Știri
Știri din categoria Externe
Folosirea repetată a aeroportului din Chișinău de către Zelenski indică o posibilă recalibrare a rutelor logistice pentru deplasările externe ale conducerii ucrainene, pe fondul unor tensiuni politice între Kiev și Varșovia, potrivit Digi24.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să plece la summitul G7 din Franța de pe aeroportul din Chișinău, pentru a doua oară în ultimele două săptămâni când folosește această rută pentru deplasări internaționale. Informația este relatată de portalul NewsMaker.md, care citează publicația ucraineană Evropeiska pravda.
Detaliile despre zbor apar pe platforma de monitorizare aeronautică AirNavRadar, potrivit Agerpres. Conform datelor disponibile, aeronava cu care Zelenski și delegația ucraineană se deplasează la reuniunea G7 ar urma să decoleze în seara zilei de 15 iunie de la Chișinău, cu destinația Geneva, Elveția, cel mai apropiat aeroport internațional major de Evian, localitatea franceză unde are loc summitul.
În ultimii trei ani, principalul punct de plecare pentru deplasările externe ale președintelui ucrainean a fost aeroportul din Rzeszow (Polonia), iar aeronava a fost frecvent în mentenanță la Cracovia, unde există infrastructură tehnică mai dezvoltată. Între ultimele deplasări, avionul s-a aflat la Cracovia și a ajuns la Chișinău în după-amiaza zilei de 15 iunie.
Săptămâna trecută au apărut speculații privind o posibilă schimbare a bazei permanente a aeronavei lui Zelenski, după ce acesta a zburat pentru prima dată în Marea Britanie plecând din Chișinău, în locul aeroporturilor din Polonia.
Pe fondul tensiunilor dintre Varșovia și Kiev, legate de numirea unei unități a forțelor de apărare ucrainene în onoarea Armatei Insurgente Ucrainene (UPA), au apărut presupuneri că schimbarea aeroportului ar putea avea o motivație politică.
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a respins însă ideea unei legături politice între aceste tensiuni și decizia privind utilizarea aeroportului din Chișinău, notează NewsMaker.
Recomandate
O dronă rusească a avariat infrastructura unui punct de frontieră ucrainean la doar 2 km de Polonia , un incident care a declanșat alerte și evacuări temporare pe ambele părți ale graniței și a testat, din nou, procedurile de reacție rapidă ale autorităților poloneze, potrivit news.ro . Drona, descrisă ca având motor cu reacție, a lovit luni satul ucrainean Starovoitove, în regiunea Volînia, iar unda de șoc a exploziei a avariat clădirea punctului de control „situat la intrarea în terminal”, conform guvernatorului interimar Roman Romaniuk, citat de AFP. Oficialul a precizat că nu au fost semnalate imediat victime. Starovoitove este situat în apropierea punctului de trecere Iahodîn–Dorohusk, care leagă vestul Ucrainei de provincia poloneză Lublin. În urma incidentului, punctul de trecere a frontierei și un alt punct de control mai la sud au fost evacuate temporar. Alerte în estul Poloniei și mobilizare militară Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a transmis pe X că nu a existat o încălcare a spațiului aerian polonez și că sistemele de apărare aeriană și avioanele erau pregătite să reacționeze. În paralel, TVP World relatează că, luni după-amiază, locuitorilor din estul Poloniei li s-a cerut să se îndrepte spre adăposturi și să găsească un loc sigur, după ce drona a lovit teritoriul ucrainean la circa doi kilometri de graniță. Centrul de Securitate al Guvernului Poloniei (RCB) a trimis primele alerte în jurul orei 17:00, iar avertismentul a fost anulat aproximativ 20 de minute mai târziu, cu mesajul că „nu există nicio amenințare pe teritoriul Poloniei”. Ulterior, RCB a mai emis două alerte pentru provinciile Lublin și Podkarpackie (înainte de orele 19:00 și 21:00), ambele anulate după aproximativ 20 de minute; acestea nu au mai inclus instrucțiuni de adăpostire, potrivit TVP World. Ce se știe despre pagube și de ce contează Există informații divergente privind amploarea avariilor: mass-media ucraineană, citată de agenția poloneză de stat PAP, a relatat că infrastructura de frontieră a Ucrainei nu a fost avariată, însă ar fi fost lovită o clădire veche a terminalului. Imaginile surprinse la fața locului ar fi arătat o dronă căzută la sol în apropiere, care a explodat. Incidentul se înscrie într-o serie de atacuri rusești în apropierea frontierei polono-ucrainene, pe fondul războiului care durează de peste patru ani și jumătate, context în care Varșovia a mobilizat în repetate rânduri avioane militare din cauza unor presupuse drone și rachete rusești. În aceeași zi, Rusia a lansat și alte atacuri pe teritoriul Ucrainei, inclusiv asupra Academiei de Științe din Kiev, unde, potrivit oficialilor ucraineni citați în material, a murit cel puțin o persoană. În plus, news.ro notează că Rusia a lovit anterior și puncte de trecere a frontierei Ucrainei cu România (Orlivka–Isaccea) și cu Republica Moldova. [...]
Kievul a intrat din nou sub alertă de rachete balistice în noaptea de luni spre marți, la doar câteva ore după un val de atacuri rusești care a ucis două persoane și a rănit 26 în capitala Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Noile explozii au fost auzite în primele ore ale zilei de 29 septembrie, în timp ce apărarea antiaeriană a fost activată. Atacul reînnoit ar fi început în jurul orei 1:20 (ora Kievului), pe fondul avertizărilor privind lansări de rachete balistice din regiunea rusă Kursk. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis pe Telegram că „noi rachete balistice se îndreaptă spre Kiev”. Bilanțul atacurilor de luni: victime și infrastructură lovită În cursul zilei de 28 septembrie, Kievul a fost ținta mai multor valuri de lovituri, care au afectat mai multe districte. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a anunțat că două persoane au murit și 26 au fost rănite, inclusiv trei copii. Opt dintre răniți au fost spitalizați, iar unul se afla în stare gravă. Una dintre victime a fost raportată inițial după ce o dronă rusească a lovit o clădire nerezidențială aparținând Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, în centrul istoric al orașului. Ulterior, salvatorii au recuperat și al doilea corp din aceeași clădire, în timpul intervențiilor de urgență. Lovituri au fost semnalate în districtele Șevcenkivski, Obolonski, Solomianski, Darnîțki, Podilski și în alte zone ale capitalei. Printre țintele menționate se numără: o clădire cu șapte etaje care găzduiește o unitate medicală Dobrobut, unde au fost raportați șapte răniți (șase angajați); uzina farmaceutică Darnytsia; alte clădiri nerezidențiale și comerciale, unde au fost raportate incendii și pagube. Dimensiunea atacului cu drone și reacția autorităților ucrainene Forțele Aeriene ale Ucrainei au precizat că Rusia a lansat 124 de drone în atacurile de luni, inclusiv 86 de UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) cu propulsie cu reacție, și că 86 de ținte aeriene au fost distruse sau neutralizate. Președintele Volodîmîr Zelenski a condamnat loviturile și a cerut intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei, inclusiv asupra celor care finanțează și produc armament. „Fiecare atac terorist rusesc are ca rezultat victime care ar fi putut fi prevenite dacă presiunea asupra Rusiei ar fi devenit în sfârșit totală.” De ce contează Succesiunea rapidă dintre valurile de lovituri – drone pe parcursul zilei și un nou episod cu rachete balistice în noaptea următoare – indică o presiune operațională constantă asupra capitalei, cu efecte directe asupra infrastructurii civile și a activității economice urbane (unități medicale, clădiri de birouri și facilități industriale). Kyiv Post notează că, în timpul serii de luni, au continuat să fie raportate noi impacturi și incendii în mai multe zone ale orașului. [...]
Liderii europeni acuză Rusia că lovește deliberat infrastructură civilă și științifică după atacurile asupra Kievului care au avariat Academia Națională de Științe și o unitate medicală, potrivit Kyiv Post . Mesajele publice ale mai multor oficiali indică o presiune politică în creștere pentru întărirea sprijinului de apărare acordat Ucrainei și pentru menținerea cadrului de sancțiuni și izolare diplomatică a Moscovei. Atacurile rusești din 28 septembrie au ucis două persoane și au rănit 26, conform autorităților din Kiev. Printre țintele lovite s-au numărat clădirea Academiei, o companie farmaceutică și o facilitate medicală, iar pagube au fost raportate în mai multe districte ale capitalei. Reacția UE: „știința a devenit o țintă” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că lovitura arată că și comunitatea științifică a Ucrainei a ajuns să fie vizată. „Astăzi, știința a devenit o țintă pentru Rusia.” Ea a adăugat că Europa „lucrează mai mult ca niciodată” pentru a consolida apărarea Ucrainei și a transmis un mesaj de solidaritate cu victimele și echipele de salvare. Diplomați și lideri europeni: acuzații de încălcare a dreptului internațional Ambasada Franței în Ucraina a plasat atacul asupra Academiei în seria loviturilor asupra instituțiilor educaționale din Kiev și a susținut că Rusia „vizează civilii și cunoașterea”. Cancelarul Austriei, Christian Stocker, a menționat explicit lovirea unei clinici și a Academiei în centrul orașului și a calificat atacurile drept „îngrozitoare”, susținând că țintirea deliberată a civililor reprezintă o încălcare a dreptului internațional. Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a afirmat că oamenii de știință și personalul ar trebui să poată lucra în siguranță și că instituțiile civile nu trebuie să fie ținte. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a condamnat continuarea atacurilor asupra țintelor civile, pe care le-a descris ca fiind în „încălcare clară” a dreptului internațional umanitar. Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a condamnat atacurile asupra Kievului și altor orașe, avertizând și asupra loviturilor din apropierea frontierei cu Polonia și a rutelor folosite pentru asistența internațională, pe care le-a numit „un act nechibzuit de escaladare”. Ce s-a întâmplat la Academia de Științe și ce urmează Lovitura asupra Academiei a avut și o încărcătură simbolică, instituția fiind în centrul mediului științific și academic ucrainean. Atacul a provocat un incendiu și a declanșat o operațiune de salvare în interiorul clădirii; primele informații ale autorităților din Kiev indicau un deces și mai mulți răniți la acest punct. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că echipele de intervenție căutau persoane care ar putea fi încă prinse sub dărâmături și a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei, argumentând că loviturile vor continua dacă nu există un răspuns ferm din partea partenerilor internaționali. [...]
Ucraina încearcă să taie finanțarea războiului prin presiune asupra cumpărătorilor de petrol rusesc , iar președintele Volodîmîr Zelenski le-a cerut explicit Chinei și Indiei să-și folosească influența asupra Moscovei, pe fondul unei intensificări a atacurilor rusești din ultima săptămână, potrivit Kyiv Post . Într-o declarație publicată duminică, 27 septembrie, pe Telegram (link în sursă), Zelenski a spus că Rusia a lansat „peste 2.200” de drone de atac, aproximativ 1.650 de bombe aeriene ghidate (KAB) și 38 de rachete asupra Ucrainei „doar în această săptămână”. El a adăugat că o parte semnificativă dintre rachetele folosite au fost balistice. De ce miza este China și India: petrolul și lanțurile de aprovizionare Zelenski a susținut că lipsește „o poziție constant puternică” din partea Chinei și Indiei, dar și a altor state mari din afara Occidentului, inclusiv Brazilia și Africa de Sud, precum și din partea unor țări din G20 și „Sudul Global”. Mesajul central: fiecare dintre aceste țări „are influență asupra Rusiei” și ar putea contribui la transformarea păcii „în realitate”. Contextul economic invocat de publicație este că China și India sunt cei mai mari cumpărători de țiței rusesc la nivel global , iar aceste achiziții generează venituri care ajută la susținerea efortului de război al Moscovei. În plus, materialul notează că Beijingul furnizează Rusiei componente folosite la fabricarea de armament, iar India rămâne unul dintre cei mai mari cumpărători de armament rusesc. Atacuri asupra infrastructurii civile și a centrelor de date În aceeași declarație, Zelenski a afirmat că loviturile rusești din timpul nopții au ucis trei persoane în regiunea Zaporojie și un bărbat la Kiev. Tot duminică dimineață, forțele ruse ar fi lovit de două ori un centru de date din Kiev; în primul atac, potrivit lui Zelenski, trei persoane – inclusiv doi copii – au fost rănite. Materialul mai menționează că atacurile au vizat și clădiri rezidențiale, facilități energetice și alte obiective de infrastructură civilă în mai multe regiuni, între care Odesa, Harkiv, Sumî, Nikolaev, Herson, Poltava, Jîtomîr și Kiev. Separat, primarul Kievului, Vitali Kliciko, este citat cu informația că o femeie și doi adolescenți de 16 ani au fost internați duminică dimineață, după o lovitură asupra unei clădiri nerezidențiale din districtul Șevcenkivskîi. Presiune suplimentară prin tarife americane: instrumentul există, aplicarea e incertă Kyiv Post notează că președintele SUA Donald Trump a obținut noi puteri legislative pentru a viza principalii cumpărători de petrol și gaze rusești cu tarife de până la 100%, după ce a promulgat pe 18 septembrie „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act”. Publicația subliniază însă că nu este clar dacă Trump va folosi aceste instrumente împotriva Chinei , întrucât astfel de tarife ar putea afecta stabilitatea relațiilor comerciale pe care Washingtonul încearcă să o păstreze cu Beijingul. În acest context, Zelenski a cerut în mod repetat ca Trump să-și folosească noile prerogative, pe măsură ce Rusia își intensifică loviturile asupra infrastructurii civile, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: apeluri diplomatice, dar semnale slabe de la Moscova Pe linie diplomatică, materialul arată că 51 de țări au susținut miercuri o declarație comună la Adunarea Generală a ONU , cerând Kremlinului să accepte o încetare completă a focului și să intre în negocieri „semnificative”. În paralel, Washingtonul l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20 din Miami, în decembrie, iar Trump i-ar fi cerut să „încheie războiul”. În contrapondere, Kyiv Post relatează că ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia nu își va opri „operațiunea militară specială” nici măcar în timpul negocierilor, iar Putin a respins până acum propunerile pentru o întâlnire directă. Zelenski a rezumat poziția sa astfel: „A fost la fel cu el ani de zile – și toți partenerii noștri simt asta. Caută scuze ca să continue războiul.” [...]
Ucraina susține că a obținut câștiguri tactice pe axa Lyman , într-o etapă a operațiunii „Vivaldi”, într-un moment în care Kievul avertizează că Rusia ar pregăti o nouă mobilizare de amploare, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au înregistrat „rezultate importante” și că, în ultima săptămână, ar fi ucis sau rănit 10.660 de militari ruși pe întreg frontul – cifre pe care publicația precizează că nu le-a putut verifica independent. Zelenski a spus că informațiile provin dintr-un raport al comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Mihailo Drapatîi, și a menționat separat o „operațiune de apărare activă” condusă de trupele de asalt aerian, fără a oferi detalii suplimentare. „Distrugerea ocupantului continuă, iar obiectivele stabilite sunt atinse”, a declarat Zelenski, adăugând că fiecare pierdere rusă ar fi fost confirmată video. Unde se concentrează luptele și de ce contează axa Lyman În evaluarea prezentată, cele mai intense confruntări au loc pe axele Pokrovsk, Kostiantînivka și Lyman, în regiunea Donețk, în timp ce armata ucraineană desfășoară operațiuni și în regiunile Zaporijjea, Harkiv și Sumî. Kyiv Post notează că Donețk rămâne un punct critic, în condițiile în care obiectivul militar al Kremlinului este preluarea restului Donbasului (Donețk și Luhansk). Publicația amintește că Rusia a cerut în mod repetat controlul complet asupra acestor regiuni ca precondiție pentru un posibil acord, în timp ce Ucraina respinge cedarea de teritoriu și cere un armistițiu necondiționat. Statul Major ucrainean a raportat anterior 221 de ciocniri de luptă pe linia frontului, inclusiv 12 atacuri rusești pe axa Lyman și 26 pe axele Pokrovsk și Kostiantînivka. Pe direcția Lyman, forțele ruse ar fi încercat să avanseze spre Novoselivka, Drobîșeve, Lyman, Dibrova, Stavkî și Cernceșcina. Ce este operațiunea „Vivaldi” și ce rezultate revendică Ucraina Operațiunea „Vivaldi” este asociată cu Corpul 3 Armată , comandat de generalul de brigadă Andrii Bilețkîi, care a anunțat public acțiunea pe 15 septembrie, după o perioadă de „tăcere informațională”, potrivit articolului. Obiectivele declarate includ: împingerea înapoi a forțelor ruse; destructurarea tacticilor de infiltrare; perturbarea liniilor de aprovizionare. În prima fază, armata ucraineană ar fi eliminat „pungi” de infiltrare în jurul localităților Novoselivka, Iarova, Koroviahiîi Iar și Oleksandrivka și ar fi eliberat satul Serednie. Bilețkîi a sugerat că operațiunea va continua, citat de Ukrainska Pravda: „Vivaldi, după cum știe toată lumea, are patru anotimpuri. Acesta este primul dintre ele.” Pe 20 septembrie, forțele ucrainene au anunțat rezultatele fazei a doua: eliberarea Șandrîholove și Derîlove și stabilirea controlului complet asupra Drobîșeve. Corpul 3 Armată a susținut că, în total, a recuperat 125 km² de teritoriu, dintre care 50 km² ar fi fost „de-ocupate” formal. Totodată, ar fi provocat pierderi de circa 800 de militari ruși în faza a doua și de peste 3.000 cumulat în ambele faze, conform relatării. Zelenski a mulțumit explicit pentru rezultatele săptămânii soldaților din Corpul 3 Armată și Brigăzii 68 Aeromobile Separate „Oleksa Dovbuș” din cadrul Corpului 8 al Forțelor de Asalt Aerian și a spus că, împreună cu Drapatîi, a convenit asupra unor pași operaționali următori. Context: avertismentul Kievului privind o nouă mobilizare în Rusia Câștigurile raportate în zona Lyman vin pe fondul avertismentelor ucrainene că Moscova ar pregăti o nouă mobilizare. În august, serviciile de informații ucrainene au afirmat că Statul Major rus ar fi elaborat planuri pentru mobilizarea a 600.000 de persoane, dintre care 300.000 în 2026 și încă 300.000 în 2027. În același timp, potrivit Administrației Prezidențiale a Ucrainei, Rusia ar fi pierdut aproximativ 240.000 de militari între ianuarie și iulie, în timp ce doar 232.000 de persoane ar fi semnat contracte cu armata rusă în aceeași perioadă. Publicația notează că Vladimir Putin a negat în mod constant pregătirea unei noi campanii de mobilizare, iar ultima mobilizare anunțată oficial a fost în septembrie 2022, când Rusia a chemat 300.000 de rezerviști. Separat, Zelenski a declarat că Rusia a lansat în această săptămână peste 2.200 de drone, aproximativ 1.650 de bombe aeriene ghidate (KAB) și cel puțin 38 de rachete asupra Ucrainei și a cerut Chinei, Indiei și altor puteri neoccidentale să adopte o poziție mai fermă față de război. [...]
Rusia ar urma să aloce 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) pentru drone de atac în 2027 , un semnal că Moscova își bugetează continuarea războiului și mizează pe producția de masă a dronelor cu motor cu reacție și a munițiilor de tip „loitering”, potrivit news.ro , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și informații ale serviciilor militare ucrainene. Zelenski a spus că serviciile de informații ucrainene ar fi obținut documente interne rusești privind volumele de armament pregătite pentru anul viitor și fondurile alocate. În acest context, liderul de la Kiev a susținut că Rusia intenționează să cheltuiască 12 miliarde de dolari doar pe această categorie de arme. De ce contează: bugetarea dronelor indică o strategie de uzură Mesajul politic al Kievului este că nivelul cheltuielilor planificate pentru drone de atac sugerează că Rusia „nu se pregătește să pună capăt războiului cel puțin pentru moment”. În paralel, Zelenski a cerut partenerilor Ucrainei să crească presiunea prin sancțiuni și să consolideze eforturile comune de apărare împotriva dronelor. În ultimele luni, Rusia a folosit tot mai des drone cu propulsie cu reacție în atacurile asupra orașelor ucrainene, iar în unele lovituri asupra Kievului acestea ar fi reprezentat aproximativ două treimi din totalul dronelor lansate, potrivit declarațiilor citate. Răspunsul Ucrainei: drone de interceptare și acorduri externe Zelenski a afirmat că Ucraina își intensifică producția de drone de interceptare pentru a contracara utilizarea tot mai răspândită a dronelor rusești cu motor cu reacție. Potrivit acestuia, mai multe prototipuri sunt deja testate în condiții de luptă, iar unele ar putea deveni mijloace principale de apărare împotriva acestor arme. „Ne intensificăm producția și fabricarea componentelor. Va exista un răspuns”, a declarat Zelenski. Pe partea operațională, Zelenski a spus că Ucraina interceptează în prezent aproximativ 55% dintre dronele rusești Shahed cu propulsie cu reacție și că, în luna septembrie, au fost lansate împotriva Ucrainei peste 2.730 de astfel de drone. Ținta declarată este creșterea ratei de interceptare la nivelul obținut împotriva dronelor Shahed „convenționale”, pe care Zelenski îl plasează la peste 90%. Totodată, Ucraina a semnat 11 acorduri privind dronele, al 11-lea fiind încheiat cu Finlanda, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a mai spus că se pregătește un al 12-lea acord, care ar urma să fie semnat în următoarele săptămâni. Context: atacuri intensificate și presiune pe infrastructura digitală Declarațiile vin pe fondul intensificării atacurilor rusești din ultimele zile, în pofida unor demersuri internaționale reînnoite pentru un armistițiu. În acest cadru, președintele SUA, Donald Trump, a cerut încetarea războiului în discursul de la Adunarea Generală a ONU din 22 septembrie, iar Zelenski a spus ulterior întâlnirii dintre cei doi că Ucraina este pregătită să accepte un armistițiu care să vizeze atacurile asupra infrastructurii energetice, dacă Rusia acceptă aceleași condiții. Separat, Zelenski a acuzat Rusia că desfășoară o campanie împotriva centrelor de date, infrastructurii și rețelelor de comunicații ucrainene, cu scopul de a lăsa populația fără internet și servicii digitale. El a indicat că atacurile asupra Kievului din 26 septembrie au provocat întreruperi ale conexiunii la internet în capitală și au perturbat accesul la unele servicii online. [...]
