Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski cere ca UE să fie la masa negocierilor, pe fondul lipsei unei reprezentări comune europene potrivit Digi24, într-un moment în care discuțiile de pace Rusia–Ucraina–SUA s-au derulat fără oficiali europeni, iar statele membre încă nu au o poziție unitară privind cine ar trebui să vorbească în numele Uniunii.
Președintele ucrainean a discutat cu liderii reuniți la Dublin, înainte de a fi informat despre discuțiile de la Moscova dintre Vladimir Putin și oficiali americani, relatează Politico, citat de Digi24. Mesajul lui Zelenski către europeni a fost că miza depășește garanțiile de securitate pentru Ucraina și ține de arhitectura de securitate dintre Europa și Rusia.
„Când americanii şi ruşii discută despre acest subiect, nu este vorba doar de garanţii de securitate pentru Ucraina. Este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia.”
În acest context, Zelenski a spus că este „foarte bine” că europenii fac parte din discuții, dar a insistat că, în lipsa unui dialog direct cu Rusia, „trebuie să ne asigurăm că Europa devine o parte integrantă a acestor negocieri”.
Articolul notează că două zile de negocieri de pace între Rusia, Ucraina și SUA, desfășurate la Abu Dhabi, s-au încheiat miercuri fără progrese semnificative și fără participarea oficialilor europeni.
În paralel, trimișii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit joi cu liderul rus și urmau să se deplaseze de urgență la Dublin pentru a-l informa pe Zelenski despre discuții, joi seara.
Digi24 mai arată că guvernele din UE au în continuare opinii divergente despre cine ar trebui să reprezinte Uniunea în negocieri.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus, în drum spre summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, că a primit semnale pozitive din discuțiile de la Abu Dhabi, dar a subliniat că Ucraina și Europa trebuie implicate. El a adăugat că discuția despre reprezentarea UE ar urma să aibă loc „în spatele ușilor închise”.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a adoptat un ton mai sceptic, afirmând că nu a observat bunăvoință din partea Moscovei și că ar trebui să existe mai întâi un armistițiu înaintea discuțiilor despre un acord de pace sau despre arhitectura de securitate a Europei. Kallas a invocat și tratatele UE, potrivit cărora președintele Consiliului European, Antonio Costa, și ea însăși ar trebui să reprezinte blocul în astfel de discuții.
Recomandate
Blocajul de mandat al delegației ruse riscă să împingă negocierile spre un format SUA–Rusia , după ce emisarii trimiși de Vladimir Putin la discuțiile trilaterale de la Abu Dhabi au spus că „nu au mandat” să abordeze teme-cheie precum încetarea focului, potrivit Digi24 . Delegația rusă a refuzat să discute despre încetarea focului, atacurile asupra infrastructurii energetice și a navelor din Marea Neagră, precum și chestiunile teritoriale, a declarat pentru RBC-Ucraina o sursă descrisă drept „bine informată”. Un alt interlocutor al publicației a confirmat că Moscova ar fi mutat accentul negocierilor către „viitoarea arhitectură de securitate a Europei”, în timp ce războiul din Ucraina ar fi devenit o temă secundară. Ce spune Kievul: „Nu avem mandat” pe încetarea focului Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că delegația ucraineană a ridicat la Abu Dhabi problema încetării focului în Marea Neagră și a unui armistițiu energetic, însă partea rusă a răspuns că nu are mandat să discute aceste subiecte. „Cu toate acestea, am convenit ca partea americană să se întâlnească cu liderul rus, iar acolo vor fi abordate toate aceste chestiuni, așa că mă aștept, cel puțin, să primesc un răspuns.” Zelenski a mai spus că reprezentanții SUA ar urma să discute cu Vladimir Putin și posibilitatea unei întâlniri la nivel de șefi de stat. Contextul discuțiilor de la Abu Dhabi și miza reală Primele negocieri din ultimele nouă luni între Rusia, SUA și Ucraina au avut loc la Abu Dhabi, în 10 și 11 noiembrie. Potrivit informațiilor citate, a fost discutată, pentru prima dată de la începutul războiului, o nouă arhitectură a securității europene. Surse RBC-Ucraina susțin că delegația rusă ar fi venit cu cerințe formulate și înainte de invazie, inclusiv: revenirea NATO la granițele din 1997 ; reducerea cooperării militare a alianței cu Ucraina și alte țări post-sovietice. În același timp, nu s-ar fi reușit implicarea în negocieri a consilierilor pe diplomație și securitate din Franța, Germania și Marea Britanie, care au sosit la Abu Dhabi. Ce urmează: presiune pe o întâlnire la vârf, dar fără acord pe teritorii Nu a fost stabilită o întâlnire între Putin și Zelenski. Trimisul special al președintelui SUA, Jared Kushner, a declarat că rușii vor „mai multe progrese” înainte ca o astfel de întrevedere să poată avea loc și că persistă „divergențe substanțiale”. Potrivit acestuia, un acord de securitate între Rusia, Ucraina, Europa și SUA este imposibil până când nu există un acord privind teritoriile. [...]
Posibila includere a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura deciziei și miza economică a unui acord , după ce trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff , a spus că Vladimir Putin ar fi acceptat ca reprezentanții europeni să participe la următoarea rundă de discuții, potrivit G4Media . Witkoff a declarat că „europenii se vor alătura la următoarea întâlnire”, pe care a descris-o drept „foarte importantă”, argumentând că este „esențial” ca partenerii europeni ai SUA să fie implicați. Afirmațiile au fost făcute alături de trimisul SUA Jared Kushner, după o întâlnire de patru ore și jumătate cu Putin, la Moscova, relatează Politico, citat de G4Media. De ce contează: UE cere de mult un loc la masă Uniunea Europeană insistă de mai mult timp să participe direct la negocierile privind Ucraina. În același timp, guvernele europene au rămas prudente în privința șanselor unui progres major, după ultima rundă de discuții de la Abu Dhabi din această săptămână, potrivit materialului. În acest context, doi oficiali ai UE – Björn Seibert, șeful de cabinet al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Anna-Maria Boura, consilier principal pe politici externe al președintelui Consiliului European, António Costa – s-au întors de la Abu Dhabi și i-au informat pe ambasadorii UE. Următorii pași: discuții cu Zelenski la Dublin Witkoff a mai spus că el și Kushner urmau să se întâlnească joi seara cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , la Dublin, unde liderul ucrainean a participat la reuniunea Comunității Politice Europene. Tot la Dublin, liderii UE urmau să discute vineri despre negocierile de pace privind Ucraina. „Îl vom pune la curent pe Zelenski cu tot ce s-a întâmplat”, a declarat Witkoff, potrivit sursei citate. Scepticism european și poziția Rusiei Un diplomat citat anonim a susținut că poziția Moscovei nu s-a schimbat: „Cererile Rusiei sunt aceleași cereri maximaliste pe care le auzim de ani de zile.” Informația despre „deschiderea” lui Putin către participarea Europei este prezentată ca o afirmație a trimisului american și nu este însoțită, în material, de o confirmare publică separată din partea Kremlinului. [...]
SUA condiționează intrarea Europei în negocierile de pace de acordul lui Putin , iar asta mută presiunea politică și de securitate pe UE, care trebuie să decidă rapid cine o reprezintă și în ce ordine acceptă discuțiile despre „arhitectura de securitate” a continentului. Potrivit Digi24 , Jared Kushner și trimisul Casei Albe Steve Witkoff urmau să meargă joi la Moscova pentru a-i cere președintelui rus Vladimir Putin „binecuvântarea” ca europenii să participe la viitoarele negocieri de pace privind Ucraina. Miza, dincolo de formatul discuțiilor, este că participarea europeană ar fi legată de o temă pe care Rusia o împinge de mult timp: revizuirea viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. Kushner a spus că prezența Europei la masă este „esențială” tocmai pentru acest tip de discuții, care a alarmat o parte dintre oficialii europeni. „Avem nevoie ca europenii să fie prezenți la masa negocierilor”, a declarat Kushner pentru Politico, potrivit News.ro. Ce s-a discutat la Abu Dhabi și ce urmează Conform informațiilor citate de publicație din Politico , discuțiile de la Abu Dhabi au fost primele între Rusia, Ucraina și SUA din februarie încoace. Nu a fost anunțat niciun progres pe teme considerate critice, precum încetarea focului asupra infrastructurii energetice, transportul maritim pe Marea Neagră sau teritoriul, însă reluarea dialogului după nouă luni a fost văzută în capitalele europene ca un pas important. Kushner a mai spus că Rusia și Ucraina au convenit asupra a ceea ce ar putea deveni „cel mai mare” schimb de prizonieri de la începutul războiului, cu cifre ce urmau să fie confirmate joi. Agenția rusă de stat Tass ar fi confirmat un schimb „la scară largă”. După întâlnirea de la Moscova, Kushner și Witkoff urmau să meargă la Dublin pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și, posibil, cu lideri europeni, inclusiv pentru stabilirea datei următoarei runde de negocieri. Dilema UE: pacea din Ucraina versus „reforma” securității europene Un punct sensibil pentru Europa este dacă discuțiile despre schimbarea cadrului de securitate continental susținut de NATO vor fi legate de negocierile propriu-zise privind pacea în Ucraina. În material se arată că europenii vor garanții de securitate cât mai solide pentru Ucraina, pentru a reduce riscul unui nou atac rusesc după război. În același timp, Rusia insistă ca negocierile să includă o revizuire a arhitecturii de securitate a Europei, iar mediatorii americani ar fi fost de acord cu extinderea agendei. Oficialii europeni citați susțin că ordinea discuțiilor va fi esențială: Europa ar accepta să analizeze o reformă mai amplă în paralel cu procesul de pace, dar nu vrea să se angajeze într-o astfel de reformă înainte de a exista pace. Reprezentarea Europei devine o urgență politică Demersul SUA readuce în prim-plan o problemă practică pentru UE și aliați precum Regatul Unit: cine vorbește în numele Europei la negocieri. Liderii UE urmau să discute această chestiune vineri, la Dublin, într-un summit informal. Zelenski a spus că vrea să fie consultat privind reprezentarea Europei și i-a îndemnat pe aliați să se grăbească și, ideal, să desemneze o singură persoană care să conducă viitoarele discuții. Kushner a apreciat că actualul aranjament (NATO, instituțiile UE și reprezentanți din Franța, Germania, Regatul Unit și Italia) este solid, dar a adăugat că identificarea unui singur reprezentant european ar fi „o realizare mai mare” decât convingerea Rusiei să accepte participarea Europei. [...]
Guvernul german condiționează o eventuală discuție Merz–Putin de „liniile generale” agreate la Abu Dhabi , ceea ce indică o încercare de a ancora orice contact direct la nivel înalt într-un cadru de negociere deja stabilit pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că o discuție între cancelarul Friedrich Merz și președintele rus Vladimir Putin „ar putea urma” după ce, la Abu Dhabi, s-a ajuns la o „înțelegere generală” privind viitoarele negocieri referitoare la Ucraina. Informația este atribuită unor declarații preluate de Reuters și relatate de The Guardian. „Am ajuns acum la o înțelegere la Abu Dhabi cu privire la liniile generale. Această înțelegere este acum comunicată președintelui rus. Și pe această bază, ar putea urma discuții”. Ce s-a convenit la Abu Dhabi și cine a fost parte la înțelegere Potrivit declarațiilor citate, reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite au purtat discuții timp de două zile la Abu Dhabi, cu obiectivul de a identifica măsuri posibile pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Purtătorul de cuvânt german a precizat însă că „înțelegerea” invocată a fost încheiată între oficiali europeni, americani și ucraineni, nu cu Rusia, iar principiile stabilite ar urma să influențeze discuțiile viitoare. Semnale paralele: posibil schimb de prizonieri și noi întâlniri diplomatice În același context, sursa notează că un schimb amplu de prizonieri, convenit între Rusia și Ucraina în cadrul negocierilor de miercuri de la Abu Dhabi, ar putea avea loc în două–trei săptămâni, potrivit generalului-locotenent rus Aleksandr Zorin, citat de agenția rusă TASS. Totodată, Jared Kushner a anunțat planuri pentru noi întâlniri diplomatice la Moscova și Dublin, conform informațiilor redate în material. [...]
Vladimir Putin a condiționat orice aranjament post-război de absența trupelor occidentale în Ucraina , avertizând că militarii străini ar deveni „ținte legitime”, în timp ce a încercat să își susțină poziția printr-o propunere de „misiune umanitară” comună în estul Ucrainei, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis în discuții cu reprezentanți americani aflați la Moscova. Propunerea vizează orașul Kosteantînivka (regiunea Donețk), unde liderul de la Kremlin susține că ar mai fi între 400 și 500 de civili. Putin a sugerat o operațiune comună ruso-ucraineană pentru evacuarea acestora și pentru livrarea de ajutoare umanitare. „Misiunea umanitară”, folosită ca argument în negocieri Putin a indicat că o astfel de operațiune ar putea urma modelul unei inițiative similare din octombrie, desfășurate în orașul Oleșkî , aflat sub control rusesc, care ar fi permis civililor să părăsească zona. Potrivit lui, atunci au fost livrate și ajutoare umanitare pentru cei care au rămas. Tot în acest context, Putin a afirmat că Rusiei i-ar fi trebuit cinci zile pentru a demina zona din apropierea Kosteantînivka, informație relatată de Interfax. Linia roșie a Moscovei: fără trupe occidentale după război În paralel cu componenta umanitară, Putin a reiterat că Rusia nu va accepta desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina după încheierea războiului, ca parte a unui acord de pace sau a unor garanții de securitate pentru Kiev. Potrivit France24 , el a avertizat că orice astfel de forțe ar fi considerate „ținte legitime” și a susținut că o asemenea desfășurare ar însemna, în realitate, „continuarea războiului”. Din perspectiva negocierilor, poziția Moscovei intră în contradicție directă cu discuțiile despre o posibilă prezență internațională în Ucraina, idee asociată cu garanțiile de securitate cerute de Kiev pentru perioada de după un eventual armistițiu. [...]
Un scenariu RAND indică riscul ca o succesiune haotică la Kremlin să testeze Articolul 5 și să forțeze NATO să-și planifice din timp capacitățile de apărare , potrivit Digi24 . Exercițiul, construit ca analiză ipotetică (nu ca predicție), plasează un posibil conflict Rusia–NATO în Europa până în 2030 și pune accent pe pregătirea instituțională, inclusiv protecția infrastructurii critice și răspunsul la atacuri hibride. În material, RAND pornește de la premisa că Vladimir Putin moare în ianuarie 2027, ceea ce declanșează o luptă pentru putere în interiorul elitei ruse. În martie 2027, conform scenariului, un fost general al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei) este numit președinte, într-un context de incertitudine politică majoră. De la armistițiu în Ucraina la escaladare în statele baltice Scenariul presupune că noul lider acceptă în aprilie 2027 un armistițiu în Ucraina, negociat de SUA, Marea Britanie și alte țări europene, însă obiectivele Moscovei rămân neschimbate, iar negocierile de pace intră în impas. Pe fondul nemulțumirii interne, Kremlinul ar intensifica atacurile hibride și dezinformarea, prezentând comunitățile vorbitoare de rusă din Europa de Est drept victime ale persecuției. Punctul de declanșare este plasat în Estonia, la Narva , oraș aflat lângă granița cu Rusia, unde Moscova ar folosi legăturile cu populația vorbitoare de rusă pentru a organiza proteste. În scenariu, tulburările escaladează, autoritățile estoniene intervin, iar Kremlinul folosește reacția forțelor de ordine ca justificare pentru o intervenție militară. Articolul 5 și un conflict care se extinde în Europa După intrarea trupelor ruse în Narva, NATO ar răspunde prin invocarea Articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord (clauza de apărare colectivă), trimițând trupe pentru apărarea Estoniei. De aici, confruntarea ar degenera rapid într-un conflict direct, cu extindere în regiunea baltică, Europa de Nord și Regatul Unit. Până în iunie 2030, încep lupte de amploare între forțele ruse și cele ale NATO, care ar continua până în octombrie, în paralel cu intensificarea operațiunilor de sabotaj ale Rusiei împotriva Marii Britanii, potrivit scenariului. În același timp, Moscova ar evita „cu atenție” o confruntare directă cu Turcia, încercând să o mențină în afara conflictului. În această evoluție, atacurile cibernetice și operațiunile militare ar afecta atât flancul estic, cât și flancul sudic al NATO, crescând presiunea asupra capacităților militare ale Alianței. Finalul scenariului: armistițiu, dar fără pace În noiembrie (anul nu este precizat explicit în rezumatul publicat), Moscova ar declara victoria prin cucerirea Narva și ar propune un armistițiu, valabil până în ianuarie 2031. Negocierile pentru un acord de pace ar rămâne însă blocate, iar conflictul ar risca să se transforme într-un nou „război înghețat”, cu efecte de durată asupra securității europene. RAND descrie un deznodământ cu o Europă destabilizată, un NATO slăbit de confruntare și o Rusie care ocupă Narva fără a obține o soluție politică durabilă, avertizând că riscul major nu este doar izbucnirea războiului, ci și încheierea lui fără o pace reală. Ce recomandă RAND: planificare, informații și protecția infrastructurii Centrul de analiză insistă că scenariul este un exercițiu, nu o predicție, și îl folosește pentru a argumenta nevoia de pregătire din timp. Printre direcțiile menționate se află: integrarea planificării de scenarii și a simulărilor de război în gândirea instituțională occidentală, inclusiv exerciții comune NATO–UE; îmbunătățirea informațiilor despre elitele ruse și rețelele opace care ar decide succesiunea; consolidarea descurajării pe flancul estic și acoperirea lacunelor în aplicarea sancțiunilor; pregătirea pentru o intensificare a „bătăliei informaționale”; recomandări pentru guvernul britanic privind pregătirea pentru război și protejarea infrastructurii critice. Într-un mesaj central al analizei, RAND avertizează că absența lui Putin „nu va face, în sine, Rusia mai puțin periculoasă” și că, fără previziune, Occidentul riscă să fie prins nepregătit. Pentru context, scenariul ipotetic este prezentat în lucrările RAND despre un posibil conflict viitor și despre pregătirea pentru o eventuală tranziție la Kremlin (detalii în materialele RAND: scenariul ipotetic și analiza despre succesiune, „Pregătiri pentru moartea lui Putin”]( https://www.rand.org/pubs/commentary/2025/10/preparing-for-the-death-of-putin.html )). [...]
