Știri
Știri din categoria Externe
Blocajul de mandat al delegației ruse riscă să împingă negocierile spre un format SUA–Rusia, după ce emisarii trimiși de Vladimir Putin la discuțiile trilaterale de la Abu Dhabi au spus că „nu au mandat” să abordeze teme-cheie precum încetarea focului, potrivit Digi24.
Delegația rusă a refuzat să discute despre încetarea focului, atacurile asupra infrastructurii energetice și a navelor din Marea Neagră, precum și chestiunile teritoriale, a declarat pentru RBC-Ucraina o sursă descrisă drept „bine informată”. Un alt interlocutor al publicației a confirmat că Moscova ar fi mutat accentul negocierilor către „viitoarea arhitectură de securitate a Europei”, în timp ce războiul din Ucraina ar fi devenit o temă secundară.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că delegația ucraineană a ridicat la Abu Dhabi problema încetării focului în Marea Neagră și a unui armistițiu energetic, însă partea rusă a răspuns că nu are mandat să discute aceste subiecte.
„Cu toate acestea, am convenit ca partea americană să se întâlnească cu liderul rus, iar acolo vor fi abordate toate aceste chestiuni, așa că mă aștept, cel puțin, să primesc un răspuns.”
Zelenski a mai spus că reprezentanții SUA ar urma să discute cu Vladimir Putin și posibilitatea unei întâlniri la nivel de șefi de stat.
Primele negocieri din ultimele nouă luni între Rusia, SUA și Ucraina au avut loc la Abu Dhabi, în 10 și 11 noiembrie. Potrivit informațiilor citate, a fost discutată, pentru prima dată de la începutul războiului, o nouă arhitectură a securității europene.
Surse RBC-Ucraina susțin că delegația rusă ar fi venit cu cerințe formulate și înainte de invazie, inclusiv:
În același timp, nu s-ar fi reușit implicarea în negocieri a consilierilor pe diplomație și securitate din Franța, Germania și Marea Britanie, care au sosit la Abu Dhabi.
Nu a fost stabilită o întâlnire între Putin și Zelenski. Trimisul special al președintelui SUA, Jared Kushner, a declarat că rușii vor „mai multe progrese” înainte ca o astfel de întrevedere să poată avea loc și că persistă „divergențe substanțiale”. Potrivit acestuia, un acord de securitate între Rusia, Ucraina, Europa și SUA este imposibil până când nu există un acord privind teritoriile.
Recomandate
SUA condiționează intrarea Europei în negocierile de pace de acordul lui Putin , iar asta mută presiunea politică și de securitate pe UE, care trebuie să decidă rapid cine o reprezintă și în ce ordine acceptă discuțiile despre „arhitectura de securitate” a continentului. Potrivit Digi24 , Jared Kushner și trimisul Casei Albe Steve Witkoff urmau să meargă joi la Moscova pentru a-i cere președintelui rus Vladimir Putin „binecuvântarea” ca europenii să participe la viitoarele negocieri de pace privind Ucraina. Miza, dincolo de formatul discuțiilor, este că participarea europeană ar fi legată de o temă pe care Rusia o împinge de mult timp: revizuirea viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. Kushner a spus că prezența Europei la masă este „esențială” tocmai pentru acest tip de discuții, care a alarmat o parte dintre oficialii europeni. „Avem nevoie ca europenii să fie prezenți la masa negocierilor”, a declarat Kushner pentru Politico, potrivit News.ro. Ce s-a discutat la Abu Dhabi și ce urmează Conform informațiilor citate de publicație din Politico , discuțiile de la Abu Dhabi au fost primele între Rusia, Ucraina și SUA din februarie încoace. Nu a fost anunțat niciun progres pe teme considerate critice, precum încetarea focului asupra infrastructurii energetice, transportul maritim pe Marea Neagră sau teritoriul, însă reluarea dialogului după nouă luni a fost văzută în capitalele europene ca un pas important. Kushner a mai spus că Rusia și Ucraina au convenit asupra a ceea ce ar putea deveni „cel mai mare” schimb de prizonieri de la începutul războiului, cu cifre ce urmau să fie confirmate joi. Agenția rusă de stat Tass ar fi confirmat un schimb „la scară largă”. După întâlnirea de la Moscova, Kushner și Witkoff urmau să meargă la Dublin pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și, posibil, cu lideri europeni, inclusiv pentru stabilirea datei următoarei runde de negocieri. Dilema UE: pacea din Ucraina versus „reforma” securității europene Un punct sensibil pentru Europa este dacă discuțiile despre schimbarea cadrului de securitate continental susținut de NATO vor fi legate de negocierile propriu-zise privind pacea în Ucraina. În material se arată că europenii vor garanții de securitate cât mai solide pentru Ucraina, pentru a reduce riscul unui nou atac rusesc după război. În același timp, Rusia insistă ca negocierile să includă o revizuire a arhitecturii de securitate a Europei, iar mediatorii americani ar fi fost de acord cu extinderea agendei. Oficialii europeni citați susțin că ordinea discuțiilor va fi esențială: Europa ar accepta să analizeze o reformă mai amplă în paralel cu procesul de pace, dar nu vrea să se angajeze într-o astfel de reformă înainte de a exista pace. Reprezentarea Europei devine o urgență politică Demersul SUA readuce în prim-plan o problemă practică pentru UE și aliați precum Regatul Unit: cine vorbește în numele Europei la negocieri. Liderii UE urmau să discute această chestiune vineri, la Dublin, într-un summit informal. Zelenski a spus că vrea să fie consultat privind reprezentarea Europei și i-a îndemnat pe aliați să se grăbească și, ideal, să desemneze o singură persoană care să conducă viitoarele discuții. Kushner a apreciat că actualul aranjament (NATO, instituțiile UE și reprezentanți din Franța, Germania, Regatul Unit și Italia) este solid, dar a adăugat că identificarea unui singur reprezentant european ar fi „o realizare mai mare” decât convingerea Rusiei să accepte participarea Europei. [...]
Posibila includere a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura deciziei și miza economică a unui acord , după ce trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff , a spus că Vladimir Putin ar fi acceptat ca reprezentanții europeni să participe la următoarea rundă de discuții, potrivit G4Media . Witkoff a declarat că „europenii se vor alătura la următoarea întâlnire”, pe care a descris-o drept „foarte importantă”, argumentând că este „esențial” ca partenerii europeni ai SUA să fie implicați. Afirmațiile au fost făcute alături de trimisul SUA Jared Kushner, după o întâlnire de patru ore și jumătate cu Putin, la Moscova, relatează Politico, citat de G4Media. De ce contează: UE cere de mult un loc la masă Uniunea Europeană insistă de mai mult timp să participe direct la negocierile privind Ucraina. În același timp, guvernele europene au rămas prudente în privința șanselor unui progres major, după ultima rundă de discuții de la Abu Dhabi din această săptămână, potrivit materialului. În acest context, doi oficiali ai UE – Björn Seibert, șeful de cabinet al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Anna-Maria Boura, consilier principal pe politici externe al președintelui Consiliului European, António Costa – s-au întors de la Abu Dhabi și i-au informat pe ambasadorii UE. Următorii pași: discuții cu Zelenski la Dublin Witkoff a mai spus că el și Kushner urmau să se întâlnească joi seara cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , la Dublin, unde liderul ucrainean a participat la reuniunea Comunității Politice Europene. Tot la Dublin, liderii UE urmau să discute vineri despre negocierile de pace privind Ucraina. „Îl vom pune la curent pe Zelenski cu tot ce s-a întâmplat”, a declarat Witkoff, potrivit sursei citate. Scepticism european și poziția Rusiei Un diplomat citat anonim a susținut că poziția Moscovei nu s-a schimbat: „Cererile Rusiei sunt aceleași cereri maximaliste pe care le auzim de ani de zile.” Informația despre „deschiderea” lui Putin către participarea Europei este prezentată ca o afirmație a trimisului american și nu este însoțită, în material, de o confirmare publică separată din partea Kremlinului. [...]
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Rusia respinge ideea unei încetări a focului propuse de Europa, iar UE rămâne în afara mesei de negocieri la discuțiile din Abu Dhabi despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit Bild . Mesajul a fost transmis public de ministrul rus de externe Serghei Lavrov , care a ironizat prezența delegațiilor europene în Emirate, deși acestea nu participă direct la negocieri. Lavrov a declarat, într-o conferință de presă la Moscova, că SUA, Rusia și Ucraina negociază „de dimineață” la Abu Dhabi, în timp ce Europa „nu este implicată direct”, deși a trimis reprezentanți. În relatarea publicației, Lavrov a comentat sarcastic deplasarea europenilor: „În privința participării europenilor: ei bine, au zburat la Abu Dhabi, să stea acolo în hotel.” Formatul de negocieri: SUA–Rusia–Ucraina, Europa doar „pe margine” Potrivit lui Lavrov, partea rusă ar fi fost informată de reprezentanții americani că negociatorii SUA intenționau să se coordoneze cu europenii înaintea discuțiilor trilaterale. Ministrul rus a ironizat această idee, susținând că ar fi făcut-o „aparent” pentru a se „molipsi” de „spiritul lor viu” și de „aspirația către o pace durabilă”. În același timp, a spus că Moscova consideră formatul drept „puțin promițător”, dar că nu se va amesteca. În același context, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a afirmat că partenerii europeni vor fi, deocamdată, doar informați „la margine”, conform articolului. Miza pentru Europa: sprijin major pentru Ucraina, fără loc la masă Materialul notează că, după ce SUA și-au redus substanțial ajutoarele pentru Ucraina sub Donald Trump, Europa a rămas „de departe” cel mai mare susținător politic, militar și financiar al Kievului, în special Germania. Totuși, deși la Abu Dhabi au fost trimiși reprezentanți ai guvernului german, ai Marii Britanii, Franței și Italiei, precum și ai UE și NATO, aceștia nu au dreptul să participe la negocieri. Poziția Rusiei: refuz explicit al unei încetări a focului Înaintea discuțiilor, Lavrov a transmis că Rusia nu va accepta propunerea europeană privind o încetare a focului. El a motivat că o pauză a luptelor ar oferi Ucrainei doar o „pauză de respiro”. Textul din sursă este întrerupt (fragment „trunchiat”), astfel că nu sunt disponibile în acest input detalii suplimentare despre conținutul complet al negocierilor sau despre eventuale concluzii ale întâlnirii. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că cedarea Donbasului nu ar aduce pace durabilă, ci doar ar amâna următorul atac al Rusiei , iar oprirea sprijinului european ar crește riscurile de securitate pentru continent, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, din care a publicat fragmente pe Telegram, Zelenski a spus că Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina renunță la Donbas, ci „va face o pauză” și „se va întoarce într-un an, doi ani sau cinci ani”. Președintele ucrainean a invocat drept argument și faptul că, deși Putin a vorbit despre Donbas, în timpul invaziei la scară largă a ordonat înaintarea spre Kyiv. Zelenski a susținut că justificarea Moscovei privind „protejarea vorbitorilor de rusă” nu corespunde acțiunilor din teren, făcând referire la ucideri și tortură împotriva civililor în Bucha (regiunea Kyiv) și în alte zone ocupate. Ce cere Zelenski în schimbul unor concesii teritoriale Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării ce garanții de securitate ar primi țara sa în schimbul unor concesii teritoriale. El a relatat că, atunci când oficiali americani au ridicat ideea unui schimb „Donbas contra securitate”, a întrebat dacă asta înseamnă aderarea la NATO. Potrivit lui Zelenski, răspunsul primit a fost: „Nu NATO, dar ceva similar cu NATO.” El a respins ambiguitatea unei astfel de formule, argumentând că, în cazul Donbasului, Ucraina ar avea nevoie de un răspuns „clar”. Miza pentru Europa: de la atacuri hibride la riscuri militare Zelenski a avertizat că oprirea sprijinului militar și financiar european pentru Ucraina ar pune Europa în pericol și a susținut că „o Ucraină puternică” este esențială pentru securitatea europeană. A descris două scenarii dacă ajutorul ar fi oprit: un scenariu „mai blând”, în care Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva unor țări europene, inclusiv Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca; un scenariu mai periculos, în care forțele ruse ar putea avansa mai departe în Europa, iar Moscova ar încerca să-și extindă influența asupra unor foste state sovietice, inclusiv statele baltice și Moldova. Separat, Zelenski a spus că Rusia ar putea amenința securitatea maritimă prin blocarea Mării Baltice, după modelul folosit în Marea Neagră. „Cea mai rapidă cale”: încetarea focului pe linia actuală și negocieri Zelenski a afirmat că cea mai rapidă cale de a opri războiul ar fi încetarea luptelor pe linia actuală de contact, implementarea unui armistițiu și trecerea la negocieri. El a recunoscut că negocierile ar putea dura luni sau mai mult, dar a susținut că un armistițiu ar opri pierderile de vieți, ar permite reducerea ritmului mobilizării și ar ajuta economia să revină la o funcționare mai apropiată de normal. În același timp, a enumerat întrebări deschise pe care un astfel de aranjament le-ar ridica, inclusiv delimitarea liniei de contact, funcționarea unei misiuni de monitorizare, eventuale zone demilitarizate și finanțarea reconstrucției. Zelenski a mai avertizat că Rusia ar putea respinge un armistițiu imediat în favoarea negocierii unui acord mai amplu, iar o astfel de poziție ar indica, în opinia sa, că Putin „nu vrea să oprească războiul”. Context: discuții despre un posibil schimb teritorial, dar fără cedarea Donbasului Kyiv Post notează că Reuters a relatat, citând un oficial american, că Rusia și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate de compromis privind un posibil schimb teritorial înaintea unor discuții de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, însă orice acord teritorial ar urma să apară spre finalul negocierilor. În paralel, Ucraina respinge în continuare cererile Rusiei privind controlul asupra întregului Donbas, iar Zelenski spune că este pregătit să se întâlnească direct cu Putin pentru a rezolva problemele rămase, insistând însă că Ucraina nu va ceda teritorii și nu va recunoaște Crimeea ca fiind rusă. [...]
Moartea subită a ambasadorului Rusiei la Washington lasă un post-cheie vacant într-un moment în care contactele ruso-americane sunt legate de discuțiile despre războiul din Ucraina, iar Moscova nu a oferit detalii despre cauză, potrivit Digi24 . Aleksandr Darciev a murit miercuri, 11 noiembrie 2026, la vârsta de 66 de ani. Decesul a fost confirmat de Ministerul rus de Externe , care a transmis un mesaj de condoleanțe, dar nu a precizat cauza morții și nici locul sau împrejurările în care s-a produs decesul. În comunicatul oficial, ministerul l-a descris pe Darciev drept „un specialist de prim rang” și „expert în problemele americane”, menționând și rolul său de mentor în cadrul instituției. Informația a fost preluată și de publicația independentă rusă The Moscow Times , care a citat comunicatul autorităților de la Moscova. Un post diplomatic sensibil, rămas fără titular Darciev preluase conducerea ambasadei Rusiei în SUA în martie 2025, într-o perioadă de tensiuni între Moscova și Washington. Ministerul rus de Externe nu a anunțat cine îi va succeda la Washington, iar numirea unui nou ambasador presupune proceduri diplomatice și acordul autorităților americane. Până la desemnarea unui succesor, activitatea ambasadei ar putea fi coordonată de un însărcinat cu afaceri, notează publicația. Cine a fost Aleksandr Darciev Diplomatul s-a născut la 14 mai 1960 și a fost specializat în relațiile Rusiei cu America de Nord. În cariera sa: a lucrat la finalul anilor 2000 în cadrul ambasadei Rusiei la Washington; a fost ambasador al Rusiei în Canada între 2014 și 2021; a condus aproximativ patru ani Departamentul pentru America de Nord din Ministerul rus de Externe; a fost numit ambasador în SUA de președintele Vladimir Putin, în locul lui Anatoli Antonov, în martie 2025. Context: discuții legate de Ucraina, fără detalii de la Moscova despre deces Decesul survine într-o perioadă în care Rusia și SUA sunt implicate în discuții privind războiul din Ucraina și perspectivele unei soluții diplomatice. Potrivit publicației germane t-online, citată de Digi24, negocierile mediate de Statele Unite între reprezentanții Rusiei și Ucrainei au continuat miercuri la Abu Dhabi , iar emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner urmau să se deplaseze joi, 12 noiembrie, la Moscova, pentru discuții cu Vladimir Putin. Deocamdată, autoritățile ruse nu au comunicat cauza morții lui Darciev și nici pașii concreți pentru înlocuirea sa la Washington. [...]
