Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul încearcă să limiteze costurile de imagine ale unui val de critici interne, după ce a respins public ideea că Vladimir Putin ar fi „ferit” de veștile proaste, pe fondul viralizării unui videoclip care acuză oficiali de rang înalt că nu îi spun președintelui adevărul despre problemele din Rusia, potrivit Agerpres.
Declarația a venit după ce Viktoria Bonia, influenceriță cunoscută în Rusia pentru aparițiile în reality show-uri, a spus că îl susține pe Putin, dar a enumerat cinci probleme despre care afirmă că liderul de la Kremlin nu ar fi fost informat „cu onestitate” de către oficiali neidentificați. Clipul a depășit 20 de milioane de vizualizări pe Instagram, cu peste 1,4 milioane de aprecieri și peste 75.000 de comentarii.
Întrebat despre acuzația că Putin nu ar fi informat despre „întreaga amploare” a problemelor interne, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins-o.
„Nu. Nu este așa. Putin este șeful statului, iar puterile sale înseamnă că el se ocupă de cea mai largă gamă de probleme de pe ordinea de zi.”
Materialul notează că, joi, Kremlinul a făcut un pas neobișnuit recunoscând public criticile dure ale Viktoriei Bonia și susținând că se lucrează deja la rezolvarea unei serii de probleme pe care aceasta le-a identificat.
Ulterior, Bonia a publicat un nou videoclip în care spune că a izbucnit în lacrimi de bucurie și mulțumește Kremlinului pentru atenția acordată temelor ridicate.
Recomandate
Kremlinul mizează pe armistițiul Israel–Liban ca să prevină reluarea războiului , potrivit news.ro , care relatează declarațiile Moscovei după intrarea în vigoare a încetării focului în noaptea de joi spre vineri. Rusia a transmis vineri că susține armistițiul convenit între Israel și Liban și și-a exprimat speranța că acesta va crea spațiu pentru „acorduri durabile”, menite să evite reluarea confruntărilor armate. În briefingul zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului , Dmitri Peskov , a spus că Moscova salută „decizia încheierii unui armistițiu” și speră ca „în aceste câteva zile” să fie posibilă negocierea unor înțelegeri care să prevină o nouă escaladare. Declarația a fost făcută ca răspuns la o întrebare adresată de AFP, conform aceleiași surse. [...]
În Rusia, o parte a clasei politice împinge spre restricționarea fertilizării in vitro pentru femeile singure , într-o linie de politici cu potențial de reglementare asupra accesului la servicii medicale reproductive, pe fondul războiului și al presiunilor demografice, potrivit Digi24 . Nina Ostanina , președinta Comisiei Dumei de Stat pentru protecția familiei, paternitate, maternitate și copilărie, a declarat că femeilor necăsătorite „ar trebui să li se interzică” să recurgă la fertilizare in vitro (FIV) și să nască „pentru ele însele”, crescând copii fără soț. În locul acestei opțiuni, ea a susținut că femeile singure ar trebui să se orienteze către „bărbații adevărați din zona SVO” – termenul folosit în Rusia pentru războiul din Ucraina – și să caute ocazii de a „intra în contact cu ei”. Argumentul invocat: creșterea cererii de FIV și „maternitatea solo” Ostanina a numit „cea mai profundă problemă a societății” datele potrivit cărora, în ultimii patru ani, cererea de FIV în Rusia a crescut cu 50% și a apărut un fenomen pe care îl descrie drept „maternitatea solo”. Totodată, deputata a recunoscut că războiul împotriva Ucrainei „i-a smuls astăzi din viață pe tinerii de vârstă reproductivă”, legând implicit discuția despre natalitate de pierderile din conflict. Posibile consecințe: presiune legislativă pe accesul la servicii reproductive În material se arată că Ostanina și colegii săi din Duma de Stat au comandat studii științifice privind influența paternității asupra creșterii copiilor și susțin că lipsa tatălui ar afecta socializarea copilului. Deputata a afirmat că efectele ar fi deja resimțite în instituțiile de învățământ și a spus că are o atitudine negativă față de familiile monoparentale. Digi24 notează și elemente de context despre Ostanina, inclusiv faptul că are doi copii crescuți în cadrul căsătoriei și că unul dintre ei a fost condamnat în 2010 la 12,5 ani de închisoare pentru uciderea partenerului său de afaceri, conform anchetei citate în articol. [...]
Pakistan a lansat o operațiune aeriană amplă pentru a escorta negociatorii iranieni acasă , după ce aceștia au invocat riscul unui posibil atac israelian, potrivit The Jerusalem Post . Misiunea, descrisă de surse citate de Reuters drept una „masivă” din perspectivă operațională, arată nivelul de securitate asociat negocierilor SUA–Iran și riscurile care pot afecta continuitatea discuțiilor. Pakistanul a mobilizat „aproximativ două duzini” de avioane de luptă și sistemul său aeropurtat de avertizare și control (AWACS, pentru supraveghere aeriană) pentru a asigura întoarcerea delegației din Islamabad, au declarat două surse pakistaneze familiarizate cu operațiunea. Unul dintre oficiali a spus că protecție similară ar putea fi oferită și la runde viitoare, dacă iranienii o cer; în caz contrar, aeronavele pakistaneze ar urma să îi preia în spațiul aerian al Pakistanului. De ce contează: securitatea negocierilor devine o problemă operațională Discuțiile despre o potențială amenințare pe durata deplasării și despre escorta aeriană pakistaneză până în Iran nu fuseseră relatate anterior, potrivit materialului. Un diplomat regional informat de Teheran a afirmat însă că Pakistanul ar fi insistat asupra escortei după ce delegația iraniană a ridicat „ipotetic” posibilitatea unei amenințări. „A fost suspiciunea lor că ar putea fi vizați”, a spus o sursă de securitate, citată de Reuters. O a treia sursă implicată în discuții a indicat că măsuri de securitate erau deja pregătite înaintea unei runde suplimentare de negocieri, așteptată „chiar din acest weekend”. Detalii despre misiune și actorii implicați Potrivit sursei citate, escorta a fost asigurată până la Teheran, iar operațiunea de duminică a inclus avioane J-10 de fabricație chineză, descrise drept cele mai performante din flota forțelor aeriene pakistaneze. O sursă implicată în discuții a confirmat escorta, fără a oferi detalii tehnice. Delegarea iraniană a fost condusă de ministrul de Externe Abbas Araqchi și de președintele Parlamentului Mohammad Baqer Qalibaf , fost militar și pilot certificat. În privința aterizării, diplomatul regional a spus că delegația nu ar fi aterizat la Teheran, fără a preciza unde a fost debarcată. Context: acuzații privind o „listă de lovituri” și semnale politice Materialul mai notează că Israel i-ar fi avut pe Araqchi și Qalibaf pe o „listă de lovituri” până când Pakistanul ar fi cerut Washingtonului să intervină pentru scoaterea lor, pe motiv că altfel nu ar mai rămâne interlocutori pentru negocieri privind războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie. În paralel, sunt redate declarații publice ale premierului israelian Benjamin Netanyahu și ale președintelui american Donald Trump, inclusiv faptul că Trump a spus joi că războiul „ar trebui să se încheie destul de curând” și că discuțiile ar putea avea loc la Islamabad în acest weekend. Totodată, după plecarea delegațiilor fără rezultat, surse citate de Reuters au afirmat că dialogul „este încă în viață”. Autoritățile menționate nu au oferit reacții imediate: biroul premierului Pakistanului, misiunea permanentă a Iranului la Geneva, forțele aeriene și armata Pakistanului, precum și ambasada SUA la Islamabad, potrivit articolului. [...]
O campanie de mobilizare promovată de ambasada Iranului la Berlin ridică mize de securitate în Germania , după ce misiunea diplomatică a distribuit un apel de înscriere la „Jan-Fada bara-ye Iran” („sacrificarea vieții pentru Iran”), potrivit Focus . Mesajul, publicat „în urmă cu câteva zile” pe platforma X și adresat „compatrioților care trăiesc în străinătate în Germania”, include un link de înregistrare în „sistemul Michak”. Conform articolului, se pot înscrie persoane de la 12 ani în sus. Autoritățile germane nu tratează însă inițiativa ca pe un demers benign: la o solicitare a publicației Welt, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) a avertizat că „Jan-Fada bara-ye Iran” este o campanie de mobilizare „împotriva inamicului americano-sionist”. Ce susține Teheranul și ce indică datele invocate În materialul citat, ambasada iraniană a descris demersul drept o „inițiativă simbolică” și a afirmat că mișcarea ar avea rădăcini în populația civilă. Un angajat al ambasadei este citat spunând că, potrivit site-ului „Janfada”, „aproximativ 25 de milioane” de iranieni s-ar fi înregistrat deja, ca expresie a „unității naționale” și a „sentimentelor patriotice”. Focus notează, ca fundal, temerea Iranului privind o posibilă ofensivă terestră americană și faptul că această campanie ar fi început cu „mai mult de două săptămâni” înainte. Contextul de securitate: atacul de la München și revendicarea unei grupări proiraniene Aproape simultan cu campania „Jan-Fada”, un atac a vizat un restaurant israelian din München, „Eclipse”, unde au fost sparte geamuri și aruncate obiecte pirotehnice, provocând pagube de „câteva mii de euro”, potrivit informațiilor prezentate. Poliția a primit apelul la 0:45, după ce s-au auzit „trei bubuituri”, iar anchetatorii verifică ce tip de dispozitiv ar fi putut fi folosit. O grupare proiraniană numită „Harakat Ashab al-Yamin al‑Islamiya (Hayi)” a revendicat atacul, iar un video în acest sens a ajuns la Parchetul General din München și este analizat în anchetă. Surse de securitate au confirmat pentru agenția germană dpa că materialul a fost publicat sub numele grupării, dar acest lucru nu dovedește automat că Hayi se află în spatele faptei. Video-ul ar fi apărut la cinci zile după incident, iar experții o descriu ca pe o grupare nouă, care, potrivit dpa, nu a mai fost observată până acum în Bavaria; în plus, presa a indicat că ar putea fi prima acțiune a sa în Germania. De ce contează Din perspectiva autorităților germane, combinația dintre o campanie de mobilizare cu mesaj explicit antioccidental, promovată de o ambasadă, și un incident investigat ca posibil atac antisemit ridică presiune pe zona de contrainformații și aplicare a legii: de la monitorizarea propagandei și a recrutării până la evaluarea riscurilor de radicalizare și violență asociate unor actori proiranieni. În acest stadiu, legătura directă dintre campania „Jan-Fada” și atacul de la München nu este indicată ca fiind stabilită în materialul citat, iar ancheta privind autorii atacului este în desfășurare. [...]
Benjamin Netanyahu transmite că armistițiul de 10 zile cu Libanul nu înseamnă oprirea operațiunilor Israelului împotriva Hezbollah , admițând totodată că obiectivul „desființării” mișcării „nu va fi atins mâine”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute vineri, în prima zi a unui armistițiu de zece zile, Netanyahu afirmând într-un mesaj video că Israelul „nu și-a terminat încă treaba” împotriva mișcării islamiste libaneze Hezbollah, aliată a Teheranului, într-un conflict lansat la 2 martie. Mesajul operațional: armistițiul nu schimbă obiectivul Premierul israelian a susținut că războiul a permis respingerea a „două amenințări care provin din Liban”, pe care le-a descris astfel: o „amenințare apropiată” privind o posibilă „infiltrare a mii de teroriști pe teritoriul nostru”; „tiruri de rachetă antitanc împotriva localităților noastre” și amenințarea „rachetelor și obuzelor menite să distrugă orașele din Israel”. În același mesaj, Netanyahu a spus că Hezbollah este „azi doar umbra lui însuși”, dar a insistat că operațiunile nu sunt încheiate. Ținta strategică rămâne, dar fără termen imediat Netanyahu a recunoscut explicit că obiectivul „desființării Hezbollahului” nu este unul care să poată fi atins rapid, afirmând că „nu va fi atins mâine”, chiar dacă direcția strategică rămâne neschimbată. Potrivit materialului, informațiile sunt relatate de AFP. [...]
Franța și Marea Britanie pregătesc o misiune europeană „defensivă” pentru Strâmtoarea Hormuz , menită să protejeze navigația comercială după încetarea ostilităților, iar planul ar urma să-l ocolească pe Donald Trump , potrivit Daily Mail . Inițiativa are miză economică directă: Hormuz este un punct critic pentru transportul maritim, iar orice blocaj sau risc de mine afectează lanțurile de aprovizionare și costurile de transport. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța și Regatul Unit vor găzdui vineri, la Paris, un eveniment diplomatic despre criza din Strâmtoarea Hormuz, cerând „deschiderea” strâmtorii „cât mai curând posibil”. Anunțul a venit după o discuție cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar Macron a descris o reuniune cu „țări nebeligerante” dispuse să contribuie la o misiune multilaterală și „pur defensivă”, pentru restabilirea libertății de navigație „când condițiile de securitate permit”. În interpretarea prezentată, „țările beligerante” la care s-a referit Macron ar include probabil Israelul, Statele Unite și Iranul. Daily Mail scrie că mai multe state europene ar fi început să-l excludă pe Trump din planificarea post-război pentru Orientul Mijlociu, pe fondul temerilor că asocierea cu liderul american ar reduce atractivitatea propunerilor europene pentru Teheran. Ce ar face concret misiunea și de ce contează pentru transportul comercial Coaliția europeană aflată în formare ar intenționa să aloce resurse militare și să ajute la operațiuni de deminare, pentru protejarea navelor comerciale care tranzitează zona. Obiectivul central, potrivit materialului, este ca operatorii de transport maritim să aibă încredere că pot trece în siguranță prin strâmtoare după încheierea ostilităților. Planul ar include, conform informațiilor din articol: salvarea navelor rămase blocate; operațiuni de deminare pentru îndepărtarea minelor iraniene; stabilirea unui program pentru personal militar. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a spus că o astfel de misiune depinde de stabilitatea regională și ar putea fi desfășurată doar după restabilirea calmului și încetarea ostilităților. Divergențe politice: Trump, blocada și riscul de escaladare diplomatică Daily Mail relatează și o confuzie publică legată de statutul strâmtorii: într-un interviu difuzat miercuri dimineață, Trump a declarat că Strâmtoarea Hormuz este „deschisă permanent” după discuții secrete cu Xi Jinping, susținând că liderul chinez ar fi acceptat să oprească înarmarea Iranului. Ulterior, Casa Albă a contrazis afirmația, spunând că blocada continuă. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a transmis publicației că SUA „nu au nevoie de ajutor” și că blocada „funcționează perfect”, fiind implementată de „cea mai mare marină din lume”. În paralel, surse citate de Wall Street Journal (menționate în articol) ar indica faptul că diplomați francezi consideră că participarea lui Trump ar face propunerile europene mai puțin acceptabile pentru Teheran și ar putea pune în pericol progresul diplomatic. În același timp, oficiali britanici ar fi îngrijorați că marginalizarea liderului american l-ar putea enerva și ar crea obstacole suplimentare. Premierul britanic Keir Starmer a declarat la BBC că Regatul Unit nu sprijină blocada și că nu vrea să fie atras în război, în pofida presiunilor. Ce urmează Germania ar putea intra în operațiune și s-ar putea angaja oficial „chiar de săptămâna aceasta”, potrivit Wall Street Journal, așa cum este citat de Daily Mail. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. [...]
