Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina avertizează că Rusia ar putea încerca să deschidă un nou front prin Belarus, pe fondul unei intensificări a activității militare în zonele de graniță, relatează Meduza, citând declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Potrivit lui Zelenski, datele serviciilor de informații indică faptul că în regiunile de frontieră ale Belarusului se construiesc drumuri în direcția teritoriului ucrainean și sunt amenajate poziții de artilerie. În acest context, liderul de la Kiev a spus că Ucraina consideră posibil ca Rusia „să încerce din nou să atragă Belarusul în războiul său”.
Zelenski a afirmat că a dispus folosirea „canalelor relevante” pentru a avertiza conducerea de facto a Belarusului cu privire la disponibilitatea Ucrainei de a-și apăra teritoriul și independența. În același mesaj, el a invocat „evenimentele recente” din Venezuela, unde, potrivit relatării, forțe speciale americane l-au capturat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro.
Am dat indicații să fie folosite canalele corespunzătoare pentru a avertiza conducerea de facto a Belarusului despre disponibilitatea Ucrainei de a-și apăra pământul și independența. Caracterul și consecințele evenimentelor recente din Venezuela trebuie să servească drept avertisment conducerii belaruse privind inadmisibilitatea greșelilor.
În material este amintit că Aleksandr Lukașenko a declarat anterior că nu își dorește război, dar că este pregătit să intre în conflict dacă Ucraina ar ataca Belarusul. Zelenski a susținut, la rândul său, că Ucraina nu intenționează să atace teritoriul belarus.
Totodată, autoritățile ucrainene au făcut în repetate rânduri apeluri către cetățenii Belarusului să nu participe la invazia pe scară largă a forțelor ruse, iar armata ucraineană a minat zone din apropierea frontierei cu Belarus, mai notează publicația, trimițând la materiale anterioare: Meduza și Meduza.
Conform informațiilor prezentate, forțe speciale americane i-ar fi răpit pe Nicolas Maduro și pe soția acestuia din reședința lor din Caracas în noaptea de 3 ianuarie, transportându-i inițial pe o navă militară americană și apoi cu avionul la New York. Autoritățile SUA i-au acuzat pe Maduro de trafic de droguri și deținere de arme, iar pe soția sa de trafic de droguri și luare de mită, mai arată materialul.
Recomandate
Aleksandr Lukașenko susține că mandatul de patru ani al unui președinte american limitează orice schimbare majoră , afirmând că Donald Trump „nu va reuși să realizeze lucruri semnificative” în intervalul standard al unei administrații, potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-un interviu acordat postului rus RT, în care liderul de la Minsk a descris mandatul președintelui SUA drept „limitat în timp”. Materialul este relatat de EFE, conform aceleiași surse. „Cine este el? Un lider vremelnic, are patru ani la dispoziție. Ce va putea face în patru ani? Nimic. Nu va face nimic. De aceea un președinte are nevoie de timp.” Critica lui Lukașenko: mandatele scurte ar împinge liderii spre interese personale Lukașenko, aflat la conducerea Belarusului din 1994, a criticat în termeni generali liderii occidentali, susținând că durata redusă a mandatelor îi determină să urmărească interese personale, nu obiective pe termen lung. În acest context, i-a vizat direct pe Emmanuel Macron și pe Friedrich Merz. „Sunt vremelnici. Au venit, au preluat controlul și au plecat. Aceasta este baza politicilor lor. Nu se gândesc la popoarele Franței, Germaniei sau ale altor țări. Și aceasta este problema lor.” „Multivectorial” și negocieri dificile cu Occidentul Liderul belarus a admis că negocierile cu Occidentul sunt dificile, dar a spus că este dispus să participe la acestea, cu prioritatea declarată a intereselor naționale. În același registru, a afirmat că Minsk trebuie să urmeze o politică externă „multivectorială ” — adică orientată pe mai multe direcții — adaptată condițiilor economice. „Indiferent de negocierile purtate Occidentul, înțeleg că nu sunt «fiul lor de cățea».” „Mă vor mesteca și apoi mă vor scuipa cu mare plăcere. Înțeleg perfect acest lucru.” Deși a declarat în repetate rânduri că ar putea renunța la putere, Lukașenko conduce Belarusul din 1994, în pofida criticilor și condamnărilor venite din partea comunității internaționale, mai notează sursa. [...]
Zelenski cere o misiune comună în Strâmtoarea Hormuz , mizând pe experiența Ucrainei din Marea Neagră , într-un demers care vizează protejarea rutelor maritime și descurajarea blocadelor în puncte strategice. Într-o intervenție la o videoconferință cu participarea a 50 de țări, președintele ucrainean a susținut, potrivit The Jerusalem Post , că deciziile luate acum privind Hormuz vor influența modul în care „alți actori agresivi” vor evalua posibilitatea de a provoca probleme în alte strâmtori și pe alte fronturi. Zelenski a vorbit despre nevoia unei misiuni „eficiente” care să asigure libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz și a indicat că experiența Ucrainei din timpul războiului cu Rusia ar putea fi utilă. Videoconferința la care a intervenit a fost condusă de Franța și Marea Britanie. În mesajul publicat pe aplicația Telegram, liderul de la Kiev a avertizat că situația din Hormuz nu poate fi rezolvată doar prin decizii politice, fără să detalieze ce tip de măsuri ar fi necesare. Ce oferă Ucraina: „o misiune foarte similară” în Marea Neagră Zelenski a spus că, în cei patru ani de război cu Rusia, Ucraina a derulat deja „o misiune foarte similară” în Marea Neagră, după ce Rusia ar fi încercat să blocheze accesul maritim. El a enumerat tipuri de capabilități pe care Ucraina le-ar putea pune la dispoziție într-un cadru internațional: escortarea navelor comerciale; deminare; apărare împotriva atacurilor aeriene; coordonarea generală a unor astfel de operațiuni. Totodată, Zelenski a afirmat că Ucraina a trimis specialiști în Orientul Mijlociu pentru a ajuta statele din regiune să valorifice experiența ucraineană în apărarea împotriva dronelor rusești, „multe proiectate în Iran”, adăugând că Ucraina poate contribui și la securitatea maritimă. Context diplomatic: acorduri de cooperare în domeniul securității Potrivit declarațiilor sale, Ucraina a încheiat acorduri de cooperare în domeniul securității cu Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite și spune că poartă discuții cu Oman, Kuweit și Bahrain. Zelenski a mai avertizat că este nevoie de obiective „cât mai specifice și mai clare”, pentru a evita ca, peste șase luni, comunitatea internațională să se confrunte cu o situație comparabilă cu cea din Gaza, „unde mai este mult de făcut”, conform relatării. [...]
Analizele ucrainene indică faptul că rachetele balistice nord-coreene folosite de Rusia au fost construite cu electronice comerciale și prin metode de fabricație învechite , ceea ce sugerează o capacitate de producție care se bazează pe ocolirea sancțiunilor și pe soluții „ieftine”, cu efecte directe asupra fiabilității și performanței în teren, potrivit Antena 3 . Concluziile apar într-un raport publicat joi de Ministerul Apărării din Ucraina , după „studii de laborator” făcute pe resturi de rachete KN-23 și KN-24 cu combustibil solid, utilizate pe teritoriul Ucrainei la începutul anului 2024. Raportul susține că, deși există asemănări cu rachete rusești, modelele nord-coreene folosesc un combustibil mai puțin eficient energetic și ar avea nevoie de motoare cu 50% mai mari pentru a atinge aceeași rază de acțiune. Ce au găsit ucrainenii în componente și fabricație Ministerul ucrainean al apărării afirmă că, în producție, sunt folosite „metode învechite”, iar calitatea lipiturilor ar fi „cea de acum 50 de ani”. Totodată, analiza criminalistică ar fi identificat vârfuri acoperite cu grafit, descris ca o soluție „relativ ieftină” pentru protecția la căldură în timpul zborului; informația este atribuită de Antena 3 unei relatări Business Insider. Identificarea rachetelor și legătura cu modele cunoscute Potrivit raportului, experții ucraineni au identificat rachetele KN-23 și KN-24 folosind scheme sud-coreene și fotografii din fabrici nord-coreene, menționând șapte similitudini-cheie. Ministerul mai spune că KN-23 ar avea un diametru specific al cadrului, folosit doar de Coreea de Nord. KN-23 (cunoscută și ca Hwasong-11A) a fost prezentată în 2018 și este comparată frecvent cu racheta balistică rusească cu rază scurtă Iskander-M. KN-24 (Hwasong-11B) a apărut public în 2019 și are unele asemănări cu racheta tactică americană ATACMS. Raportul ucrainean susține însă că nu ar fi „analogi direcți” ai Iskander-9M723, ci ar indica faptul că Phenianul a „perfecționat o versiune inițială” a dezvoltării Iskander. De ce contează: ocolirea sancțiunilor și riscuri de fiabilitate Unitățile de control ar conține „componente civile de la branduri de top”, iar ministerul ucrainean afirmă că Phenianul ar cumpăra astfel de cipuri pentru a ocoli sancțiunile. În plus, Agenția de informații militare a Ucrainei a declarat la finalul lui 2024 că a identificat în KN-23 și KN-24 componente fabricate de companii din China, Japonia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite. Context operațional: utilizare în 2024 și acuzații privind livrările Kievul a raportat prima utilizare a KN-23 în ianuarie 2024, când Rusia ar fi lansat astfel de rachete asupra Harkovului . Oficialii ucraineni au spus atunci că munițiile erau imprecise și nesigure, susținând că cel puțin jumătate ar fi explodat în aer înainte de a-și atinge țintele. În februarie 2024, Ucraina a anunțat că a doborât și rachete KN-24 lansate de Rusia asupra Kievului. La începutul lui 2025, Ucraina a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Kremlinului cel puțin 148 de rachete balistice. Rusia a încercat să-și consolideze relațiile cu Coreea de Nord de la începutul războiului, primind trupe și armament pentru operațiuni precum respingerea Ucrainei din regiunea Kursk și pentru susținerea invaziei. Statele Unite și Coreea de Sud și-au exprimat îngrijorări, avertizând că Phenianul ar dobândi experiență de luptă valoroasă, inclusiv în tactici și producția de armament. [...]
Pregătirile Rusiei pentru o nouă ofensivă în Donbas indică un război de uzură, nu un „blitzkrieg”, iar asta prelungește presiunea operațională pe frontul ucrainean. Potrivit Adevărul , Moscova își concentrează rezerve și trupe în special pe direcția Donețk, pe fondul unor scenarii optimiste promovate de Kremlin, inclusiv ideea cuceririi întregului Donbas până în toamnă. Publicația notează că obiectivul vehiculat ar fi preluarea completă a regiunilor Donețk și Lugansk . În acest sens, ar urma să fie dislocați aproximativ 20.000 de militari din rezervele strategice, într-un context în care efectivele ruse din Ucraina sunt estimate la aproape 700.000 de oameni. Termenele „până în toamnă”, tratate ca instrument de propagandă Experți militari ucraineni citați în material avertizează că termenele-limită anunțate public sunt mai degrabă instrumente de propagandă decât planuri realiste, potrivit focus.ua. Analistul militar Dmitro Snegiriov susține că Rusia își poate completa efectivele prin mai multe mecanisme – inclusiv mobilizare în teritoriile ocupate, recrutare de mercenari și folosirea deținuților – ceea ce îi permite să continue efortul de război fără o mobilizare generală. În același timp, el apreciază că așteptările privind un colaps rapid al armatei ruse, pe fondul pierderilor mari, nu s-au confirmat, iar Kremlinul ar păstra opțiunea unei noi etape de mobilizare, posibil după anumite momente politice interne. În această logică, intensificarea operațiunilor ar urmări și obținerea unor „rezultate” pentru publicul din Rusia. Unde se concentrează luptele și ce limite are ofensiva Pe teren, cele mai dure lupte sunt în continuare în regiunea Donețk, în special în zonele Pokrovsk, Kostiantînivka și Liman. Deși trupele ruse ar avea unele succese tactice, armata ucraineană reușește, în mare parte, să limiteze avansul și să împiedice consolidarea pozițiilor cucerite, potrivit materialului. În paralel, activitatea militară s-a intensificat și pe direcția Zaporojie , unde Rusia ar fi transferat inclusiv unități de elită din infanteria marină. Alte zone, precum cele din nord-est, sunt descrise de analiști drept manevre de diversiune, menite să disperseze resursele defensive ale Ucrainei. Evaluări prudente: efective stabile, dar ritm de câștig redus O evaluare mai prudentă este atribuită rezervistului Oleksii Hetman, veteran de război, care atrage atenția asupra discrepanțelor dintre cifrele vehiculate public și datele oficiale. Potrivit acestuia, efectivele ruse de pe front ar fi rămas relativ constante în ultimul an, în jurul a 700.000 de militari, iar noile recrutări ar compensa în mare parte pierderile. În plus, în ultimele luni ar exista indicii de scădere netă a efectivelor, pe fondul unor pierderi mai mari decât capacitatea de înlocuire, ceea ce ar putea sugera că anunțurile despre suplimentări cu zeci de mii de soldați au și o componentă de război informațional. Din perspectivă strict militară, concluzia sintetizată în material este că Rusia va continua ofensiva, dar ritmul și amploarea sunt limitate: dacă în trecut avansurile erau măsurate în sute de kilometri pătrați, acum s-ar fi redus la câteva zeci. Evaluarea finală rămâne nuanțată: situația este dificilă, dar controlabilă, fără motive de panică, însă nici fără a subestima capacitatea Rusiei de a susține un conflict prelungit. [...]
Rusia se confruntă cu întârzieri mari și scumpiri la electrocasnicele europene , după ce rutele de aprovizionare prin Emiratele Arabe Unite au fost afectate de războiul din Iran, potrivit Antena 3 . Comercianți ruși spun că importurile „practic s-au oprit”, iar piața se pregătește pentru creșteri de preț în următoarele săptămâni. Timpul de livrare pentru produse electrocasnice europene – inclusiv mărci precum Siemens, Bosch, AEG, Miele sau Dyson – a crescut „semnificativ” de la finalul lunii februarie, ajungând până la de trei ori mai mare, în timp ce costurile de transport au urcat cu până la 200%, au declarat comercianți pentru Izvestia, conform The Moscow Times . Blocaj logistic pe ruta prin Dubai Până recent, Dubai era un hub logistic important pentru piața de frigidere și alte electrocasnice destinate Rusiei: până la 70% dintre aceste produse europene ajungeau în Rusia via Dubai și Emiratele Arabe Unite (EAU). Un oficial rus citat de Izvestia a explicat că livrările prin EAU erau mai ieftine decât prin alte surse de import, precum Turcia. Pe același traseu, Rusia importa și aparatură electronică și smartphone-uri, inclusiv iPhone, însă perturbarea logistică a lovit întregul flux de bunuri. Ce urmează: scumpiri estimate până la final de mai Importatorii caută rute alternative, dar avertizează că prețurile vor crește, pe fondul scumpirii carburanților și al costurilor de transport. Estimarea citată în material indică faptul că, până la finele lunii mai, electrocasnicele ar putea fi cu 10–15% mai scumpe pe piața rusă. Anton Guskov, purtător de cuvânt al Asociației Producătorilor și Vânzătorilor de Electronice din Rusia, a declarat: „Din cauza războiului din Orientul Mijlociu, logistica este grav perturbată, iar presiunea asupra sancțiunilor persistă. Acest lucru are un impact negativ asupra aprovizionării cu electrocasnice către Rusia. Nu se știe cât vor dura aceste probleme logistice.” [...]
Rusia pune pe masă relansarea cooperării economice cu SUA ca element-cheie al unei posibile „destinderi diplomatice” cu administrația președintelui american Donald Trump , potrivit Economica , care citează Agerpres. În același context, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov , a afirmat că Rusia își dorește discuții cu Donald Trump despre viitoarele relații cu Moscova. Miza, așa cum este prezentată în material, este repoziționarea relației bilaterale printr-un pachet în care componenta economică are un rol central. Lavrov a mai spus că NATO „nu este în cea mai bună formă”, dar a adăugat că Rusia nu se va amesteca în afacerile interne ale alianței, notează Agerpres. Materialul nu oferă detalii despre calendarul sau formatul unor eventuale discuții și nici despre conținutul concret al „cooperării economice” invocate, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie propuși și în ce condiții. [...]
