Știri
Știri din categoria Externe
Acuzațiile de „terorism nuclear” ridică miza de securitate în jurul Cernobîlului, într-un moment în care riscurile operaționale din zonele sensibile ale infrastructurii energetice revin în prim-plan, potrivit Adevărul. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susținut duminică, 26 aprilie, la 40 de ani de la dezastrul din 1986, că invazia Rusiei „aduce din nou lumea în pragul unui dezastru provocat de om”.
Într-o postare pe rețelele sociale, Zelenski a afirmat că drone rusești survolează frecvent zona Cernobîl și că una dintre ele ar fi lovit anul trecut învelișul protector al sitului, conform Mediafax.
„Lumea nu trebuie să permită continuarea acestui terorism nuclear, iar cea mai bună soluție este să forțeze Rusia să înceteze aceste atacuri iresponsabile.”
Miza declarațiilor este legată de vulnerabilitatea unei zone cu încărcătură majoră de securitate și de impact transfrontalier: orice incident în proximitatea Cernobîlului poate reactiva temeri legate de contaminare și de gestionarea unui sit care rămâne sensibil, chiar dacă explozia din 1986 a fost un accident civil.
Explozia de la centrala nucleară de la Cernobîl este descrisă drept cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie, eveniment care a schimbat percepția globală asupra energiei nucleare.
Materialul amintește că „se estimează că mii de oameni au murit” din cauza expunerii la radiații, însă bilanțul exact este în continuare contestat. Un raport al ONU din 2005 a estimat numărul deceselor confirmate și prognozate la 4.000 în cele trei țări cel mai grav afectate, în timp ce Greenpeace a evaluat în 2006 că dezastrul ar fi provocat aproape 100.000 de morți.
Recomandate
Maia Sandu își leagă vizita la Kiev de mesajul despre securitatea Europei , într-un moment în care comemorarea a 40 de ani de la Cernobîl readuce în prim-plan riscurile transfrontaliere și nevoia de cooperare, potrivit News . Președinta Republicii Moldova a anunțat duminică dimineață că va face o vizită la Kiev, unde urmează să aibă discuții cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski . În aceeași deplasare, Maia Sandu va merge și la Cernobîl, la 40 de ani de la catastrofa nucleară din 1986. În mesajul publicat pe rețelele sociale, șefa statului moldovean a legat explicit comemorarea de contextul actual de securitate din Europa și de ideea că „dezastrele nu cunosc frontiere”, subliniind rolul solidarității internaționale. „Avem nevoie de aceeaşi unitate şi hotărâre astăzi — pentru a proteja pacea în Europa. Locul Republicii Moldova este alături de cei care aleg să construiască, nu să distrugă.” De ce contează: semnal politic pe axa Chișinău–Kiev, cu accent pe securitate Mesajul Maiei Sandu poziționează Republica Moldova alături de Ucraina și de partenerii care susțin cooperarea internațională, folosind simbolistica Cernobîlului ca argument pentru unitate „astăzi”, în condițiile războiului din Ucraina. Context: 40 de ani de la Cernobîl, pe fondul războiului Ucraina marchează duminică 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, descrisă drept cel mai grav accident nuclear din istorie, în timp ce războiul din țară alimentează temeri că un astfel de scenariu ar putea fi repetat. Pe 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei (aflată atunci în URSS) a explodat și a luat foc în timpul unei operațiuni de întreținere și al unui test de siguranță eșuat, eliberând un nor radioactiv care a acoperit o mare parte a Europei. [...]
Rusia a lansat 666 de rachete și drone, iar Ucraina spune că a interceptat 610 ținte , însă loviturile care au trecut au afectat 23 de locații și au produs victime și pagube la infrastructură, potrivit Kyiv Post . Direcția principală a atacului a fost Dnipro , unde o clădire rezidențială cu patru etaje a fost parțial distrusă, iar mai multe întreprinderi au luat foc. Atacul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, 25 aprilie, și a vizat infrastructura critică a Ucrainei, conform Forțelor Aeriene ucrainene. În total, Rusia ar fi folosit 666 de „arme aeriene”, inclusiv rachete balistice și peste 600 de drone. Dnipro: clădiri avariate, operațiuni de salvare în desfășurare Șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanzha, a anunțat inițial 18 răniți în oraș, inclusiv un băiat de 9 ani. Ulterior, el a raportat că au fost recuperate din dărâmături corpurile a două victime și că alte cinci persoane ar putea fi încă prinse sub ruine. Primarul din Dnipro, Borys Filatov, a avertizat că ar putea exista persoane rămase sub dărâmături, în timp ce echipele de căutare și salvare continuă intervenția. Președintele Volodîmîr Zelenski a precizat că 11 persoane rămân internate în spital în Dnipro. Ce spune armata ucraineană despre interceptări și lovituri Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat interceptarea a 610 ținte, între care: 26 de rachete de croazieră Kh-101; 4 rachete Kalibr; 580 de drone de diverse tipuri. În pofida interceptărilor, 13 rachete și 36 de drone au lovit 23 de locații din țară, inclusiv în regiunile Cerkasî, Nikolaev și Kiev. Bilanțul victimelor și pagube în mai multe regiuni Zelenski a anunțat pe Telegram că bilanțul a urcat la cel puțin patru morți și peste 30 de răniți la nivel național. Tot el a indicat că au existat victime și în regiunile Cernihiv, Odesa și Harkiv. În Harkiv, atacurile cu drone au vizat districtele Nemyshlianskyi, Kyivskyi și Shevchenkivskyi, rănind un bărbat de 54 de ani și un copil de 18 luni (cu reacție acută de stres). Primarul Ihor Terekhov a spus că a fost distrusă o stație de transport public și au fost avariate o conductă de gaz și o locuință privată. În Bila Țerkva, un atac a provocat un incendiu puternic, iar autoritățile au recomandat locuitorilor să își sigileze ferestrele. În Odesa, au fost distruse trei case cu un singur nivel, o clădire agricolă (care a luat foc) și șapte vehicule; serviciul ucrainean pentru situații de urgență a raportat, preliminar, doi răniți. Separat, Hanzha a mai comunicat că numărul total al victimelor după lovitura asupra Dnipro a ajuns la 46, inclusiv cinci copii. Implicații: presiune pentru apărare antiaeriană și sancțiuni Zelenski a folosit atacul pentru a cere implementarea rapidă a acordurilor privind apărarea antiaeriană discutate recent în Cipru, inclusiv accelerarea contribuțiilor la programul PURL, și a solicitat adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene. El a avertizat că întârzierile anterioare, inclusiv la pachetul 20, au oferit Kremlinului timp să se adapteze presiunii internaționale. În paralel, autoritățile regionale au raportat că șase localități din regiunea Nikolaev au rămas fără electricitate din cauza avariilor la liniile de transport, în timp ce evaluarea completă a pagubelor este încă în curs. [...]
Atacul aerian masiv al Rusiei, cu 666 de drone și rachete, ridică presiunea pe apărarea antiaeriană a Ucrainei și pe infrastructura din Dnipro , arată evaluarea Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) publicată de Kyiv Post . Loviturile din noaptea de 24 spre 25 aprilie au vizat în principal orașul Dnipro și regiunea Dnipropetrovsk, bilanțul indicat fiind de cel puțin șase civili uciși și cel puțin 47 răniți. Potrivit evaluării, amploarea atacului – 666 de drone și rachete – sugerează o intensificare a campaniei de lovituri la distanță, cu efect direct asupra capacității Ucrainei de a proteja zone urbane și obiective critice, într-un context în care apărarea antiaeriană trebuie să gestioneze volume mari de ținte într-un interval scurt. Lovituri ucrainene la mare distanță, posibil până în zona Uralilor ISW notează că forțele ucrainene ar fi putut desfășura atacuri cu drone asupra orașului Ekaterinburg (regiunea Sverdlovsk) și asupra orașului Celiabinsk, la aproximativ 1.600–1.700 km de granița internațională. Publicația subliniază caracterul de evaluare („ar fi putut”), ceea ce indică faptul că informația nu este confirmată complet în materialul citat. Semnale interne în Rusia privind rezervele Un blogger militar ultranaționalist rus, descris ca fiind „cooptat de Kremlin”, ar fi început să promoveze ideea că populația ar trebui să se pregătească pentru posibile viitoare chemări limitate și „rulante” ale rezerviștilor, pentru a susține mecanismele de generare a forței ale Rusiei, potrivit ISW. Dacă astfel de mesaje se generalizează, ele pot indica o pregătire treptată a opiniei publice pentru măsuri de mobilizare parțială, fără un anunț abrupt. Mișcări pe front: avansuri locale de ambele părți Evaluarea mai consemnează evoluții tactice pe teren: forțele ucrainene ar fi avansat în zona tactică Kostîantînivka–Drujkivka; forțele ruse ar fi avansat în direcția Pokrovsk. Materialul nu oferă, în extrasul disponibil, detalii cantitative despre câștigurile teritoriale sau despre pierderi, astfel că impactul exact al acestor avansuri rămâne neprecizat în această sinteză. [...]
Avertismentul lui Garry Kasparov pune presiune pe strategia occidentală față de Rusia și Iran , prin ideea că tratarea separată a celor două conflicte duce la decizii incoerente și la costuri politice mai mari pentru aliați, potrivit Mediafax . Fostul campion mondial la șah și activist politic susține, într-un interviu acordat emisiunii „On The Record” de la TVP World, că una dintre cele mai grave erori ale lui Donald Trump a fost separarea dosarelor Iran și Ucraina, deși, în opinia sa, ele sunt „profund interconectate” prin sprijinul acordat de Rusia regimului de la Teheran. Miza: o strategie unitară, nu două crize paralele Kasparov afirmă că administrația Trump nu ar fi avut „nici un proces diplomatic coerent și nici o strategie clară de război” în relația cu Iranul. El pune accent pe lipsa unor obiective stabile, susținând că justificările s-ar fi schimbat succesiv – de la schimbarea regimului, la programul nuclear și apoi la petrol – fără un mesaj consistent către public și aliați. „Nu știu dacă putem folosi cuvântul ‘proces’ pentru aceste discuții, pentru că proces înseamnă că există un element de strategie.” În această logică, Kasparov consideră că problema nu este doar gestionarea Iranului, ci incapacitatea de a înțelege „tabloul strategic mai larg”, în care Rusia și Iranul funcționează ca părți ale aceleiași confruntări. Efecte asupra relației SUA–Europa, în lectura lui Kasparov Kasparov leagă confuzia strategică de deteriorarea relațiilor cu partenerii europeni, despre care spune că ar fi fost „alienati” de Washington. În opinia sa, fără o justificare și o direcție clară, sprijinul aliaților devine greu de obținut. „Trebuie să prezinți cazul publicului american și aliaților tăi. Altfel, nu te poți aștepta la sprijin.” „Europa este deja în război” și implicațiile pentru securitate și apărare Kasparov susține că Europa se află deja într-un conflict cu Rusia, chiar dacă mulți lideri evită să o spună explicit, și indică o schimbare de atitudine în state precum Germania sau Polonia, care ar accepta tot mai mult că securitatea, producția de apărare și o confruntare pe termen lung cu Rusia sunt inevitabile. „Nimeni nu vrea un război mare. Dar suntem în război. Europa este în război.” Obiectivul Kremlinului, potrivit lui Kasparov: distrugerea statului ucrainean În analiza sa, Kasparov spune că miza Rusiei este una maximală, iar pauzele temporare sau negocierile nu ar schimba obiectivul strategic. „Putin vrea să câștige războiul. Putin vrea să distrugă statalitatea ucraineană.” El folosește și o metaforă pentru a argumenta împotriva ideii de compromis cu Moscova: „ Vladimir Putin va încerca să extindă războiul. Este ca un cancer. Nu negociezi cu cancerul. Îl elimini.” În ansamblu, mesajul lui Kasparov este că separarea conflictelor Iran–Ucraina produce o politică externă fragmentată, care slăbește coordonarea occidentală și complică, în special pentru Europa, pregătirea pentru o confruntare de durată cu Rusia. [...]
Propunerea Ucrainei de a muta negocierile cu Rusia în Azerbaidjan deschide o nouă opțiune de mediere regională, cu potențial impact asupra arhitecturii diplomatice din jurul războiului, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski , aflat în vizită în Azerbaidjan, a declarat că i-a transmis liderului azer Ilham Aliyev disponibilitatea Kievului pentru „negocieri trilaterale” găzduite în această țară, după întâlnirea celor doi în orașul Gabala. Informația este atribuită agenției EFE. De ce contează: o posibilă repoziționare a canalelor de negociere Zelenski a încadrat propunerea ca o continuare a formatelor anterioare de discuții: negocieri găzduite în Turcia și, ulterior, negocieri în Elveția „cu participarea partenerilor americani”. În acest context, mutarea discuțiilor în Azerbaidjan ar semnala o extindere a rolului unor actori regionali în facilitarea dialogului, dacă Moscova acceptă. Președintele ucrainean a condiționat explicit perspectiva negocierilor de deschiderea Rusiei către diplomație și a spus că Ucraina ar fi pregătită pentru astfel de discuții „în viitorul apropiat”. Totodată, el a afirmat că pentru Ucraina este „foarte important” ca Rusia „să găsească puterea de a pune capăt acestui război nedrept” și a mulțumit partenerilor pentru rolul de mediere. Context: precedentul Azerbaidjanului ca gazdă pentru contacte NATO–Rusia Azerbaidjanul a mai găzduit întâlniri între înalți oficiali militari ai NATO și reprezentanți ai armatei ruse în perioada 2017–2020, potrivit informațiilor din articol. În acest moment, materialul nu indică un răspuns al Rusiei la propunerea lui Zelenski și nici un calendar pentru o eventuală rundă de negocieri. [...]
Convocarea ambasadorului Rusiei după incidentul cu drona de la Galați ridică miza diplomatică și de securitate pentru România , în condițiile în care, potrivit HotNews , ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu , spune că este pentru prima dată când reprezentantul Moscovei „nu a putut nega cu totul” că drona intrată în spațiul aerian românesc aparține Rusiei. Șefa diplomației române a afirmat, într-o intervenție la Antena 3 CNN , că autoritățile române „știu foarte clar” că este vorba despre o dronă rusească și că „nu avem semne de întrebare” privind originea acesteia, invocând și declarațiile ministrului Apărării, Radu Miruță. În discuția de la MAE, ambasadorul rus ar fi reiterat poziția oficială potrivit căreia Rusia nu ar avea ținte pe teritoriul României, al Uniunii Europene sau al NATO. Totuși, conform relatării Oanei Țoiu, acesta a susținut că nu poate confirma că drona aparține Federației Ruse, dar nici nu a avut elemente pentru a nega apartenența. MAE: încălcarea spațiului aerian contează, indiferent de intenție Oana Țoiu a spus că România a condamnat ferm incidentul și a transmis că pătrunderea unei drone de fabricație rusească în spațiul aerian național reprezintă o încălcare a dreptului internațional, chiar dacă partea rusă ar invoca lipsa intenției. „Îi înțelegem când spun că nu a fost intenționat. Acest lucru nu este cu totul relevant, pentru că încălcarea spațiului aerian, riscul pe care l-au generat asupra vieții civililor, infrastructurii civile (…) toate aceste lucruri încalcă Dreptul Internațional.” Ministrul a adăugat că, din perspectiva României, NATO și UE, „nu există nicio dilemă” privind caracterul de agresiune al războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că încearcă să promoveze „fals” ideea că vina ar aparține Ucrainei. Ce urmează Din informațiile prezentate, convocarea ambasadorului și poziționarea publică a MAE indică o linie de răspuns care pune accent pe responsabilitatea statului de origine și pe riscurile pentru civili și infrastructură, nu pe explicații legate de intenție. HotNews nu menționează măsuri suplimentare anunțate de autoritățile române după această convocare. [...]
