Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a transmis scuze Greciei după incidentul cu o dronă navală găsită în apele teritoriale elene, un episod care readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru navigația civilă și pentru economiile din regiune atunci când conflictul din Ucraina „se revarsă” în spații maritime intens circulate, potrivit Digi24.
Scuzele au venit la aproape o lună după ce o dronă navală ucraineană a fost descoperită lângă insula Lefkada, iar Ministerul de Externe de la Atena a înaintat două proteste pe această temă. Purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Heorhii Tîhîi, a legat incidentul de contextul războiului și a susținut că agresiunea Rusiei reprezintă o amenințare mai largă, nu doar pentru Ucraina.
„În acest sens, partea ucraineană își exprimă scuzele pentru incident, subliniind că acesta a fost rezultatul circumstanțelor provocate de agresiunea rusă în curs împotriva Ucrainei.”
Drona a fost descoperită pe 7 mai de pescari, în apele din largul zonei sudice a insulei Lefkada, în Marea Ionică. A fost predată Gărzii de Coastă elene, care a deschis o investigație. Ulterior, drona a fost identificată drept o ambarcațiune navală fără echipaj de tip Magura V5.
În mesajul publicat pe X, reprezentantul MAE ucrainean a afirmat că Ucraina își reafirmă angajamentul față de normele dreptului internațional și principiile siguranței navigației civile și că urmărește prevenirea unor incidente similare.
Potrivit presei elene, citată de Digi24, Atena a transmis proteste verbale și scrise către Ambasada Ucrainei la Atena și către MAE ucrainean de la Kiev, iar oficiali greci au declarat că nu primiseră încă un răspuns la problemele ridicate, inclusiv prin demersuri diplomatice.
Grecia a indicat patru preocupări principale, conform ekathimerini.com:
În același context, purtătoarea de cuvânt a MAE elen a reiterat sprijinul Greciei pentru o pace „justă și durabilă” în Ucraina și pentru respectarea dreptului internațional, adăugând că Grecia susține încetarea ostilităților.
„Grecia susține încetarea ostilităților. Iar, după cum a spus ministrul de Externe, un război nu se încheie prin extinderea lui.”
Recomandate
Ucraina schimbă conducerea armatei în plin război, pe fondul tensiunilor interne din apărare. Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul-șef al Forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski , și l-a numit în locul lui pe generalul Mihailo Drapatîi, comandant al forțelor interarme, potrivit Agerpres . Decizia vine pe fondul nemulțumirilor apărute după plecarea ministrului apărării Mihailo Fedorov, înlăturat pe 14 iulie, după câteva zile de proteste în sprijinul acestuia. Fedorov l-a acuzat pe Sîrski că l-ar fi „împins spre ieșire” și că i-ar fi blocat tentativa de reformare a armatei. Sîrski, în vârstă de 60 de ani, ocupa funcția din 2024 și este creditat cu rolul de a fi condus apărarea Kievului la începutul invaziei ruse din 2022. În același timp, generalul a fost contestat, inclusiv din cauza reputației de comandant cu „mentalitate sovietică”, criticii reproșându-i că ar acorda prea puțină atenție pierderilor umane. În mesajul de marți seară publicat pe Telegram, Zelenski a anunțat numirea lui Drapatîi și i-a mulțumit lui Sîrski „și tuturor luptătorilor” pentru „pozițiile solide de front ale Ucrainei”. Schimbarea de la vârful armatei are loc într-un moment în care, potrivit informațiilor din aceeași relatare, Ucraina a încetinit puternic avansul trupelor ruse și a efectuat recent valuri de lovituri în Rusia și în părțile ocupate ale teritoriului său, ceea ce sugerează că miza imediată a deciziei este mai ales de ordin intern și operațional, nu o reacție la un colaps pe front. [...]
Rusia a executat un atac aerian combinat de amploare, cu efecte directe asupra infrastructurii și capacității de apărare a Ucrainei , într-un baraj concentrat pe Kiev, potrivit Antena 3 . În noaptea de duminică, forțele ruse au lansat peste 40 de rachete (majoritatea către capitală) și au folosit 120 de drone de atac, într-o acțiune descrisă drept cea mai mare lovitură cu rachete balistice de la începutul războiului. Forțele aeriene ucrainene au anunțat un „atac masiv combinat” cu drone și „diverse rachete” lansate de la sol sau din aer. CNN, citată în material, notează că barajul de rachete a fost „intens” și s-a desfășurat pe durata a două ore. Ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiha , a declarat că a fost „cel mai mare număr de rachete balistice lansate de la începutul războiului”. Bilanț și eficiența apărării antiaeriene Apărarea antiaeriană ucraineană ar fi „doborât sau neutralizat 126 de ținte aeriene”, dintre care: 18 rachete; 108 drone. În același timp, 23 de rachete și 10 drone au lovit 20 de ținte din Ucraina. Autoritățile de la Kiev au raportat cel puțin 16 morți și 77 de răniți. Un al doilea val de atac, în noaptea următoare În noaptea de duminică spre luni, Rusia ar fi atacat din nou cu două rachete Kh-59/68 lansate din avion și cu alte 94 de drone de atac. Forțele aeriene ucrainene au transmis că au doborât 81 de drone. Într-un raport publicat luni dimineața, forțele ucrainene au precizat: „În noaptea zile de 20 iulie (începând cu ora 18:00 din seara de 19 iulie), inamicul a atacat cu două rachete Kh-59/69 lansate de avioane din zona Crimeea și cu 94 de drone de atac de tip Shahed (inclusiv drone cu motoare cu reacție), Gerbera, Italmaș, lansate dinspre direcțile Kursk, Milevo, Orel - ale Federației Ruse - și Donețk ș Guardiasnk/Crimeea. Forțele aeriene ale UCrainei au respins atacul inamic. Conform datelor preliminare, la 8 dimineața (luni), apărarea antiaeriană a doborât 81 de drone. O rachetă a lovit o locație, iar a doua rachetă și-a ratat ținta.” De ce contează Dimensiunea atacului și concentrarea pe Kiev indică o presiune operațională crescută asupra apărării antiaeriene ucrainene și asupra infrastructurii, cu efecte imediate în pierderi umane și lovirea unor ținte multiple. Datele privind țintele lovite și interceptările provin din raportările autorităților ucrainene, preluate de Antena 3. [...]
Atacurile guvernului grec la adresa șefei EPPO ridică miza politică a anchetelor pe fonduri UE potrivit Mediafax , pe fondul dosarului OPEKEPE, o investigație privind o schemă de fraudare a subvențiilor europene în Grecia. Disputa are o componentă de reglementare: cât de departe poate merge Parchetul European (EPPO) în anchete care ating politicieni în funcție și cum se gestionează conflictul dintre regulile europene și mecanismele naționale de imunitate și control asupra procurorilor. Ministrul Sănătății din Grecia și vicepreședinte al partidului de guvernământ Noua Democrație, Adonis Georgiadis, a pus sub semnul întrebării modul în care EPPO a funcționat sub conducerea Laurei Codruța Kövesi, numind-o „o alegere foarte greșită” și susținând că gestionarea cazului OPEKEPE a produs „tulburări politice” fără folosirea prealabilă a unor „dovezi esențiale”. „Doamna Kovesi a fost o alegere foarte greșită pentru lansarea Parchetului European. Nu a înțeles limitele acestuia, nici ce înseamnă respectul pentru independența statelor, nici ce ar trebui să investigheze exact un Parchet European.” În același timp, premierul Kyriakos Mitsotakis a promis că vrea să scoată la lumină „adevărul deplin” în cazul OPEKEPE, criticând opoziția după anunțurile EPPO și depunerea acuzațiilor care vizează, potrivit materialului, parlamentari ai Noii Democrații. Ce este cazul OPEKEPE și de ce contează pentru fondurile europene Cazul OPEKEPE vizează o schemă de fraudare a fondurilor europene în Grecia, investigată de EPPO. Mediafax notează că agenția de stat OPEKEPE, responsabilă cu distribuirea subvențiilor, a fost desființată de guvernul elen după ce procurorii au descoperit deturnarea ilegală a peste 22 de milioane de euro (aprox. 110 milioane lei). Ancheta ar fi indicat o rețea care a funcționat între 2018 și 2024, cu implicarea unor oficiali guvernamentali, fermieri și manageri din centre agricole. Din perspectiva companiilor și beneficiarilor de subvenții, miza este dublă: controlul asupra fluxurilor de bani europeni și riscul ca investigațiile să ducă la blocaje instituționale sau la schimbări de proceduri în administrarea subvențiilor. Linia de conflict: imunități, procurori delegați și rolul CJUE Materialul descrie o confruntare politico-juridică între EPPO și autoritățile elene, amplificată după ce EPPO a cerut ridicarea imunității și a trimis în judecată patru deputați în funcție din partidul de guvernământ. În paralel, disputa a ajuns și în zona organizării sistemului de anchetă: Consiliul Judiciar Suprem din Grecia a prelungit mandatele a trei procurori europeni delegați greci, decizie contestată de Kövesi. În iunie 2026, șefa EPPO a pierdut recursul la Curtea Supremă din Grecia, iar ulterior le-a transmis oficialilor greci să conteste interpretările juridice la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dacă nu sunt de acord cu regulamentele europene. Un alt punct sensibil, potrivit Mediafax, îl reprezintă criticile formulate de Kövesi la adresa legislației din Grecia, inclusiv a Constituției, pe motiv că ar oferi o imunitate prea largă miniștrilor și parlamentarilor, ceea ce ar îngreuna investigațiile europene. Ce urmează Pe termen scurt, escaladarea politică din Grecia riscă să mențină presiunea asupra EPPO în dosarele care ating zona politică. Pe termen mediu, disputa privind interpretarea regulilor europene versus deciziile instanțelor și autorităților naționale poate împinge conflictul spre CJUE, cu potențiale efecte asupra modului în care sunt derulate anchetele EPPO în statele membre atunci când sunt implicate imunități și numiri/mandate ale procurorilor delegați. [...]
O posibilă vizită a directorului FBI în Rusia ar deschide un canal rar de contact instituțional SUA–FSB , într-un moment în care relația bilaterală rămâne tensionată din cauza războiului din Ucraina, potrivit Agerpres , care citează Politico , preluat de agenția turcă Anadolu. Conform informațiilor relatate de Politico, Kash Patel ar urma să meargă în Rusia în perioada 14–15 octombrie, cu două opriri planificate: mai întâi la Moscova, apoi la Sankt Petersburg. Gazda ar fi, probabil, FSB, serviciul rus de securitate, considerat succesorul KGB din perioada sovietică, potrivit unui oficial american citat. Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată, agenda vizitei nu a fost făcută publică, iar sursa notează că nu este clar dacă Patel se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin sau cu consilieri de rang înalt ai acestuia. Politico plasează aceste planuri în contextul în care Statele Unite și Rusia „continuă să fie în dezacord” în privința războiului din Ucraina, ceea ce face ca o deplasare la acest nivel să fie, prin natura ei, sensibilă din punct de vedere politic și instituțional. Context: o raritate pentru conducerea FBI Ultimul director al FBI despre care se știe că a efectuat o vizită în Rusia a fost Robert Mueller, în 2013. Ulterior, în 2016, Mueller a fost numit procuror special pentru a investiga posibile legături între campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016 și Rusia, mai notează materialul. [...]
Avertismentul Iranului către Bulgaria ridică miza politică și juridică a unei decizii care ajunge în Parlamentul de la Sofia , după ce guvernul bulgar a anunțat că va cere aprobarea legislativului pentru staționarea unor aeronave americane de realimentare în zbor la baza aeriană Bezmer , potrivit Adevărul . Teheranul a transmis marți că Bulgaria nu ar trebui să permită Statelor Unite să folosească teritoriul său pentru operațiuni militare împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a susținut că orice activitate care facilitează atacuri americane împotriva Iranului ar echivala cu o complicitate la „agresiune și crime de război”. Ce urmează să decidă Bulgaria Guvernul de la Sofia a anunțat că va solicita aprobarea Parlamentului pentru desfășurarea, la baza aeriană Bezmer (aprox. 260 km sud-est de Sofia), a unui număr de până la opt aeronave-cisternă americane, folosite pentru alimentarea în zbor a altor aeronave militare. Mesajul autorităților bulgare: „nu înseamnă implicare în război” Vicepreședinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat marți, potrivit agenției BTA, că prezența aeronavelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari ai SUA la baza Bezmer nu înseamnă că Bulgaria se implică în război. Ea a subliniat că desfășurarea poate avea loc doar cu aprobarea Parlamentului și că guvernul respectă prevederile legale. BTA a mai amintit că aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au mai fost staționate în Bulgaria, operând anterior de pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii iunie, după prelungirea unei misiuni care inițial trebuia să se încheie la finalul lunii mai. Linkul Reuters menționat în material este Reuters . [...]
Poziția 11 a pașaportului românesc în Henley Passport Index înseamnă acces mai ieftin și mai rapid la călătorii , prin eliminarea sau simplificarea vizelor pentru 178 de destinații, potrivit Economedia . În ediția din iulie 2026 a clasamentului, România împarte locul 11 cu Bulgaria. Românii pot călători fără viză sau cu viză obținută la sosire în 178 de destinații din totalul de 227 analizate. Clasamentul compară 199 de pașapoarte la nivel global, în funcție de libertatea de călătorie oferită titularilor. Ce arată poziționarea României în clasament România este plasată în apropierea unor state precum Islanda și Statele Unite, care ocupă poziția a zecea, și imediat înaintea Principatului Monaco. În același timp, rezultatul poziționează România înaintea unor state cu economii mai mari și înaintea altor țări din regiune, potrivit datelor din index. Cum arată vârful și coada clasamentului La vârful ierarhiei se află Singapore, cu acces fără viză în 192 de destinații. Pe locul al doilea sunt Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite (188 de destinații), iar poziția a treia este ocupată de Suedia. Locul al patrulea este împărțit de mai multe state europene, între care Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia și Danemarca, urmate de Austria, Portugalia, Elveția și Grecia, ceea ce indică o dominanță europeană în privința mobilității. La polul opus, Afganistanul rămâne țara cu cel mai slab pașaport, cu acces fără viză în 22 de destinații. Siria și Irak sunt, de asemenea, la finalul clasamentului, iar Pakistanul și Yemenul se află în partea inferioară a ierarhiei. Metodologia: pe ce se bazează indexul Henley Passport Index este actualizat periodic și folosește informații furnizate de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA). Ediția din iulie 2026 analizează accesul oferit de 199 de pașapoarte către 227 de destinații, fiind utilizată ca indicator al libertății de circulație la nivel global. [...]
