Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin a condiționat orice aranjament post-război de absența trupelor occidentale în Ucraina, avertizând că militarii străini ar deveni „ținte legitime”, în timp ce a încercat să își susțină poziția printr-o propunere de „misiune umanitară” comună în estul Ucrainei, potrivit Digi24. Mesajul a fost transmis în discuții cu reprezentanți americani aflați la Moscova.
Propunerea vizează orașul Kosteantînivka (regiunea Donețk), unde liderul de la Kremlin susține că ar mai fi între 400 și 500 de civili. Putin a sugerat o operațiune comună ruso-ucraineană pentru evacuarea acestora și pentru livrarea de ajutoare umanitare.
Putin a indicat că o astfel de operațiune ar putea urma modelul unei inițiative similare din octombrie, desfășurate în orașul Oleșkî, aflat sub control rusesc, care ar fi permis civililor să părăsească zona. Potrivit lui, atunci au fost livrate și ajutoare umanitare pentru cei care au rămas.
Tot în acest context, Putin a afirmat că Rusiei i-ar fi trebuit cinci zile pentru a demina zona din apropierea Kosteantînivka, informație relatată de Interfax.
În paralel cu componenta umanitară, Putin a reiterat că Rusia nu va accepta desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina după încheierea războiului, ca parte a unui acord de pace sau a unor garanții de securitate pentru Kiev. Potrivit France24, el a avertizat că orice astfel de forțe ar fi considerate „ținte legitime” și a susținut că o asemenea desfășurare ar însemna, în realitate, „continuarea războiului”.
Din perspectiva negocierilor, poziția Moscovei intră în contradicție directă cu discuțiile despre o posibilă prezență internațională în Ucraina, idee asociată cu garanțiile de securitate cerute de Kiev pentru perioada de după un eventual armistițiu.
Recomandate
Europa și Ucraina încearcă să-și securizeze locul la masa negocierilor înaintea unei posibile întâlniri Trump–Putin–Xi la summitul APEC din China , pe fondul temerilor că un acord privind războiul ar putea fi conturat fără actorii direct afectați, potrivit Digi24 . Summitul APEC este programat în Shenzhen, în perioada 18–19 noiembrie, iar consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că Vladimir Putin și Donald Trump ar urma să continue acolo discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea ar fi plasată în contextul unei reuniuni trilaterale planificate cu președintele Chinei, Xi Jinping, descrisă de Ușakov drept prima în acest format. „Desigur, în cadrul întâlnirii planificate cu acesta la summitul APEC de la Shenzhen, vor continua discuțiile privind întreaga gamă de probleme legate de soluționarea conflictului”, a declarat Ușakov, potrivit agenției RIA Novosti . Anunțul vine după o întâlnire de aproximativ două ore și jumătate la Kremlin între Putin și reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care au ajuns la Moscova după discuțiile trilaterale de două zile de la Abu Dhabi (10–11 noiembrie). Un raport Interfax-Ru citat de Digi24 arată că Moscova va menține legătura cu cei doi emisari și va analiza evoluțiile negocierilor înaintea unei eventuale întâlniri Putin–Trump în China. La momentul publicării informației, Casa Albă nu confirmase participarea lui Donald Trump la summit. Miza pentru Europa și Kiev: decizii de securitate fără consimțământ Posibilitatea unei întâlniri Trump–Putin–Xi a generat reacții la Kiev și în capitalele europene, pe fondul riscului ca decizii cu efect direct asupra arhitecturii de securitate a Ucrainei și a Europei să fie luate fără participarea lor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea ca hotărârile privind Ucraina să fie adoptate fără Kiev, iar ministrul de externe Andrii Sîbiha a avertizat că un asemenea summit l-ar putea încuraja pe Putin să continue războiul, în loc să contribuie la încheierea lui. Liderii europeni au transmis, la rândul lor, că niciun acord privind Ucraina nu poate fi impus Ucrainei sau Europei fără consimțământul lor. Totuși, europenii au fost ținuți în afara negocierilor principale de la Abu Dhabi, în timp ce Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut consultări separate cu oficiali de la Kiev și Washington. În acest context, ministrul rus de externe Serghei Lavrov le-ar fi transmis oficialilor europeni să „rămână la hotel”. Pe de altă parte, emisarul american Steve Witkoff a sugerat, potrivit CNN (citat de Digi24), că europenii ar putea fi implicați în următoarea rundă de discuții. Ce se știe despre pregătirea întâlnirii trilaterale Potrivit Digi24, ideea unei întâlniri trilaterale ar fi fost lansată de Putin într-o convorbire telefonică cu Trump pe 9 octombrie, informație atribuită unui fost oficial al serviciilor de informații ruse citat de The Wall Street Journal. Un oficial american de rang înalt a confirmat că Putin a făcut propunerea, iar secretarul de stat american Marco Rubio a spus că existau discuții privind o posibilă reuniune în vederea negocierii încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ușakov a confirmat într-un interviu pentru postul public rus Vesti, pe 25 octombrie, că pregătirile pentru un summit trilateral începuseră deja. China a recunoscut abia la începutul lunii noiembrie că este în contact cu Washingtonul și Moscova, fără să ofere detalii despre format sau agendă. [...]
Liderii UE refuză să negocieze „arhitectura de securitate” cerută de Rusia înainte de un acord de pace , pe fondul temerilor că tema ar putea deveni moneda de schimb pentru accesul Europei la discuțiile despre Ucraina, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și securitate: oficiali europeni consideră că acceptarea unei renegocieri a aranjamentelor de apărare ale continentului, în condițiile impuse de Moscova, ar putea afecta direct suveranitatea statelor UE și NATO și ar redesena regulile de funcționare ale securității europene. Ce propune Rusia și de ce respinge Europa În discuțiile de pace privind Ucraina, Rusia a readus în prim-plan ideea „regândirii” securității europene. Conform materialului, cererile Moscovei au fost asociate cu: interzicerea extinderii NATO; limitarea exercițiilor militare în apropierea frontierei ruse; retragerea trupelor și echipamentelor de pe flancul estic al NATO. În multe capitale europene, aceste solicitări sunt interpretate ca o încercare a Kremlinului de a-și restabili o sferă de influență și de a limita suveranitatea națională a statelor membre UE și NATO. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a rezumat poziția europeană prin ideea că „nu este nevoie să reinventăm roata”, argumentând că Europa a avut o arhitectură de securitate funcțională până când a fost subminată și, în final, „distrusă” de invazia Rusiei în Ucraina. Negocierile SUA–Rusia și avertismentul lui Zelenski În paralel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Washingtonul și Moscova discutau deja subiectul. El a spus că negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina de la Abu Dhabi au inclus „multe discuții despre garanțiile de securitate” și a cerut Europei să fie atentă la faptul că tema depășește Ucraina. „Când americanii și rușii discută despre aceste chestiuni, nu este vorba doar despre Ucraina; de fapt, este vorba mai degrabă despre un fel de nou cadru de securitate între Europa și Rusia. Și noi considerăm această abordare puțin ciudată”. În același context, trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin, după discuțiile de la Abu Dhabi. Cei doi i-au transmis lui Putin, în declarații televizate, că SUA doresc ca europenii să participe la viitoarele discuții și că Washingtonul a început consultări cu aliații europeni pe tema arhitecturii de securitate a continentului. O persoană citată în material, familiarizată cu discuțiile de la Abu Dhabi, a confirmat că subiectul a fost atins „în sens larg”, dar fără a se discuta „conținutul”. Linia UE: discuții doar după acceptarea păcii Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a susținut că Europa ar trebui să fie dispusă să înceapă discuțiile despre arhitectura de securitate doar după ce Rusia acceptă un acord de pace, avertizând că mutarea atenției pe acest subiect „deturnează” de la prioritatea imediată: încetarea focului. Între timp, Vladimir Putin a afirmat că propunerile Moscovei privind o nouă arhitectură de securitate trebuie discutate înainte de un acord de încetare a războiului, acuzând europenii că ar vrea să trimită trupe în Ucraina după instaurarea păcii, ceea ce, în interpretarea sa, ar însemna „continuarea războiului”. Ce urmează: presiune pentru o reprezentare unitară a Europei Neliniștea legată de aceste discuții a crescut presiunea internă în Europa pentru a închide dezbaterea despre cine ar trebui să reprezinte continentul în eventualele negocieri. Liderii europeni ar urma să discute subiectul la Dublin, cu obiectivul de a identifica un nume „încă din această lună”, în condițiile în care interacțiunile cu negociatorii americani și ucraineni și demersurile către Putin au fost descrise ca imprevizibile și, uneori, incoerente. [...]
Un scenariu RAND indică riscul ca o succesiune haotică la Kremlin să testeze Articolul 5 și să forțeze NATO să-și planifice din timp capacitățile de apărare , potrivit Digi24 . Exercițiul, construit ca analiză ipotetică (nu ca predicție), plasează un posibil conflict Rusia–NATO în Europa până în 2030 și pune accent pe pregătirea instituțională, inclusiv protecția infrastructurii critice și răspunsul la atacuri hibride. În material, RAND pornește de la premisa că Vladimir Putin moare în ianuarie 2027, ceea ce declanșează o luptă pentru putere în interiorul elitei ruse. În martie 2027, conform scenariului, un fost general al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei) este numit președinte, într-un context de incertitudine politică majoră. De la armistițiu în Ucraina la escaladare în statele baltice Scenariul presupune că noul lider acceptă în aprilie 2027 un armistițiu în Ucraina, negociat de SUA, Marea Britanie și alte țări europene, însă obiectivele Moscovei rămân neschimbate, iar negocierile de pace intră în impas. Pe fondul nemulțumirii interne, Kremlinul ar intensifica atacurile hibride și dezinformarea, prezentând comunitățile vorbitoare de rusă din Europa de Est drept victime ale persecuției. Punctul de declanșare este plasat în Estonia, la Narva , oraș aflat lângă granița cu Rusia, unde Moscova ar folosi legăturile cu populația vorbitoare de rusă pentru a organiza proteste. În scenariu, tulburările escaladează, autoritățile estoniene intervin, iar Kremlinul folosește reacția forțelor de ordine ca justificare pentru o intervenție militară. Articolul 5 și un conflict care se extinde în Europa După intrarea trupelor ruse în Narva, NATO ar răspunde prin invocarea Articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord (clauza de apărare colectivă), trimițând trupe pentru apărarea Estoniei. De aici, confruntarea ar degenera rapid într-un conflict direct, cu extindere în regiunea baltică, Europa de Nord și Regatul Unit. Până în iunie 2030, încep lupte de amploare între forțele ruse și cele ale NATO, care ar continua până în octombrie, în paralel cu intensificarea operațiunilor de sabotaj ale Rusiei împotriva Marii Britanii, potrivit scenariului. În același timp, Moscova ar evita „cu atenție” o confruntare directă cu Turcia, încercând să o mențină în afara conflictului. În această evoluție, atacurile cibernetice și operațiunile militare ar afecta atât flancul estic, cât și flancul sudic al NATO, crescând presiunea asupra capacităților militare ale Alianței. Finalul scenariului: armistițiu, dar fără pace În noiembrie (anul nu este precizat explicit în rezumatul publicat), Moscova ar declara victoria prin cucerirea Narva și ar propune un armistițiu, valabil până în ianuarie 2031. Negocierile pentru un acord de pace ar rămâne însă blocate, iar conflictul ar risca să se transforme într-un nou „război înghețat”, cu efecte de durată asupra securității europene. RAND descrie un deznodământ cu o Europă destabilizată, un NATO slăbit de confruntare și o Rusie care ocupă Narva fără a obține o soluție politică durabilă, avertizând că riscul major nu este doar izbucnirea războiului, ci și încheierea lui fără o pace reală. Ce recomandă RAND: planificare, informații și protecția infrastructurii Centrul de analiză insistă că scenariul este un exercițiu, nu o predicție, și îl folosește pentru a argumenta nevoia de pregătire din timp. Printre direcțiile menționate se află: integrarea planificării de scenarii și a simulărilor de război în gândirea instituțională occidentală, inclusiv exerciții comune NATO–UE; îmbunătățirea informațiilor despre elitele ruse și rețelele opace care ar decide succesiunea; consolidarea descurajării pe flancul estic și acoperirea lacunelor în aplicarea sancțiunilor; pregătirea pentru o intensificare a „bătăliei informaționale”; recomandări pentru guvernul britanic privind pregătirea pentru război și protejarea infrastructurii critice. Într-un mesaj central al analizei, RAND avertizează că absența lui Putin „nu va face, în sine, Rusia mai puțin periculoasă” și că, fără previziune, Occidentul riscă să fie prins nepregătit. Pentru context, scenariul ipotetic este prezentat în lucrările RAND despre un posibil conflict viitor și despre pregătirea pentru o eventuală tranziție la Kremlin (detalii în materialele RAND: scenariul ipotetic și analiza despre succesiune, „Pregătiri pentru moartea lui Putin”]( https://www.rand.org/pubs/commentary/2025/10/preparing-for-the-death-of-putin.html )). [...]
Rusia condiționează oprirea războiului de o redesenare a arhitecturii de securitate europene , cerând inclusiv ieșirea Finlandei din NATO și interzicerea bazelor NATO în statele baltice, potrivit Digi24 . Solicitările au fost formulate, conform relatărilor citate, în cadrul unor discuții neoficiale la Abu Dhabi despre încetarea războiului din Ucraina. Informația, atribuită de Digi24 ziarului german Bild și preluată prin agenția Anadolu, indică faptul că propunerile Moscovei depășesc subiectul strict al Ucrainei și urmăresc introducerea „unei noi ordini de securitate europeană”, pe fondul poziției ruse potrivit căreia Occidentul ar fi promis în trecut să nu extindă NATO spre est. Ce cere Moscova: dincolo de Ucraina În pachetul de condiții prezentat, Rusia ar urmări să obțină concesii teritoriale și militare, dar și limitări structurale pentru NATO în regiune. Printre cerințele menționate: Rusia ar păstra teritoriile ucrainene ocupate în prezent și ar primi întreaga regiune Donbas ; Ucraina ar urma să renunțe și la zonele rămase din Donețk și Luhansk aflate încă sub controlul său. Porturile Odesa și Mykolaiv ar fi demilitarizate și nu ar putea fi folosite ca baze navale; ar exista acorduri separate pentru libertatea de navigație în Marea Neagră și Marea Baltică. Ucraina ar rămâne permanent nealiniată, ceea ce ar exclude aderarea la NATO, dar ar lăsa deschisă posibilitatea aderării la Uniunea Europeană. NATO nu ar avea baze militare în statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania), iar Finlanda ar fi obligată să revină la statutul de dinaintea aderării, adică să părăsească Alianța. Kremlinul ar cere o oprire completă a extinderii NATO, în cadrul discuțiilor neoficiale. Republica Moldova, inclusă în pachetul de condiții Propunerea ar include și un capitol dedicat Republicii Moldova: transformarea țării într-o republică federală alcătuită din teritoriul principal, Transnistria și Găgăuzia. În scenariul unei aderări la UE, Transnistria și Găgăuzia ar avea dreptul să organizeze referendumuri privind independența, conform aceleiași relatări. Ce oferă Rusia în schimb În schimbul acceptării condițiilor, partea rusă s-ar oferi să retragă armele nucleare din Belarus și să renunțe la staționarea rachetelor cu rază intermediară de acțiune în această țară, potrivit sursei citate de Digi24. Informațiile provin din relatări de presă despre discuții descrise ca neoficiale, iar articolul nu indică o confirmare publică din partea părților implicate privind acceptarea sau calendarul unor astfel de condiții. [...]
NATO avertizează că ritmul pierderilor rusești ridică miza de securitate pentru Europa , pe fondul intensificării atacurilor asupra Ucrainei și al operațiunilor ostile pe teritoriul european, potrivit Digi24 . Secretarul general al Alianței, Mark Rutte , a susținut că Moscova nu obține rezultatele urmărite pe front și încearcă să slăbească rezistența Kievului prin lovituri asupra civililor și infrastructurii critice, înainte de iarnă. Rutte a afirmat că Rusia pierde lunar „peste 40.000 de militari uciși sau răniți grav” în Ucraina, iar în octombrie „bilanțul ar fi depășit 50.000”. Într-o intervenție la Atlantic Future Forum, el a comparat amploarea pierderilor rusești dintr-o singură lună cu numărul militarilor americani uciși în Războiul din Vietnam. „Statele Unite au pierdut 56.000 de militari în 14 ani, în Vietnam. Aici, într-o singură lună, Rusia pierde 40.000 de militari, morți sau grav răniți.” Presiune militară și atacuri asupra infrastructurii, pe măsură ce se apropie iarna Șeful NATO a spus că Vladimir Putin încearcă să erodeze „voința de rezistență” a Ucrainei prin atacuri cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii critice, în pragul sezonului rece. În același timp, Rutte a acuzat Rusia că își intensifică „operațiunile ostile” în Europa, menționând incendieri provocate, incidente cu drone și atacuri cibernetice, cu scopul de a destabiliza societățile și de a submina sprijinul pentru Ucraina. „Pentru fiecare atac hibrid al Rusiei împotriva țărilor noastre, răspundem printr-un sprijin și mai mare pentru Ucraina.” Date invocate de Ucraina și estimări publice despre pierderi În material sunt citate și raportări ucrainene privind pierderile rusești. Statul Major General al Ucrainei a indicat un bilanț de 16.130 de militari în perioada 1–7 noiembrie, descris ca cel mai ridicat total săptămânal de la începutul invaziei la scară largă. Publicația notează că aceasta ar echivala cu o medie de peste 2.300 de militari uciși sau răniți pe zi și menționează un vârf de 2.500 la 1 noiembrie. Separat, președintele Volodimir Zelenski a declarat că forțele ruse ar fi pierdut 54.400 de militari uciși sau grav răniți în octombrie. Totodată, un studiu publicat de The Economist la 30 octombrie a estimat pierderile totale ale Rusiei, din februarie 2022, între 1,4 și 2,1 milioane de militari uciși și răniți. De ce contează pentru Europa Mesajul central al NATO este că, în paralel cu costurile umane ridicate de pe front, Rusia ar încerca să mute presiunea și în afara Ucrainei, prin acțiuni „hibride” în Europa (atacuri sub pragul unui război declarat, precum sabotaj sau atacuri cibernetice). În logica Alianței, acest tip de escaladare crește riscul operațional și de securitate pentru statele europene și consolidează argumentul pentru menținerea și extinderea sprijinului acordat Ucrainei. [...]
Blocajul de mandat al delegației ruse riscă să împingă negocierile spre un format SUA–Rusia , după ce emisarii trimiși de Vladimir Putin la discuțiile trilaterale de la Abu Dhabi au spus că „nu au mandat” să abordeze teme-cheie precum încetarea focului, potrivit Digi24 . Delegația rusă a refuzat să discute despre încetarea focului, atacurile asupra infrastructurii energetice și a navelor din Marea Neagră, precum și chestiunile teritoriale, a declarat pentru RBC-Ucraina o sursă descrisă drept „bine informată”. Un alt interlocutor al publicației a confirmat că Moscova ar fi mutat accentul negocierilor către „viitoarea arhitectură de securitate a Europei”, în timp ce războiul din Ucraina ar fi devenit o temă secundară. Ce spune Kievul: „Nu avem mandat” pe încetarea focului Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că delegația ucraineană a ridicat la Abu Dhabi problema încetării focului în Marea Neagră și a unui armistițiu energetic, însă partea rusă a răspuns că nu are mandat să discute aceste subiecte. „Cu toate acestea, am convenit ca partea americană să se întâlnească cu liderul rus, iar acolo vor fi abordate toate aceste chestiuni, așa că mă aștept, cel puțin, să primesc un răspuns.” Zelenski a mai spus că reprezentanții SUA ar urma să discute cu Vladimir Putin și posibilitatea unei întâlniri la nivel de șefi de stat. Contextul discuțiilor de la Abu Dhabi și miza reală Primele negocieri din ultimele nouă luni între Rusia, SUA și Ucraina au avut loc la Abu Dhabi, în 10 și 11 noiembrie. Potrivit informațiilor citate, a fost discutată, pentru prima dată de la începutul războiului, o nouă arhitectură a securității europene. Surse RBC-Ucraina susțin că delegația rusă ar fi venit cu cerințe formulate și înainte de invazie, inclusiv: revenirea NATO la granițele din 1997 ; reducerea cooperării militare a alianței cu Ucraina și alte țări post-sovietice. În același timp, nu s-ar fi reușit implicarea în negocieri a consilierilor pe diplomație și securitate din Franța, Germania și Marea Britanie, care au sosit la Abu Dhabi. Ce urmează: presiune pe o întâlnire la vârf, dar fără acord pe teritorii Nu a fost stabilită o întâlnire între Putin și Zelenski. Trimisul special al președintelui SUA, Jared Kushner, a declarat că rușii vor „mai multe progrese” înainte ca o astfel de întrevedere să poată avea loc și că persistă „divergențe substanțiale”. Potrivit acestuia, un acord de securitate între Rusia, Ucraina, Europa și SUA este imposibil până când nu există un acord privind teritoriile. [...]
