Știri
Știri din categoria Externe

Ucraina a transmis scuze Greciei după incidentul cu o dronă navală găsită în apele teritoriale elene, un episod care readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru navigația civilă și pentru economiile din regiune atunci când conflictul din Ucraina „se revarsă” în spații maritime intens circulate, potrivit Digi24.
Scuzele au venit la aproape o lună după ce o dronă navală ucraineană a fost descoperită lângă insula Lefkada, iar Ministerul de Externe de la Atena a înaintat două proteste pe această temă. Purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Heorhii Tîhîi, a legat incidentul de contextul războiului și a susținut că agresiunea Rusiei reprezintă o amenințare mai largă, nu doar pentru Ucraina.
„În acest sens, partea ucraineană își exprimă scuzele pentru incident, subliniind că acesta a fost rezultatul circumstanțelor provocate de agresiunea rusă în curs împotriva Ucrainei.”
Drona a fost descoperită pe 7 mai de pescari, în apele din largul zonei sudice a insulei Lefkada, în Marea Ionică. A fost predată Gărzii de Coastă elene, care a deschis o investigație. Ulterior, drona a fost identificată drept o ambarcațiune navală fără echipaj de tip Magura V5.
În mesajul publicat pe X, reprezentantul MAE ucrainean a afirmat că Ucraina își reafirmă angajamentul față de normele dreptului internațional și principiile siguranței navigației civile și că urmărește prevenirea unor incidente similare.
Potrivit presei elene, citată de Digi24, Atena a transmis proteste verbale și scrise către Ambasada Ucrainei la Atena și către MAE ucrainean de la Kiev, iar oficiali greci au declarat că nu primiseră încă un răspuns la problemele ridicate, inclusiv prin demersuri diplomatice.
Grecia a indicat patru preocupări principale, conform ekathimerini.com:
În același context, purtătoarea de cuvânt a MAE elen a reiterat sprijinul Greciei pentru o pace „justă și durabilă” în Ucraina și pentru respectarea dreptului internațional, adăugând că Grecia susține încetarea ostilităților.
„Grecia susține încetarea ostilităților. Iar, după cum a spus ministrul de Externe, un război nu se încheie prin extinderea lui.”
Recomandate

Ucraina a lovit cu drone infrastructură energetică și navală în Rusia , într-o operațiune pe mai multe regiuni care a vizat inclusiv rafinării și depozite de combustibil – un tip de atac cu potențial de a perturba lanțurile logistice și capacitățile de alimentare ale armatei ruse. Potrivit Kyiv Post , atacurile au avut loc sâmbătă, 6 iunie, și au ajuns până la coasta Baltică. Ținte navale în zona Sankt Petersburg: 88 de drone, potrivit autorităților locale Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat că apărarea antiaeriană a angajat un „roi” de 88 de drone, iar primarul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat că municipiul a fost supus unui atac de amploare. În zona orașului-insulă Kronstadt, loviturile au declanșat un incendiu în apropierea Kronstadt Marine Plant , o facilitate responsabilă de mentenanța, reparația și echiparea navelor de suprafață și a submarinelor rusești. Un alt val de drone a vizat localitatea Lebyazhye, unde, conform raportărilor operaționale citate, ar fi fost lovit Arsenalul 15 al Marinei ruse, inclusiv un depozit de muniții. Lovituri asupra sectorului energetic: depozit în flăcări și rafinărie „breșată” Operațiunea a inclus atacuri asupra infrastructurii de combustibil. Depozitul de petrol Poltavskaya din regiunea Krasnodar a fost lovit de mai multe drone, iar incendiul rezultat s-a extins pe aproximativ 5.000 de metri pătrați, conform serviciilor locale de urgență. Publicația notează că nu au fost raportate victime în rândul personalului. Totodată, rafinăria Antipinsky din Tyumen – descrisă ca una dintre cele mai mari rafinării private din Rusia – a fost „breșată”, după ce dronele au lovit una dintre unitățile principale de procesare, provocând un incendiu structural. Capacitatea anuală de procesare menționată este de peste 9 milioane de tone de țiței, pentru producția de benzină și motorină. Porturi și noduri industriale: explozii în Tula și atac asupra Mariupolului ocupat Atacurile s-au extins și către alte zone industriale și portuare. În regiunea Tula, canale locale de pe rețele sociale au raportat explozii și incendii în orașul Uzlovaya. În paralel, o lovitură a vizat portul din Mariupol (oraș ucrainean aflat sub ocupație), unde dronele ar fi ocolit apărarea locală și ar fi detonat încărcături în interiorul portului. Kyiv Post susține că Rusia folosește portul pentru a scoate din Donbas echipamente militare grele, cereale și resurse minerale. Publicația plasează atacul în continuitatea unei operațiuni anterioare, din 3 iunie, care ar fi avariat corveta rusă Boykiy în același sector naval din Kronstadt, indicând o campanie de lovire a logisticii militare „mult în spatele” liniei frontului. [...]

Ucraina a lovit infrastructură petrolieră în Rusia , într-un nou val de atacuri cu drone care a vizat, potrivit Kievului, atât un depozit de combustibil din regiunea Krasnodar, cât și o bază militară din apropierea Sankt Petersburgului, pe fondul intensificării loviturilor transfrontaliere. Informațiile au fost transmise de Agerpres , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , preluate de Reuters. Zelenski a afirmat că drone lansate de armata ucraineană au lovit vineri noaptea un depozit petrolier din Krasnodar și o bază militară în apropierea metropolei Sankt Petersburg. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, liderul ucrainean a legat aceste acțiuni de necesitatea opririi războiului de către Rusia. „Rusia trebuie să pună capăt războiului și atacurilor sale împotriva vieții. Orice manifestare de nedreptate contra Ucrainei va primi un răspuns just.” Reacția și raportările Moscovei: interceptări masive și trafic aerian întrerupt În paralel, autoritățile ruse au raportat interceptări pe scară largă. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a declarat că forțele ruse au interceptat 86 de drone în zona din jurul orașului Sankt Petersburg, care găzduiește un important forum de investiții. Tot acolo, aeroportul internațional Pulkovo a anunțat o întrerupere temporară a traficului. Ministerul Apărării rus a comunicat că, în total, au fost interceptate 376 de drone ucrainene în noaptea de vineri, deasupra teritoriului Federației Ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a indicat că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitală. Context: escaladare a loviturilor cu drone Potrivit aceleiași relatări, Ucraina și-a intensificat recent atacurile cu drone asupra teritoriilor ocupate și asupra Rusiei, prezentându-le drept represalii la bombardamentele ruse cotidiene asupra teritoriului ucrainean. Separat, Ministerul Apărării rus a susținut că forțele ruse au capturat localitatea Șevcenko din regiunea ucraineană Harkov, informație atribuită agenției ruse RIA Novosti; Reuters a precizat că nu a putut verifica imediat această afirmație. [...]

Coreea de Nord își accelerează programul naval înaintea vizitei președintelui chinez Xi Jinping , printr-un plan anunțat public de construire a unui distrugător de 10.000 de tone, potrivit Antena 3 . Mișcarea are o miză operațională și de descurajare militară, într-un moment în care Beijingul încearcă să își reafirme relația cu Phenianul. Informația a fost relatată de presa de stat nord-coreeană înaintea vizitei lui Xi, programată luni și marți, și vine pe fondul unei intensificări a mesajelor privind consolidarea capacităților militare ale regimului. Ce a ordonat Kim Jong Un, potrivit presei de stat Publicația Rodong Sinmun a scris că liderul Kim Jong Un, după un test naval desfășurat joi, a cerut marinei să desfășoare „cât mai curând” două nave: distrugătorul Kang Kon ; o navă de război de 5.000 de tone , Choe Hyon . În același context, Phenianul ar urmări și dezvoltarea unor „arme subacvatice secrete”, conform relatării preluate de Reuters. De ce contează: un salt de capacitate și un semnal către China Este prima dată când Coreea de Nord menționează un plan de construire a unui distrugător de 10.000 de tone , a declarat Hong Min, analist principal la Institutul pentru Unificare Națională din Coreea de Sud. Acesta a apreciat că Kim ar putea încerca să își prezinte capabilitățile militare înaintea vizitei lui Xi. Kim a susținut, potrivit aceleiași relatări, că Phenianul trebuie să își consolideze capacitățile navale pentru a descuraja un război nuclear și a cerut capabilități militare puternice „pe uscat, pe mare și în aer”. Context: vizita lui Xi și precedentul incidentului naval din 2025 Xi Jinping efectuează prima sa vizită în Coreea de Nord în aproape șapte ani, într-un moment în care Beijingul încearcă să își reafirme relațiile cu Phenianul, singurul său aliat formal prin tratat. Separat, înainte ca vizita să fie anunțată, Kim a cerut joi o extindere „exponențială” a arsenalului nuclear, în timpul unei vizite la o fabrică de producție de material nuclear devenită recent operațională. În mai 2025, Coreea de Nord anunțase că un distrugător de 5.000 de tone s-a răsturnat parțial la lansarea la apă în portul Chongjin. După reparații în portul Rajin, a avut loc o a doua ceremonie de lansare luna următoare, când vasul a primit numele Kang Kon . [...]

Un parc de distracții din Sankt Petersburg a „împrumutat” numele unei rachete hipersonice cu capacitate nucleară pentru o atracție, un exemplu de normalizare comercială a simbolurilor militare într-un context în care arma este asociată direct cu atacurile Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Reuters . Atracția, cu formă de rachetă, îi ridică pe vizitatori în aer și îi aruncă apoi în căderi bruște, descrise ca „întoarceri de stomac”. Numele „Oreshnik” trimite la o rachetă hipersonică despre care Reuters notează că Moscova a lansat-o de trei ori asupra Ucrainei. Reacții: „o atracție pentru copii ar trebui să aibă un nume pentru copii” Nu toți vizitatorii au fost de acord cu alegerea numelui. O femeie citată de Reuters a spus că nu i se pare potrivit și că „cel mai bun nume ar fi «Rachetă»”, adăugând că nu înțelege legătura cu „Oreshnik” și cine a ales denumirea. Un bărbat aflat în parc a formulat o critică similară: „O atracție pentru copii ar trebui să aibă un nume pentru copii, asta e părerea mea personală.” Context militar: ce este „Oreshnik” și de ce contează asocierea Reuters precizează că „Oreshnik” a fost folosită prima dată împotriva Ucrainei în 2024, iar cel mai recent luna trecută. Racheta ar avea o rază de acțiune de peste 5.000 km (aprox. 8.050 km), iar președintele Vladimir Putin a susținut că este imposibil de interceptat, afirmație pusă sub semnul întrebării de experți occidentali. Putin a declarat joi, potrivit Reuters, că Rusia nu a folosit încă „Oreshnik” în condiții reale de luptă, ci doar a „testat-o” pentru a observa rezultatele, ceea ce ar urma să influențeze deciziile privind utilizarea pe scară largă a armei în viitor, inclusiv împotriva țintelor urbane. [...]

Riscul de extindere a conflictului în Golf crește , după ce Iranul a vizat state vecine ale SUA, iar Washingtonul susține că atacul a fost dejucat, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este securitatea infrastructurii și a rutelor energetice din regiune, într-un moment în care tensiunile se suprapun peste alte fronturi active. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis că a atacat „baze inamice din regiune”, lovindu-le cu „rachete aerospațiale”, într-o declarație preluată de agenția semi-oficială iraniană Tasnim, conform relatării. Formularea nu precizează explicit țintele, dar vine în contextul escaladării după ciocniri SUA–Iran. Ce spune SUA despre atacul asupra Kuweitului și Bahrainului Armata SUA a anunțat că Iranul a lansat șapte rachete către vecinii din Golf, Kuweit și Bahrain, însă „niciuna nu și-a atins ținta”, potrivit aceleiași surse. Dacă informația se confirmă, episodul indică atât o tentativă de extindere a loviturilor, cât și o capacitate de interceptare care limitează, cel puțin temporar, efectele operaționale ale atacurilor. Context regional: presiune suplimentară pe Liban În același flux de actualizări, Națiunile Unite estimează că 1,4 milioane de persoane au nevoie de ajutor în Liban, pe fondul atacurilor Israelului asupra țării, notează Al Jazeera . Suprapunerea crizelor amplifică riscul ca tensiunile să se propage și să complice eforturile diplomatice în regiune. [...]

Berlinul ia în calcul reluarea contactelor cu Moscova, ceea ce ar putea schimba arhitectura sancțiunilor și a coordonării europene : oficiali guvernamentali germani vorbesc despre o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru discuții cu Rusia, iar o primă întâlnire la nivel înalt „ar putea avea loc curând”, potrivit Digi24 . Informația apare pe fondul intensificării luptelor din Ucraina, dar și al semnalelor că eforturile americane de pace au stagnat. Mai multe surse guvernamentale citate de presa germană susțin că „se deschide încet o fereastră” pentru discuții între europeni și Rusia, însă avertizează că, din cauza evoluțiilor de pe teren, ar putea fi vorba de un orizont de „luni”, nu de „săptămâni”. Cine ar putea negocia în numele europenilor În interiorul UE se discută cine ar urma să conducă eventualele discuții, iar surse citate în material indică faptul că formatul „E3” ar putea rămâne central. E3 se referă la Germania, Marea Britanie și Franța. Din perspectiva Berlinului, procesul ar necesita o „busolă politică” și o „viziune” și ar trebui să rămână aliniat cu Ucraina, cu coordonare cât mai strânsă între europeni și, pe cât posibil, cu SUA. Scenariul unei întâlniri discrete și miza politică În spațiul public circulă zvonuri despre o posibilă întâlnire între consilierul de politică externă al cancelarului Friedrich Merz , Günter Sautter, și consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, „în lunile următoare”, potrivit Die Welt, citat în articol. Conform acelorași informații, ar putea participa și omologi din Franța și Marea Britanie, într-o locație neutră și ferită de atenția publică—un pas care ar contrasta cu strategia actuală de izolare a Rusiei. Opoziție în UE și scepticism din partea experților Materialul notează că Polonia ar susține o abordare diferită, favorabilă unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, și ridică întrebări legate de legitimitatea Germaniei de a conduce un astfel de demers, în contextul politicilor Berlinului din anii anteriori. În același timp, profesorul Klemens Fischer (Universitatea din Köln) pune sub semnul întrebării realismul ideii unei „ferestre de oportunitate” și susține că Rusia nu a invitat explicit Europa la negocieri. El mai afirmă că, și dacă o întâlnire ar avea loc, aceasta nu ar garanta disponibilitatea Moscovei de a negocia, iar cât timp SUA nu se retrag oficial din conflict, Washingtonul ar rămâne principalul partener de negociere al Rusiei. Presiune militară și economică asupra Rusiei, dar cu informații parțial neverificate În sprijinul ideii că ar exista o schimbare de context, articolul invocă și presiuni asupra Rusiei pe front și în economie. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) ar fi raportat pierderi teritoriale rusești în Ucraina, iar o structură ucraineană (Forța ucraineană de sisteme fără pilot) a anunțat atacuri asupra aeroportului Donețk ocupat, cu distrugeri de infrastructură logistică—afirmații care, precizează materialul, nu au fost verificate independent. Pe plan economic, Digi24 menționează relatări potrivit cărora economia Rusiei s-a contractat în primul trimestru din 2026, iar Bloomberg ar fi scris, citând surse, că oficiali ai Ministerului de Finanțe și ai băncii centrale ar fi avertizat Kremlinul că cheltuielile de război apasă prea mult pe buget. În acest stadiu, discuțiile rămân la nivel de semnale și scenarii vehiculate în presa germană, iar calendarul și formatul unei eventuale întâlniri nu sunt confirmate oficial în material. [...]