Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul indică un posibil răspuns al lui Putin la oferta de negocieri a lui Zelenski, cu miză directă pentru climatul economic regional, după ce președintele rus a fost informat despre scrisoarea deschisă transmisă de omologul ucrainean, potrivit Agerpres.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru cotidianul Izvestia, citat de Reuters, că mesajul a ajuns la Vladimir Putin în cursul nopții și că președintele „a văzut” conținutul.
„Da, în cursul nopții deja i-am înmânat (lui Putin) versiunea scrisă. Ceea ce a apărut în media a fost trimis președintelui, iar el a văzut. Președintele a fost informat.”
Scrisoarea a fost publicată joi de Volodimir Zelenski și conține o propunere de întâlnire directă cu Vladimir Putin, cu obiectivul de a ajunge la un acord pentru încheierea războiului. În același mesaj, Zelenski avertizează că Ucraina este pregătită să continue să lupte dacă nu se ajunge la o înțelegere și îl ironizează pe liderul rus, susținând că rușii „s-au săturat” atât de Putin, cât și de război.
Peskov a mai spus că este „foarte probabil” ca Putin să comenteze scrisoarea la Forumul economic de la Sankt Petersburg, unde urmează să susțină un discurs vineri după-amiază. Un astfel de mesaj, dacă va exista, poate influența rapid percepția de risc în regiune, într-un context în care evoluțiile politice și militare rămân un factor major pentru deciziile de investiții și pentru așteptările privind stabilitatea economică.
Recomandate
Ucraina schimbă conducerea armatei în plin război, pe fondul tensiunilor interne din apărare. Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul-șef al Forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski , și l-a numit în locul lui pe generalul Mihailo Drapatîi, comandant al forțelor interarme, potrivit Agerpres . Decizia vine pe fondul nemulțumirilor apărute după plecarea ministrului apărării Mihailo Fedorov, înlăturat pe 14 iulie, după câteva zile de proteste în sprijinul acestuia. Fedorov l-a acuzat pe Sîrski că l-ar fi „împins spre ieșire” și că i-ar fi blocat tentativa de reformare a armatei. Sîrski, în vârstă de 60 de ani, ocupa funcția din 2024 și este creditat cu rolul de a fi condus apărarea Kievului la începutul invaziei ruse din 2022. În același timp, generalul a fost contestat, inclusiv din cauza reputației de comandant cu „mentalitate sovietică”, criticii reproșându-i că ar acorda prea puțină atenție pierderilor umane. În mesajul de marți seară publicat pe Telegram, Zelenski a anunțat numirea lui Drapatîi și i-a mulțumit lui Sîrski „și tuturor luptătorilor” pentru „pozițiile solide de front ale Ucrainei”. Schimbarea de la vârful armatei are loc într-un moment în care, potrivit informațiilor din aceeași relatare, Ucraina a încetinit puternic avansul trupelor ruse și a efectuat recent valuri de lovituri în Rusia și în părțile ocupate ale teritoriului său, ceea ce sugerează că miza imediată a deciziei este mai ales de ordin intern și operațional, nu o reacție la un colaps pe front. [...]
Întâlnirea Putin–Choe Son Hui indică o nouă etapă de coordonare Rusia–Coreea de Nord, cu potențial impact direct asupra războiului din Ucraina , pe fondul semnalelor că Phenianul își consolidează sprijinul militar și caută în schimb ajutor economic și transferuri de tehnologie, potrivit NPR . Vladimir Putin s-a întâlnit la Kremlin, duminică, cu ministrul de externe nord-coreean Choe Son Hui și i-a mulțumit Phenianului pentru sprijinul acordat în războiul împotriva Ucrainei, conform relatărilor din presa de stat rusă. Vizita are loc „fără un prilej evident” – cum ar fi un eveniment diplomatic multilateral sau o aniversare de stat – ceea ce a alimentat speculații că ar putea pregăti o nouă vizită în Rusia a liderului Kim Jong Un . Agenția rusă Tass a relatat că Putin a lăudat relațiile bilaterale și și-a reiterat „recunoștința față de conducerea și poporul nord-coreean” pentru sprijinul acordat operațiunilor militare din Ucraina. La rândul ei, Choe i-ar fi transmis că Kim rămâne angajat în „dezvoltarea cuprinzătoare” a relațiilor cu Rusia. De ce contează: sprijin militar contra beneficii economice și tehnologice În ultimii ani, Kim Jong Un a făcut din Rusia o prioritate de politică externă, trimițând „mii de soldați” și „cantități uriașe de arme” pentru a susține efortul de război al Moscovei, notează materialul. În schimb, ar putea primi ajutor economic și transferuri de tehnologie, pe care unii experți le consideră relevante pentru avansul capabilităților militare nord-coreene. Întâlnirea de la Moscova se înscrie într-o succesiune de contacte la nivel înalt între cele două state. Kim a mers în Extremul Orient rus pentru summituri cu Putin în 2019 și 2023, iar în iunie 2024, la Pyongyang, cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic care prevede ajutor reciproc dacă una dintre părți se confruntă cu agresiune. Atunci, Putin l-a invitat pe Kim să viziteze din nou Rusia. Context regional: apropiere și de China, blocaj cu SUA și Coreea de Sud În paralel, Kim încearcă să întărească relațiile și cu China, inclusiv printr-un summit în iunie, la Pyongyang, cu președintele Xi Jinping, în logica unei „noi Război Rece” și a unui front comun împotriva Washingtonului, potrivit articolului. Vizita lui Choe la Moscova a venit la scurt timp după schimburi de vizite la nivel înalt între Coreea de Nord și China: premierul nord-coreean Pak Thae Song, descris ca principal oficial economic al lui Kim, s-a întâlnit cu Xi la Beijing, iar Wang Huning, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, l-a vizitat pe Kim la Pyongyang în această lună. Pe canalul opus, Kim a suspendat dialogul substanțial cu Statele Unite și Coreea de Sud după eșecul diplomației nucleare cu președintele american Donald Trump în 2019. NPR notează că liderul nord-coreean a folosit războiul din Ucraina ca „diversiune” pentru a accelera programele nucleare și de rachete, cerând ca Washingtonul să renunțe la solicitarea de denuclearizare ca precondiție pentru negocieri. Ce urmează Autoritățile sud-coreene spun că monitorizează îndeaproape întâlnirile, dar au evitat să evalueze dacă Moscova și Pyongyang discută un nou summit între lideri. În lipsa unei explicații oficiale din partea Phenianului privind scopul vizitei, miza rămâne dacă această rundă diplomatică se va traduce în noi angajamente concrete – în special pe axa sprijin militar versus compensații economice și tehnologice. [...]
Avantajul Rusiei la rachete balistice prelungește fereastra de presiune asupra Ucrainei și Occidentului, într-un moment în care Moscova pare să evite costul politic al unei noi mobilizări , potrivit Digi24 . Analiza indică o problemă operațională și industrială: Rusia poate lansa rachete balistice mai repede decât pot Ucraina și aliații săi să asigure interceptorii necesari pentru a le opri. Duminică, Rusia a bombardat Kievul timp de cinci ore cu aproximativ 40 de rachete balistice și hipersonice (inclusiv Iskander-M și Zircon), însoțite de peste 100 de drone; apărarea ucraineană a interceptat o parte, dar suficiente au trecut pentru a provoca victime civile și pagube în mai multe cartiere, scrie TVP World . De ce contează: o breșă de apărare care nu poate fi acoperită rapid În faza actuală a războiului, campania terestră a Rusiei își pierde avântul, iar atacurile ucrainene pătrund tot mai adânc în spatele frontului militar și economic al Moscovei. Totuși, Rusia păstrează un avantaj: ritmul de lansare a rachetelor balistice depășește capacitatea actuală a aliaților Ucrainei de a furniza interceptori. Rachetele balistice sunt mai greu de contracarat decât dronele sau rachetele de croazieră, pentru că se deplasează mai repede și la altitudini mai mari, apoi coboară abrupt spre țintă, reducând timpul de reacție al apărării. Rusia le folosește în atacuri „stratificate”, în care dronele ieftine și țintele-momeală epuizează apărarea aeriană înainte ca rachetele balistice să lovească ținte considerate valoroase. Constrângerea industrială: interceptori scumpi și producție limitată Ucraina poate doborî majoritatea dronelor și multe rachete de croazieră, dar performanța împotriva balisticelor este „considerabil mai slabă”. În prima săptămână din iulie, potrivit unei evaluări a Atlantic Council citate în material, Ucraina ar fi interceptat patru din 49 de rachete balistice, iar Rusia ar urma să lanseze peste 1.000 în acest an, aproape de 15 ori mai mult decât totalul din 2023. Singura apărare descrisă ca eficientă în mod constant împotriva rachetelor balistice rusești este Patriot PAC-3 , de fabricație americană, cu un cost de aproximativ 4 milioane de dolari pe rachetă (aprox. 18 milioane lei). Sistemul este cerut simultan și de SUA, și de aliați din Europa și Orientul Mijlociu, ceea ce accentuează competiția pentru o producție occidentală limitată. Lockheed Martin dezvoltă o versiune mai ieftină, însă Reuters a raportat că producția inițială ar putea începe abia peste trei ani. Miza politică: amânarea mobilizării și presiune asupra Occidentului Analiza susține că acest avantaj îi oferă lui Vladimir Putin un răgaz înaintea unei decizii politice cu cost intern ridicat: o nouă mobilizare. O mobilizare ar aduce soldați suplimentari, dar ar extinde războiul la milioane de familii rusești; evitarea ei ar proteja „înțelegerea internă”, adică menținerea populației urbane din Moscova și Sankt Petersburg în afara războiului. În paralel, campania aeriană are și o țintă strategică externă: mesajul către Washington și Europa că Rusia poate continua atacurile, că Ucraina nu poate fi protejată complet și că sprijinul occidental ar crește riscurile pentru europeni. Materialul notează și o dimensiune sezonieră: un posibil nou asalt de iarnă asupra sistemului energetic ucrainean, care ar face infrastructura tot mai greu de reparat pe măsură ce se apropie iarna. Context: pierderi mari, câștiguri teritoriale modeste Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington a concluzionat luna aceasta că Rusia a pierdut inițiativa militară, potrivit articolului. CSIS estimează aproximativ 1,4 milioane de victime pe câmpul de luptă din februarie 2022, inclusiv între 400.000 și 450.000 de morți, iar pierderile lunare din 2026 (30.000–34.000) ar fi putut depăși recrutarea de aproximativ 27.000 de soldați pe lună. În același timp, câștigurile teritoriale sunt descrise ca modeste: Rusia ar fi cedat în total aproximativ 400 km² în aprilie și mai, iar avansul spre marile orașe din Donbas ar fi de 50–90 de metri pe zi. Ucraina, la rândul ei, lovește logistica, rafinăriile, aerodromurile, fabricile militare și rutele de aprovizionare, inclusiv în Crimeea, făcând peninsula „din ce în ce mai greu de apărat și mai costisitoare de aprovizionat”. „Situația Ucrainei în război s-a îmbunătățit în ansamblu. Este prematur să o numim un punct de cotitură.” Ce urmează: fereastra toamnă–iarnă și decizia politică de la Moscova Potrivit analizei, niciunul dintre proiectele occidentale aflate în derulare nu poate proteja pe deplin Ucraina în această toamnă și iarnă, ceea ce îi oferă Rusiei un stimulent să exploateze „breșa” acum. În plan intern, materialul indică faptul că Duma de Stat organizează alegeri în perioada 18–20 septembrie, iar rapoartele despre discuții privind un nou val de mobilizare din octombrie rămân neconfirmate. Textul sugerează că doar dacă escaladarea eșuează ar deveni probabilă o mobilizare treptată sau parțială, în timp ce o mobilizare totală este prezentată ca și mai puțin probabilă, din cauza constrângerilor de instruire, echipare și comandă. [...]
Presiunea străzii și a veteranilor riscă să forțeze o schimbare rapidă la vârful armatei ucrainene , în condițiile în care președintele Volodimir Zelenski este așteptat să decidă „în câteva zile” dacă îl demite pe comandantul-șef Oleksandr Sîrskîi , pe fondul protestelor declanșate de îndepărtarea fostului ministru al Apărării Mihhailo Fedorov, potrivit HotNews . O nouă manifestație este așteptată la Kiev, iar unul dintre organizatori, veteranul Dmytro Koziatynskyi, a declarat pentru Kyiv Independent că protestatarii au două cereri: repunerea lui Fedorov ca ministru al Apărării și demiterea lui Sîrskîi. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citată de publicația ucraineană, o decizie privind Sîrskîi ar putea veni „în câteva zile”. Organizatorii au anunțat că după protestul de luni vor suspenda manifestațiile timp de trei zile, stabilind „termenul limită” pentru îndeplinirea cererilor până vineri. Miza: continuitatea reformelor și stilul de comandă din armată Nemulțumirile s-au concentrat pe relația tensionată dintre Fedorov și Sîrskîi, descrisă ca ajunsă „într-un punct mort”, pe fondul unor abordări diferite privind conducerea militară și cultura organizațională. În material se arată că Sîrskîi a fost criticat pentru o structură de comandă foarte centralizată și pentru micromanagement, asociate de critici cu o cultură de comandă „în stil sovietic”. În același timp, demiterea lui Fedorov a atras reacții negative din partea parlamentarilor, veteranilor și opiniei publice, pe motiv că ar putea submina reformele de la Ministerul Apărării. Fedorov ar fi primit o ofertă pentru o funcție axată pe tehnologia militară și modernizarea ministerului, însă, potrivit a două persoane familiarizate cu discuțiile, ar fi dispus să revină doar ca ministru. „De fapt, am stabilit termenul limită de vineri pentru ca cererile noastre să fie îndeplinite”, a spus Koziatynskyi. Semnalul operațional: vizita lui Sîrskîi pe front, în plin zvon de demitere Pe fondul speculațiilor privind schimbarea sa, Sîrskîi a mers pe linia frontului în zona Kostiantinivka și a transmis pe rețelele sociale că localitatea ar fi în continuare în mâinile ucrainenilor, în pofida afirmațiilor Kremlinului că ar fi ocupată. În același context, el a estimat că Rusia ar fi concentrat 145 de soldați în zonă și a susținut că forțele ucrainene ar fi eliminat 21 de militari ruși și ar fi rănit alți șase în ultimele 24 de ore. Generalul a insistat și pe intensificarea utilizării dronelor „de toate tipurile” pentru detectarea și eliminarea soldaților ruși infiltrați, cu risc redus pentru trupele ucrainene. În material se menționează că Fedorov l-a criticat pe Sîrskîi inclusiv pentru o presupusă adaptare insuficientă la schimbările impuse de războiul cu drone. Ce urmează Potrivit informațiilor citate, decizia privind Sîrskîi este așteptată „în curând”, posibil în câteva zile, iar Zelenski a promis schimbări în structura și organizarea armatei „chiar în această săptămână”. În paralel, protestatarii au anunțat o pauză de trei zile după manifestația de luni, cu un termen-limită până vineri pentru răspunsul autorităților. [...]
Întâlnirile în serie ale lui Zelenski cu comandanții indică o criză de comandă în plin val de tensiuni interne și speculații privind schimbarea șefului armatei, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean a avut „cel puțin 6 întâlniri separate” într-o singură zi cu lideri militari, pe fondul „emoțiilor puternice” din societate după schimbări recente la vârful puterii. Miza este una operațională: într-un război de uzură, orice semnal de instabilitate în lanțul de comandă poate afecta coeziunea decizională și capacitatea de a implementa rapid reforme sau ajustări tactice, iar discuțiile despre o posibilă demitere a comandantului-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi , amplifică presiunea publică și politică. Cine s-a văzut cu Zelenski În aceeași zi, Zelenski s-a întâlnit cu mai mulți lideri militari, între care: Mihailo Drapatyi, comandantul Forțelor Întrunite ale Forțelor Armate ale Ucrainei; Volodimir Horbatiuk, adjunctul șefului Statului Major General; Andrii Bilețki, general de brigadă și comandant al Corpului al Treilea de Armată; Igor Obolensky, comandant militar din cadrul Gărzii Naționale; Oleh Apostol, comandantul Forțelor de Asalt Aeriene și comandantul Brigăzii de Operațiuni Speciale; Denys „Redis” Prokopenko, general de brigadă în Garda Națională și comandant al Primului Corp „Azov”. În acest context, Kîrîlo Budanov a indicat că tensiunile sunt recunoscute la vârf și că reacția publică a fost luată în calcul. „Situația legată de ultimele schimbări interne a stârnit emoții puternice. Înțeleg oamenii. Poziția societății a fost auzită.” Demiterea lui Syrskyi: informație vehiculată, fără confirmare În paralel, presa ucraineană a relatat că, „în cadrul ședinței de securitate națională, generalul Sirski va fi demis”, însă, potrivit unor informații din Administrația Prezidențială citate în material, „nu vor exista demisii” în cadrul acelei ședințe. Cu alte cuvinte, scenariul rămâne la nivel de relatare și contra-relatare, fără o confirmare oficială prezentată în text. De unde vine ruptura: cazul Fedorov și conflictul cu Syrskyi Materialul plasează tensiunile actuale în jurul deciziei lui Zelenski de a-l demite pe popularul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, decizie care a alimentat nemulțumirea atât în rândul civililor, cât și al militarilor. Kyiv Independent relatează că în proteste a circulat sloganul: „Fedorov = mai mulți morți ruși, Syrskyi = mai mulți morți ucraineni.” Potrivit aceleiași publicații, una dintre explicațiile centrale pentru demiterea lui Fedorov ar fi conflictul său personal și profesional cu Syrskyi. Într-o conferință de presă, Fedorov l-a acuzat pe comandantul-șef că blochează reformele și că ar fi încercat să-l îndepărteze, inclusiv printr-un ultimatum transmis președintelui. Zelenski a spus ulterior, într-o conferință de presă la care a apărut alături de premierul britanic demisionar Keir Starmer , că cei doi nu au reușit să coopereze fără medierea sa și că, în această situație, „ieșirea e fie o parte, fie cealaltă”. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate rezultă două direcții imediate: pe de o parte, Zelenski încearcă să stabilizeze relația cu comandanții prin consultări directe și repetate; pe de altă parte, rămâne deschisă întrebarea dacă presiunea publică și disputele interne vor duce la schimbări în vârful armatei. În lipsa unei confirmări oficiale privind demiterea lui Syrskyi, orice concluzie despre o decizie iminentă trebuie tratată ca incertă. [...]
O posibilă vizită a directorului FBI în Rusia ar deschide un canal rar de contact instituțional SUA–FSB , într-un moment în care relația bilaterală rămâne tensionată din cauza războiului din Ucraina, potrivit Agerpres , care citează Politico , preluat de agenția turcă Anadolu. Conform informațiilor relatate de Politico, Kash Patel ar urma să meargă în Rusia în perioada 14–15 octombrie, cu două opriri planificate: mai întâi la Moscova, apoi la Sankt Petersburg. Gazda ar fi, probabil, FSB, serviciul rus de securitate, considerat succesorul KGB din perioada sovietică, potrivit unui oficial american citat. Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată, agenda vizitei nu a fost făcută publică, iar sursa notează că nu este clar dacă Patel se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin sau cu consilieri de rang înalt ai acestuia. Politico plasează aceste planuri în contextul în care Statele Unite și Rusia „continuă să fie în dezacord” în privința războiului din Ucraina, ceea ce face ca o deplasare la acest nivel să fie, prin natura ei, sensibilă din punct de vedere politic și instituțional. Context: o raritate pentru conducerea FBI Ultimul director al FBI despre care se știe că a efectuat o vizită în Rusia a fost Robert Mueller, în 2013. Ulterior, în 2016, Mueller a fost numit procuror special pentru a investiga posibile legături între campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016 și Rusia, mai notează materialul. [...]
