Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își mută miza diplomatică pe o întâlnire în Turcia, respingând scenariul Moscovei. Potrivit Digi24, ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha a spus că Kievul este dispus să accepte o întâlnire între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin în Turcia, la care ar putea participa și Recep Tayyip Erdoğan și Donald Trump.
Mesajul a fost transmis recent partenerilor turci, pe fondul rolului pe care Ankara îl joacă în eforturile de pace, a mai afirmat Sibiha.
În relatarea Digi24, Rusia a propus în repetate rânduri o întâlnire Zelenski–Putin la Moscova, iar cea mai recentă invitație a fost lansată de Kremlin în februarie. Sibiha a calificat această propunere drept „inacceptabilă”.
Zelenski a susținut, la rândul său, că invitația lui Putin la Moscova ar fi fost o încercare de a amâna întâlnirea.
Din informațiile prezentate nu reiese că întâlnirea din Turcia ar fi fost confirmată sau calendarizată; poziția exprimată de Kiev este una de disponibilitate, condiționată de format și de locație. Participarea lui Erdoğan și Trump este menționată ca posibilă, nu ca certă.
Recomandate
Semnalele de acord SUA–Iran au început să miște piețele , cu o scădere a cotațiilor petrolului vineri dimineață, pe fondul speranțelor că războiul s-ar putea apropia de final, potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui american Donald Trump și informații despre negocieri mediate de Pakistan. Trump a spus că Statele Unite sunt „foarte aproape” de un acord cu Iranul și că următoarea întâlnire dintre cele două părți ar putea avea loc în acest weekend. El a indicat și posibilitatea prelungirii armistițiului cu două săptămâni, deși a sugerat că s-ar putea să nu fie necesar, deoarece Teheranul ar dori un acord. Președintele american a adăugat că, dacă înțelegerea ar fi semnată la Islamabad, ar putea merge acolo cu această ocazie. Câteva ore mai târziu, la Las Vegas, Trump a afirmat că războiul „ar trebui să se încheie destul de curând”, într-o declarație citată de CNBC. De ce contează: petrolul reacționează, dar riscul Ormuz rămâne În piață, optimismul legat de un posibil acord a împins cotațiile în jos la deschiderea de vineri: contractele futures pe Brent au coborât la 98,17 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) la 93,47 dolari pe baril, conform datelor din material. Totuși, riscul operațional major pentru energie rămâne Strâmtoarea Ormuz , descrisă ca o arteră maritimă pentru o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze, care este „practic închisă”. Iranul a închis în mare parte strâmtoarea pentru navele care nu sunt ale sale, iar Washingtonul a impus în această săptămână un blocaj asupra navelor care intră sau ies din porturile iraniene. Analiștii citați în articol avertizează că blocajul ar putea împiedica aproximativ 2 milioane de barili pe zi de țiței iranian să ajungă la principalul cumpărător, China. Negocierile: memorandum, apoi acord în 60 de zile O sursă pakistaneză implicată în mediere a declarat că s-au înregistrat progrese în „diplomația din culise” și că o viitoare întâlnire ar putea duce la semnarea unui acord. Potrivit aceleiași surse, SUA și Iran ar urma să semneze mai întâi un memorandum de înțelegere, urmat de un acord în termen de 60 de zile. „Acordul detaliat va veni mai târziu. Ambele părți sunt de acord în principiu. Detaliile tehnice vor veni mai târziu.” O sursă diplomatică a mai spus că șeful armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, a purtat discuții la Teheran începând de miercuri și a făcut progrese în privința „problemelor spinoase”. Context regional: armistițiu Liban–Israel, dar pauză fragilă În paralel, a intrat în vigoare un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel, iar Trump a îndemnat Hezbollah, aliniată Teheranului, să înceteze focul. El a spus că a vorbit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun și că intenționează să-i invite la Casa Albă pentru „discuții semnificative” în următoarea săptămână sau două. Armistițiul a rămas însă fragil: armata libaneză a raportat vineri dimineață că Israelul ar fi încălcat deja înțelegerea prin bombardamente intermitente asupra mai multor sate din sudul Libanului, fără un comentariu imediat din partea armatei israeliene, notează materialul. Miza tehnică: dosarul nuclear și sancțiunile Un punct de blocaj rămâne programul nuclear al Iranului. La discuțiile de la Islamabad de weekendul trecut, SUA ar fi propus o suspendare de 20 de ani a tuturor activităților nucleare, în timp ce Teheranul ar fi sugerat o suspendare de trei până la cinci ani, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile. Trump a declarat că Iranul s-ar fi oferit să nu dețină arme nucleare pentru mai mult de 20 de ani. Iranul a cerut ridicarea sancțiunilor internaționale, iar Washingtonul a insistat ca orice uraniu puternic îmbogățit să fie îndepărtat din Iran. Două surse iraniene au spus că există semne ale unui compromis privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, Teheranul luând în considerare transportarea unei părți din acesta în afara țării. În plan politic intern american, materialul mai notează că războiul cu Iranul este nepopular în SUA și i-a creat lui Trump probleme politice înainte de alegerile de la jumătatea mandatului. În plan economic global, atacul SUA–Israel asupra Iranului, început pe 28 februarie, a declanșat „cel mai grav șoc al prețului petrolului din istorie” și a dus la revizuirea în jos a perspectivelor FMI, cu avertismentul că un conflict prelungit ar putea împinge lumea aproape de recesiune. [...]
Kremlinul încearcă să limiteze costurile de imagine ale unui val de critici interne , după ce a respins public ideea că Vladimir Putin ar fi „ferit” de veștile proaste, pe fondul viralizării unui videoclip care acuză oficiali de rang înalt că nu îi spun președintelui adevărul despre problemele din Rusia, potrivit Agerpres . Declarația a venit după ce Viktoria Bonia, influenceriță cunoscută în Rusia pentru aparițiile în reality show-uri, a spus că îl susține pe Putin, dar a enumerat cinci probleme despre care afirmă că liderul de la Kremlin nu ar fi fost informat „cu onestitate” de către oficiali neidentificați. Clipul a depășit 20 de milioane de vizualizări pe Instagram, cu peste 1,4 milioane de aprecieri și peste 75.000 de comentarii. Întrebat despre acuzația că Putin nu ar fi informat despre „întreaga amploare” a problemelor interne, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins-o. „Nu. Nu este așa. Putin este șeful statului, iar puterile sale înseamnă că el se ocupă de cea mai largă gamă de probleme de pe ordinea de zi.” Un răspuns public rar la o critică venită din social media Materialul notează că, joi, Kremlinul a făcut un pas neobișnuit recunoscând public criticile dure ale Viktoriei Bonia și susținând că se lucrează deja la rezolvarea unei serii de probleme pe care aceasta le-a identificat. Ulterior, Bonia a publicat un nou videoclip în care spune că a izbucnit în lacrimi de bucurie și mulțumește Kremlinului pentru atenția acordată temelor ridicate. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce presiunea imediată pe transportul maritim , dar riscul operațional rămâne ridicat din cauza armistițiului fragil și a semnalelor contradictorii venite din SUA, potrivit Adevărul . Teheranul spune că permite din nou navigația comercială prin ruta strategică, însă Washingtonul menține restricții maritime asupra Iranului până la implementarea completă a unui eventual acord. Ce a anunțat Iranul și în ce condiții se reia traficul Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că, în baza acordului de încetare a focului, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz este reluat „pe durata armistițiului”. Anunțul a fost făcut printr-un mesaj pe rețeaua X. Oficialul iranian a precizat că navele comerciale pot tranzita strâmtoarea pe un traseu stabilit în prealabil, decizia fiind coordonată cu autoritățile maritime ale Republicii Islamice. Misiune europeană pentru protejarea navigației și reacția lui Trump În paralel, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Marea Britanie și Franța vor conduce o misiune multinațională pentru libertatea de navigație în zonă, cu rol „strict pașnic și defensiv”, inclusiv sprijin pentru operațiuni de deminare. Inițiativa a fost discutată la Paris, într-o reuniune cu reprezentanți din 49 de state, la care a participat și președintele României, Nicușor Dan. Starmer a mai spus că o conferință de planificare militară va avea loc la Londra săptămâna viitoare și că peste o duzină de țări s-au oferit deja să contribuie cu resurse, conform presei britanice . Donald Trump a criticat implicarea NATO și a cerut Alianței să „stea departe” de Strâmtoarea Ormuz, susținând că nu a fost eficientă „când a fost nevoie”. „LE-AM SPUS SĂ STEA DEPARTE, cu excepția CAZULUI ÎN CARE NU VOR DECÂT SĂ-ȘI ÎNCARCE NAVELE CU PETROL. Au fost inutili când a fost nevoie, un tigru de hârtie!” De ce nu dispare riscul: SUA mențin restricțiile, iar tensiunile rămân Deși Trump a salutat redeschiderea strâmtorii, SUA au anunțat că vor continua restricțiile maritime impuse Iranului, chiar dacă rutele de transport ar fi fost redeschise complet. Potrivit lui Trump, aceste măsuri rămân în vigoare până la finalizarea și implementarea acordurilor, iar negocierile ar fi în „faza finală”, cu „majoritatea punctelor cheie” deja convenite. Pe fondul discuțiilor, agenția iraniană de stat Mizan a dezmințit existența unui acord cu SUA privind uraniul, după ce Trump a afirmat că Iranul ar fi acceptat „să ne predea praful nuclear”. Armistițiu de 10 zile, dar semnale de escaladare Contextul redeschiderii este armistițiul de zece zile dintre Israel și Liban, anunțat de Trump și intrat în vigoare pe 16 aprilie. Acesta este prezentat ca o fereastră pentru reducerea tensiunilor și relansarea dialogului diplomatic între Washington și Teheran, inclusiv posibilitatea unei noi runde de negocieri „chiar în acest weekend”. În același timp, Hezbollah a transmis că își menține forțele în alertă și va reacționa la o eventuală încălcare a armistițiului, iar Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a declarat că este pregătit să răspundă „cu forță devastatoare” la orice agresiune din partea SUA sau a Israelului. Israelul, la rândul său, spune că nu intenționează să renunțe la pozițiile militare câștigate în sudul Libanului și nu exclude reluarea operațiunilor după expirarea armistițiului, dacă diplomația nu produce rezultate. În acest cadru, redeschiderea Strâmtorii Ormuz funcționează mai degrabă ca o măsură condiționată de armistițiu decât ca o normalizare durabilă a riscurilor pentru navigația comercială. [...]
Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru comerț, dar navele iraniene sunt în continuare vizate de blocada SUA , după ce președintele american Donald Trump a salutat anunțul Teheranului privind reluarea completă a traficului comercial, potrivit Ziarul Financiar . Trump a transmis pe platforma Truth Social că Iranul a anunțat că strâmtoarea este „complet deschisă” și „pregătită pentru trafic total”, mulțumind pentru această decizie. Informația este prezentată de ZF cu trimitere la Financial Times (FT). Ce se schimbă pentru transportul maritim și de ce contează Redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz reduce, cel puțin temporar, riscul de blocaj pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul comercial, după o perioadă în care „foarte puține nave comerciale” au tranzitat zona, pe fondul temerilor că Iranul ar putea viza transporturile, notează materialul. În același timp, mesajul Washingtonului indică faptul că relaxarea nu este generală: SUA mențin o măsură separată care afectează direct navele iraniene și operațiunile legate de porturile Iranului. Blocada SUA pentru navele iraniene rămâne în vigoare Potrivit textului, SUA „își aplică propriul blocaj asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene”. Trump a precizat că, deși strâmtoarea este deschisă și pregătită pentru activitate, „blocada navală va rămâne în vigoare în totalitate” în ceea ce privește Iranul, până când „tranzacția” cu Iranul va fi finalizată „100%”. În același mesaj, Trump a susținut că procesul „ar trebui să se desfășoare foarte rapid”, deoarece „majoritatea punctelor sunt deja negociate”, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre conținutul acestei tranzacții. Contextul recent: taxe, permisiuni și blocarea petrolierelor ZF mai arată că Iranul declarase anterior că navele ar trebui să ceară permisiunea Islamic Revolutionary Guard Corps și să plătească o taxă pentru a traversa strâmtoarea. Săptămâna trecută, Iranul ar fi blocat trecerea petrolierelor ca răspuns la atacurile israeliene asupra Libanului, conform materialului. Articolul plasează evoluția în contextul unui armistițiu în Liban, în timpul căruia Teheranul a anunțat redeschiderea completă a strâmtorii pentru transportul comercial. [...]
Donald Trump spune că SUA au interzis Israelului să mai bombardeze Libanul , o poziționare care, dacă se confirmă în plan operațional, ar însemna o schimbare de linie în gestionarea unui aliat-cheie și ar putea influența direct riscul de escaladare în regiune, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută vineri de președintele american, care a folosit „un ton neobișnuit de dur” la adresa Israelului, notează materialul, ce preia o relatare Reuters. De ce contează: semnal de constrângere politică asupra unui aliat În termeni de impact, mesajul indică o posibilă condiționare a acțiunilor militare ale Israelului de către Washington, într-un moment în care evoluțiile din Orientul Mijlociu au efecte în lanț asupra securității regionale și asupra stabilității rutelor comerciale și energetice. Articolul Agerpres este însă disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publicate detalii despre cadrul exact al „interdicției” invocate de Trump, mecanismul prin care ar fi impusă sau reacția oficială a Israelului. [...]
Libanul își condiționează stabilizarea post-armistițiu de retragerea israeliană și de un cadru de negocieri directe , după intrarea în vigoare a armistițiului anunțat de președintele american Donald Trump, potrivit news.ro . Președintele libanez Joseph Aoun a catalogat vineri drept „cruciale” negocierile directe cu Israelul, la câteva ore după intrarea în vigoare a armistițiului. Mesajul a fost transmis într-un comunicat difuzat de președinția libaneză. În aceeași declarație, Aoun a încadrat armistițiul ca punct de plecare pentru un proces mai amplu de negocieri, despre care spune că este susținut atât „la nivel local”, cât și „internațional”. Ce urmărește Beirutul în negocieri Șeful statului libanez a enumerat obiectivele pe care Libanul vrea să le obțină în acest cadru: consolidarea armistițiului; retragerea forțelor israeliene din teritoriile ocupate în sud; recuperarea prizonierilor; soluționarea contencioaselor frontaliere dintre Liban și Israel. Contextul anunțului Declarația vine la o zi după ce Donald Trump a anunțat un armistițiu între Israel și Liban și o viitoare întâlnire între președintele libanez și premierul israelian Benjamin Netanyahu , relatează AFP. [...]
