Știri
Știri din categoria Externe
Emisarii lui Donald Trump au reluat joi canalul direct de negociere cu Kremlinul, după ce discuțiile trilaterale SUA–Ucraina–Rusia de la Abu Dhabi s-au încheiat fără progrese semnificative, potrivit Antena 3. Steve Witkoff și Jared Kushner au ajuns la Moscova în dimineața de 12 noiembrie pentru discuții cu Vladimir Putin, într-un moment în care blocajul pe tema teritoriilor continuă să împiedice un acord mai larg.
Cei doi au aterizat pe aeroportul Vnukovo, iar presa rusă a relatat că au fost întâmpinați de Kirill Dmitriev, emisarul special al lui Putin. Ulterior, un convoi auto în care se aflau Dmitriev, Witkoff și Kushner a părăsit aeroportul.
Întâlnirea cu Putin fusese anunțată cu o zi înainte de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care a precizat că discuțiile urmau să aibă loc în dimineața zilei de 12 noiembrie.
Potrivit declarațiilor citate, Kushner a spus că el și Witkoff intenționează să discute cu Putin temele abordate la Abu Dhabi, în format trilateral Ucraina–SUA–Rusia. În acea rundă, părțile au discutat despre:
Conform Ukrainska Pravda, un prim rezultat al discuțiilor de la Abu Dhabi a fost stabilirea pregătirilor pentru un nou schimb de prizonieri.
După vizita la Moscova, emisarii americani urmează să se deplaseze la Dublin pentru o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform informațiilor prezentate.
În același timp, Antena 3 notează că negocierile din Emiratele Arabe Unite s-au încheiat fără rezultate semnificative, iar Jared Kushner a invocat „divergențe majore”, indicând că problema teritorială rămâne „cea mai dificilă”. În relatare se menționează că Putin continuă să ceară ca Ucraina să cedeze Rusiei întregul Donbas și concesii teritoriale suplimentare pentru un acord final care să includă garanții de securitate.
„Însă punerea în aplicare a unui acord de securitate postbelic este imposibilă atât timp cât nu există o înțelegere asupra teritoriilor”, a recunoscut Kushner.
La Abu Dhabi a fost discutată, pentru prima dată de la începutul războiului, o posibilă nouă „arhitectură” de securitate europeană, ca rezultat al unei înțelegeri între Washington și Moscova, potrivit RBC-Ucraina, citată în material. Aceeași sursă susține că delegația rusă ar fi venit cu cereri formulate înaintea invaziei, inclusiv retragerea NATO la pozițiile din 1997 și reducerea cooperării militare a alianței cu Ucraina și cu alte foste republici sovietice.
Recomandate
Posibila includere a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura deciziei și miza economică a unui acord , după ce trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff , a spus că Vladimir Putin ar fi acceptat ca reprezentanții europeni să participe la următoarea rundă de discuții, potrivit G4Media . Witkoff a declarat că „europenii se vor alătura la următoarea întâlnire”, pe care a descris-o drept „foarte importantă”, argumentând că este „esențial” ca partenerii europeni ai SUA să fie implicați. Afirmațiile au fost făcute alături de trimisul SUA Jared Kushner, după o întâlnire de patru ore și jumătate cu Putin, la Moscova, relatează Politico, citat de G4Media. De ce contează: UE cere de mult un loc la masă Uniunea Europeană insistă de mai mult timp să participe direct la negocierile privind Ucraina. În același timp, guvernele europene au rămas prudente în privința șanselor unui progres major, după ultima rundă de discuții de la Abu Dhabi din această săptămână, potrivit materialului. În acest context, doi oficiali ai UE – Björn Seibert, șeful de cabinet al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Anna-Maria Boura, consilier principal pe politici externe al președintelui Consiliului European, António Costa – s-au întors de la Abu Dhabi și i-au informat pe ambasadorii UE. Următorii pași: discuții cu Zelenski la Dublin Witkoff a mai spus că el și Kushner urmau să se întâlnească joi seara cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , la Dublin, unde liderul ucrainean a participat la reuniunea Comunității Politice Europene. Tot la Dublin, liderii UE urmau să discute vineri despre negocierile de pace privind Ucraina. „Îl vom pune la curent pe Zelenski cu tot ce s-a întâmplat”, a declarat Witkoff, potrivit sursei citate. Scepticism european și poziția Rusiei Un diplomat citat anonim a susținut că poziția Moscovei nu s-a schimbat: „Cererile Rusiei sunt aceleași cereri maximaliste pe care le auzim de ani de zile.” Informația despre „deschiderea” lui Putin către participarea Europei este prezentată ca o afirmație a trimisului american și nu este însoțită, în material, de o confirmare publică separată din partea Kremlinului. [...]
SUA condiționează intrarea Europei în negocierile de pace de acordul lui Putin , iar asta mută presiunea politică și de securitate pe UE, care trebuie să decidă rapid cine o reprezintă și în ce ordine acceptă discuțiile despre „arhitectura de securitate” a continentului. Potrivit Digi24 , Jared Kushner și trimisul Casei Albe Steve Witkoff urmau să meargă joi la Moscova pentru a-i cere președintelui rus Vladimir Putin „binecuvântarea” ca europenii să participe la viitoarele negocieri de pace privind Ucraina. Miza, dincolo de formatul discuțiilor, este că participarea europeană ar fi legată de o temă pe care Rusia o împinge de mult timp: revizuirea viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. Kushner a spus că prezența Europei la masă este „esențială” tocmai pentru acest tip de discuții, care a alarmat o parte dintre oficialii europeni. „Avem nevoie ca europenii să fie prezenți la masa negocierilor”, a declarat Kushner pentru Politico, potrivit News.ro. Ce s-a discutat la Abu Dhabi și ce urmează Conform informațiilor citate de publicație din Politico , discuțiile de la Abu Dhabi au fost primele între Rusia, Ucraina și SUA din februarie încoace. Nu a fost anunțat niciun progres pe teme considerate critice, precum încetarea focului asupra infrastructurii energetice, transportul maritim pe Marea Neagră sau teritoriul, însă reluarea dialogului după nouă luni a fost văzută în capitalele europene ca un pas important. Kushner a mai spus că Rusia și Ucraina au convenit asupra a ceea ce ar putea deveni „cel mai mare” schimb de prizonieri de la începutul războiului, cu cifre ce urmau să fie confirmate joi. Agenția rusă de stat Tass ar fi confirmat un schimb „la scară largă”. După întâlnirea de la Moscova, Kushner și Witkoff urmau să meargă la Dublin pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și, posibil, cu lideri europeni, inclusiv pentru stabilirea datei următoarei runde de negocieri. Dilema UE: pacea din Ucraina versus „reforma” securității europene Un punct sensibil pentru Europa este dacă discuțiile despre schimbarea cadrului de securitate continental susținut de NATO vor fi legate de negocierile propriu-zise privind pacea în Ucraina. În material se arată că europenii vor garanții de securitate cât mai solide pentru Ucraina, pentru a reduce riscul unui nou atac rusesc după război. În același timp, Rusia insistă ca negocierile să includă o revizuire a arhitecturii de securitate a Europei, iar mediatorii americani ar fi fost de acord cu extinderea agendei. Oficialii europeni citați susțin că ordinea discuțiilor va fi esențială: Europa ar accepta să analizeze o reformă mai amplă în paralel cu procesul de pace, dar nu vrea să se angajeze într-o astfel de reformă înainte de a exista pace. Reprezentarea Europei devine o urgență politică Demersul SUA readuce în prim-plan o problemă practică pentru UE și aliați precum Regatul Unit: cine vorbește în numele Europei la negocieri. Liderii UE urmau să discute această chestiune vineri, la Dublin, într-un summit informal. Zelenski a spus că vrea să fie consultat privind reprezentarea Europei și i-a îndemnat pe aliați să se grăbească și, ideal, să desemneze o singură persoană care să conducă viitoarele discuții. Kushner a apreciat că actualul aranjament (NATO, instituțiile UE și reprezentanți din Franța, Germania, Regatul Unit și Italia) este solid, dar a adăugat că identificarea unui singur reprezentant european ar fi „o realizare mai mare” decât convingerea Rusiei să accepte participarea Europei. [...]
Blocajul de mandat al delegației ruse riscă să împingă negocierile spre un format SUA–Rusia , după ce emisarii trimiși de Vladimir Putin la discuțiile trilaterale de la Abu Dhabi au spus că „nu au mandat” să abordeze teme-cheie precum încetarea focului, potrivit Digi24 . Delegația rusă a refuzat să discute despre încetarea focului, atacurile asupra infrastructurii energetice și a navelor din Marea Neagră, precum și chestiunile teritoriale, a declarat pentru RBC-Ucraina o sursă descrisă drept „bine informată”. Un alt interlocutor al publicației a confirmat că Moscova ar fi mutat accentul negocierilor către „viitoarea arhitectură de securitate a Europei”, în timp ce războiul din Ucraina ar fi devenit o temă secundară. Ce spune Kievul: „Nu avem mandat” pe încetarea focului Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că delegația ucraineană a ridicat la Abu Dhabi problema încetării focului în Marea Neagră și a unui armistițiu energetic, însă partea rusă a răspuns că nu are mandat să discute aceste subiecte. „Cu toate acestea, am convenit ca partea americană să se întâlnească cu liderul rus, iar acolo vor fi abordate toate aceste chestiuni, așa că mă aștept, cel puțin, să primesc un răspuns.” Zelenski a mai spus că reprezentanții SUA ar urma să discute cu Vladimir Putin și posibilitatea unei întâlniri la nivel de șefi de stat. Contextul discuțiilor de la Abu Dhabi și miza reală Primele negocieri din ultimele nouă luni între Rusia, SUA și Ucraina au avut loc la Abu Dhabi, în 10 și 11 noiembrie. Potrivit informațiilor citate, a fost discutată, pentru prima dată de la începutul războiului, o nouă arhitectură a securității europene. Surse RBC-Ucraina susțin că delegația rusă ar fi venit cu cerințe formulate și înainte de invazie, inclusiv: revenirea NATO la granițele din 1997 ; reducerea cooperării militare a alianței cu Ucraina și alte țări post-sovietice. În același timp, nu s-ar fi reușit implicarea în negocieri a consilierilor pe diplomație și securitate din Franța, Germania și Marea Britanie, care au sosit la Abu Dhabi. Ce urmează: presiune pe o întâlnire la vârf, dar fără acord pe teritorii Nu a fost stabilită o întâlnire între Putin și Zelenski. Trimisul special al președintelui SUA, Jared Kushner, a declarat că rușii vor „mai multe progrese” înainte ca o astfel de întrevedere să poată avea loc și că persistă „divergențe substanțiale”. Potrivit acestuia, un acord de securitate între Rusia, Ucraina, Europa și SUA este imposibil până când nu există un acord privind teritoriile. [...]
Moartea subită a ambasadorului Rusiei la Washington lasă un post-cheie vacant într-un moment în care contactele ruso-americane sunt legate de discuțiile despre războiul din Ucraina, iar Moscova nu a oferit detalii despre cauză, potrivit Digi24 . Aleksandr Darciev a murit miercuri, 11 noiembrie 2026, la vârsta de 66 de ani. Decesul a fost confirmat de Ministerul rus de Externe , care a transmis un mesaj de condoleanțe, dar nu a precizat cauza morții și nici locul sau împrejurările în care s-a produs decesul. În comunicatul oficial, ministerul l-a descris pe Darciev drept „un specialist de prim rang” și „expert în problemele americane”, menționând și rolul său de mentor în cadrul instituției. Informația a fost preluată și de publicația independentă rusă The Moscow Times , care a citat comunicatul autorităților de la Moscova. Un post diplomatic sensibil, rămas fără titular Darciev preluase conducerea ambasadei Rusiei în SUA în martie 2025, într-o perioadă de tensiuni între Moscova și Washington. Ministerul rus de Externe nu a anunțat cine îi va succeda la Washington, iar numirea unui nou ambasador presupune proceduri diplomatice și acordul autorităților americane. Până la desemnarea unui succesor, activitatea ambasadei ar putea fi coordonată de un însărcinat cu afaceri, notează publicația. Cine a fost Aleksandr Darciev Diplomatul s-a născut la 14 mai 1960 și a fost specializat în relațiile Rusiei cu America de Nord. În cariera sa: a lucrat la finalul anilor 2000 în cadrul ambasadei Rusiei la Washington; a fost ambasador al Rusiei în Canada între 2014 și 2021; a condus aproximativ patru ani Departamentul pentru America de Nord din Ministerul rus de Externe; a fost numit ambasador în SUA de președintele Vladimir Putin, în locul lui Anatoli Antonov, în martie 2025. Context: discuții legate de Ucraina, fără detalii de la Moscova despre deces Decesul survine într-o perioadă în care Rusia și SUA sunt implicate în discuții privind războiul din Ucraina și perspectivele unei soluții diplomatice. Potrivit publicației germane t-online, citată de Digi24, negocierile mediate de Statele Unite între reprezentanții Rusiei și Ucrainei au continuat miercuri la Abu Dhabi , iar emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner urmau să se deplaseze joi, 12 noiembrie, la Moscova, pentru discuții cu Vladimir Putin. Deocamdată, autoritățile ruse nu au comunicat cauza morții lui Darciev și nici pașii concreți pentru înlocuirea sa la Washington. [...]
Suspiciunile de spionaj din jurul CEO-ului Nvidia riscă să schimbe regulile jocului pentru exporturile de cipuri către China , după ce informații din serviciile americane ar fi ajuns la Donald Trump chiar în timpul deplasării spre Beijing, potrivit Antena 3 , care citează CNN. Potrivit unei surse familiarizate cu situația, secretarul de stat Marco Rubio l-ar fi informat pe Trump, în mai, la bordul Air Force One, că CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , ar avea o relație cu o posibilă spioană chineză. Trump a negat public, luni, că ar fi știut atunci despre acuzații și a spus că a aflat „nu cu foarte mult timp în urmă”, menționând că FBI investighează cazul. Un oficial al Casei Albe a respins informațiile transmise de CNN, afirmând că „aceste surse habar n-au despre ce vorbesc”. De ce contează: presiune politică pe exporturile de semiconductori avansați Miza depășește scandalul personal și intră direct în zona politicilor economice și de securitate: exportul de semiconductori avansați către China (sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei) este tratat la Washington ca o chestiune de securitate națională. În acest context, rolul lui Huang în consilierea lui Trump pe inteligență artificială și comerțul cu China este „tot mai mult sub lupă”, pe fondul investigațiilor privind Alice Huang, descrisă în articol drept directoare la o companie de tehnologie din Singapore și fără legătură de rudenie cu CEO-ul Nvidia. Congresmanul democrat Jim Himes a avertizat, într-un comunicat, asupra riscului ca procesul decizional privind exporturile de cipuri să fi fost „influențat în mod necorespunzător sau compromis”. „Exportul de semiconductori avansați către China sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei este o chestiune de o importanță imensă pentru securitatea națională.” Ce se știe despre informarea lui Trump și contradicțiile publice Conform sursei citate de CNN, subiectul ar fi fost discutat înainte ca Jensen Huang să i se alăture lui Trump într-o escală în Alaska, urmând ca apoi să zboare împreună spre Beijing, alături de consilieri și alți oameni de afaceri. The New York Times a relatat primul că Trump ar fi fost informat în timpul călătoriei, notează articolul. În paralel, Trump a minimalizat dezvăluirile și a spus că îl crede pe Huang când acesta afirmă că nu știa nimic despre presupusa operațiune de spionaj. „Chiar îl cred. Cred că va fi bine.” Anchete, reacții și posibile consecințe pentru Nvidia și industrie Articolul descrie o creștere a presiunii politice: înalți oficiali ai administrației s-au întâlnit cu „Grupul celor Opt” (lideri din Congres cu atribuții de supraveghere a comunității de informații), iar democrații ar pregăti investigații după preluarea controlului Congresului, în ianuarie. Sunt menționate și solicitări din partea republicanilor către Nvidia, inclusiv cererea ca Huang să participe la o informare confidențială. În plan corporativ, Nvidia a anunțat că va face propria anchetă privind comportamentul lui Huang, însă rămâne neclar dacă boardul ar fi dispus să îl demită și ce efecte ar avea o astfel de decizie; articolul subliniază că Huang nu are un succesor evident. Pe fundal, episodul ar putea reaprinde în Congres apetitul pentru o reglementare mai strictă a companiilor de inteligență artificială, ceea ce – potrivit materialului – ar putea frâna câștigurile care au susținut piața bursieră. În ciuda implicațiilor, Trump a spus că suspiciunile „nu l-au impresionat prea mult” și că ar verifica cu serviciile de informații când a aflat prima dată. [...]
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
