul loviturilor cu drone și rachete asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 13 morți, potrivit Digi24 . Incidentul din Polonia ridică miza operațională și de securitate la granița estică a UE și NATO: Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că a identificat locul probabil al prăbușirii obiectului în apropierea satului Tarnawa-Kolonia, în provincia Lublin, însă „resturile” nu au fost încă identificate, iar investigațiile sunt în desfășurare. Informațiile despre atacul din Ucraina sunt relatate de Reuters , iar detaliile privind obiectul și reacția Poloniei sunt preluate și de TVP World . Ce a făcut Polonia: avioane de vânătoare și alertă radar În timpul atacurilor aeriene rusești asupra Ucrainei, Polonia a trimis avioane de vânătoare pentru protejarea spațiului aerian și a ridicat nivelul de pregătire al apărării antiaeriene și al sistemelor radar, măsuri descrise ca preventive de forțele armate poloneze. Potrivit Comandamentului Operațional, obiectul neidentificat a fost detectat în jurul orei locale 3:40, deplasându-se spre vest, apoi a dispărut de pe radar. Armata a trimis un elicopter la ultima poziție cunoscută, iar echipajul a indicat o zonă nelocuită drept posibil loc de impact, lângă Tarnawa-Kolonia. La fața locului au început operațiuni de securizare și investigații. Bilanțul din Ucraina și zonele lovite Atacurile aeriene rusești au ucis cel puțin 13 persoane în Ucraina, inclusiv una la Kiev, iar loviturile s-au extins până la Lviv, în vestul țării. La Kiev, serviciile de urgență au anunțat un mort și doi răniți, iar primarul Vitali Kliciko a spus că au izbucnit incendii în câteva spații nerezidențiale. Alte șase persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise în regiunile Dnipropetrovsk și Poltava. În Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, autoritățile locale au raportat șase morți și opt răniți, după un atac descris drept lovitură directă cu o rachetă balistică Iskander-M; printre victime se numără două fete de 5 și 12 ani. În Lviv, oficialii au spus că rachetele au avariat două blocuri și au rănit 15 persoane, iar echipele de salvare încercau să ajungă la oameni blocați sub dărâmături. Context: discuțiile despre apărare antirachetă Atacurile au avut loc în contextul în care Zelenski se întorcea din Statele Unite, unde a declarat că președintele Donald Trump a fost de acord să acorde Ucrainei licențe pentru rachete Patriot (detalii într-un material separat Digi24, aici ). Zelenski a avertizat anterior că este probabil un atac masiv și a legat siguranța populației de disponibilitatea aliaților de a furniza apărare antirachetă. Ce urmează, pe partea poloneză, depinde de identificarea obiectului și de concluziile anchetei militare aflate în curs; până atunci, autoritățile spun că nu au confirmat natura resturilor din zona indicată. [...]
Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]
Posibila licențiere a interceptoarelor Patriot pentru producție în Ucraina ar putea reduce presiunea pe stocurile globale , într-un moment în care disponibilitatea acestor rachete este deja afectată de cererea crescută, potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Donald Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru producția rachetelor interceptoare folosite de sistemul antirachetă Patriot. Zelenski a făcut afirmația după o întâlnire la Casa Albă, descrisă de el drept „foarte bună”, în urma căreia ar fi primit acordul pentru licențe. Dacă licența va fi acordată efectiv, Ucraina ar putea să-și suplimenteze producția internă de mijloace de apărare antiaeriană, pe care Kievul spune că le necesită „urgent”. De ce contează: blocajul de pe piața interceptoarelor Miza operațională este legată de faptul că sistemele Patriot sunt prezentate de Zelenski drept singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar liderul ucrainean a semnalat în acest an că stocul de interceptoare este pe terminate. În același timp, disponibilitatea la nivel mondial ar fi fost redusă de războiul Statelor Unite cu Iranul, care a consumat din numărul de interceptoare existente. În acest context, o eventuală producție locală în Ucraina ar putea diminua dependența de livrări externe și ar putea elibera o parte din presiunea asupra stocurilor internaționale, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, volum sau condițiile licenței. Ce s-a spus public și ce rămâne neclar Zelenski indicase inițial, într-o postare pe platforma X, o formulare mai prudentă, spunând doar că a „discutat despre” licențe și „alte câteva idei care ar putea ajuta”. Trump afirmase deja luna aceasta, la summitul NATO de la Ankara , că Ucraina va primi permisiunea de a produce intern rachetele pentru Patriot. Potrivit presei americane citate în material, întâlnirea de marți de la Casa Albă s-a desfășurat cu ușile închise și a durat aproximativ o oră. Ulterior, Trump a scris pe Truth Social că întrevederea a decurs „foarte bine”, iar Zelenski a avut o apreciere similară într-un interviu pentru Fox News. Materialul nu precizează dacă licența a fost deja emisă sau doar agreată la nivel politic, astfel că pașii concreți și termenul de implementare rămân, deocamdată, neconfirmați. [...]
Ungaria pregătește reducerea voluntară a consumului industrial la orele de vârf după oprirea temporară a centralei nucleare de la Paks , pe fondul secetei și al scăderii record a nivelului Dunării, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Budapesta le va cere marilor consumatori de energie electrică – inclusiv producătorilor de baterii și companiilor din industria auto – să își reducă voluntar consumul între orele 17:00 și 22:00 în zilele caniculare, pentru a sprijini sistemul energetic național afectat de oprirea centralei, a declarat premierul Peter Magyar , potrivit Reuters, preluat de Agerpres. Premierul a spus că centrala atomoelectrică Paks își va opri activitatea începând de joi sau cel târziu de vineri. El a susținut că rețeaua electrică a Ungariei poate susține importuri care să compenseze producția pierdută prin suspendarea activității centralei nucleare. Totuși, Peter Magyar a avertizat că, începând de luni, situația ar putea deveni „critică”, odată cu un val de căldură care ar urma să crească cu aproximativ 20% cererea de electricitate la orele de vârf. În acest context, guvernul îndeamnă și populația să își diminueze consumul, nu doar consumatorii industriali. Centrala de la Paks are patru reactoare rusești, cu o capacitate totală de 2 gigawați, și și-a redus deja producția din cursul zilei de luni la mai puțin de 50% din capacitate. Pe fondul secetei, nivelul Dunării a scăzut la valori record în această săptămână, afectând și transporturile și croazierele fluviale. [...]
