Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a lovit din nou zona Sankt Petersburg cu drone chiar înainte de închiderea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, eveniment folosit de Kremlin pentru a proiecta stabilitate economică și a atrage investiții, potrivit Politico.
Atacul a avut loc peste noapte, în ultima zi a forumului, supranumit frecvent „Davos-ul lui Putin”. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a scris sâmbătă că drone ucrainene au lovit „arsenalele marinei inamice și o bază din Kronstadt”, în regiunea Sankt Petersburg, precum și un depozit de petrol în regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei.
Loviturile au venit la câteva ore după ce Vladimir Putin a spus că „nu are rost” să se întâlnească cu Zelenski, care îi trimisese o scrisoare în care cerea negocieri de pace. În postarea sa, Zelenski a susținut că Rusia vrea să continue războiul.
Ministerul rus al Apărării a transmis că apărarea antiaeriană a doborât 376 de drone ucrainene, potrivit Associated Press, citată de Politico.
Momentul ales — chiar înainte de închiderea principalului forum economic al Rusiei — pune presiune pe mesajul Kremlinului către investitori și parteneri externi, într-un context în care evenimentul este folosit pentru a prezenta reziliența economiei ruse și pentru a atrage capital.
Politico notează că, mai devreme în aceeași săptămână, drone ucrainene au lovit periferia Sankt Petersburgului chiar când forumul începea.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a afirmat sâmbătă că „lucrurile se vor înrăutăți pentru Rusia” pe măsură ce Ucraina își demonstrează capacitatea de a lovi în adâncimea teritoriului rus. Tot duminică, Zelenski este așteptat să se întâlnească la Londra cu liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit pentru a discuta sprijinul pentru Ucraina și o posibilă cale de relansare a discuțiilor de pace.
Recomandate
Kremlinul testează o „punte” informală spre UE, dar Bruxelles-ul respinge rolul lui Schröder : Vladimir Putin s-a întâlnit la Moscova, într-un format tête-à-tête, cu fostul cancelar german Gerhard Schröder , pe care liderul rus l-a indicat recent drept interlocutor preferat pentru reluarea dialogului cu europenii, potrivit HotNews . Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a descris discuția drept „plăcută și prietenoasă” și a precizat că a fost o întâlnire „față în față”. Totuși, Ușakov a spus că nu cunoaște detalii despre conținutul conversației și a indicat doar locul: Kremlinul, la Moscova. În același context, Ușakov a vorbit despre existența unor „numeroase contacte informale” între oficiali ruși, sugerând că o parte dintre aceste interacțiuni nu ajung în spațiul public. De ce contează: semnal politic către Europa, cu un mediator contestat Întâlnirea vine după ce Putin a spus, la începutul lunii mai, că îl preferă „personal” pe Gerhard Schröder pentru reluarea dialogului cu europenii. Inițiativa a provocat reacții contradictorii în Germania, iar la nivelul Uniunii Europene a fost respinsă explicit: miniștrii de externe reuniți la Bruxelles au respins ideea unui rol pentru Schröder, iar șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a avertizat că o asemenea formulă i-ar permite fostului cancelar să „stea de ambele părți ale mesei”. Context: legăturile lui Schröder cu Rusia și costurile politice în Germania Schröder a condus Germania între 1998 și 2005, ca lider al Partidului Social-Democrat (SPD). După plecarea din funcție, a lucrat pentru companii de stat rusești și a menținut o relație apropiată cu Putin. Refuzul de a condamna invazia Rusiei în Ucraina din 2022 i-a atras critici în interiorul SPD și i-a redus o parte dintre beneficiile asociate statutului de fost cancelar. În plus, a avut roluri cheie în proiectele Nord Stream 1 și 2 și a fost membru în consiliul de administrație al companiei ruse Rosneft , din care a demisionat în 2022. Anul trecut, Schröder a anunțat că suferă de „burnout serios” și că s-a internat într-o clinică, în timp ce era în desfășurare o anchetă privind gazoductul Nord Stream 2. [...]
Un parc de distracții din Sankt Petersburg a „împrumutat” numele unei rachete hipersonice cu capacitate nucleară pentru o atracție, un exemplu de normalizare comercială a simbolurilor militare într-un context în care arma este asociată direct cu atacurile Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Reuters . Atracția, cu formă de rachetă, îi ridică pe vizitatori în aer și îi aruncă apoi în căderi bruște, descrise ca „întoarceri de stomac”. Numele „Oreshnik” trimite la o rachetă hipersonică despre care Reuters notează că Moscova a lansat-o de trei ori asupra Ucrainei. Reacții: „o atracție pentru copii ar trebui să aibă un nume pentru copii” Nu toți vizitatorii au fost de acord cu alegerea numelui. O femeie citată de Reuters a spus că nu i se pare potrivit și că „cel mai bun nume ar fi «Rachetă»”, adăugând că nu înțelege legătura cu „Oreshnik” și cine a ales denumirea. Un bărbat aflat în parc a formulat o critică similară: „O atracție pentru copii ar trebui să aibă un nume pentru copii, asta e părerea mea personală.” Context militar: ce este „Oreshnik” și de ce contează asocierea Reuters precizează că „Oreshnik” a fost folosită prima dată împotriva Ucrainei în 2024, iar cel mai recent luna trecută. Racheta ar avea o rază de acțiune de peste 5.000 km (aprox. 8.050 km), iar președintele Vladimir Putin a susținut că este imposibil de interceptat, afirmație pusă sub semnul întrebării de experți occidentali. Putin a declarat joi, potrivit Reuters, că Rusia nu a folosit încă „Oreshnik” în condiții reale de luptă, ci doar a „testat-o” pentru a observa rezultatele, ceea ce ar urma să influențeze deciziile privind utilizarea pe scară largă a armei în viitor, inclusiv împotriva țintelor urbane. [...]
Ucraina a lovit infrastructură petrolieră în Rusia , într-un nou val de atacuri cu drone care a vizat, potrivit Kievului, atât un depozit de combustibil din regiunea Krasnodar, cât și o bază militară din apropierea Sankt Petersburgului, pe fondul intensificării loviturilor transfrontaliere. Informațiile au fost transmise de Agerpres , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , preluate de Reuters. Zelenski a afirmat că drone lansate de armata ucraineană au lovit vineri noaptea un depozit petrolier din Krasnodar și o bază militară în apropierea metropolei Sankt Petersburg. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, liderul ucrainean a legat aceste acțiuni de necesitatea opririi războiului de către Rusia. „Rusia trebuie să pună capăt războiului și atacurilor sale împotriva vieții. Orice manifestare de nedreptate contra Ucrainei va primi un răspuns just.” Reacția și raportările Moscovei: interceptări masive și trafic aerian întrerupt În paralel, autoritățile ruse au raportat interceptări pe scară largă. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a declarat că forțele ruse au interceptat 86 de drone în zona din jurul orașului Sankt Petersburg, care găzduiește un important forum de investiții. Tot acolo, aeroportul internațional Pulkovo a anunțat o întrerupere temporară a traficului. Ministerul Apărării rus a comunicat că, în total, au fost interceptate 376 de drone ucrainene în noaptea de vineri, deasupra teritoriului Federației Ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a indicat că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitală. Context: escaladare a loviturilor cu drone Potrivit aceleiași relatări, Ucraina și-a intensificat recent atacurile cu drone asupra teritoriilor ocupate și asupra Rusiei, prezentându-le drept represalii la bombardamentele ruse cotidiene asupra teritoriului ucrainean. Separat, Ministerul Apărării rus a susținut că forțele ruse au capturat localitatea Șevcenko din regiunea ucraineană Harkov, informație atribuită agenției ruse RIA Novosti; Reuters a precizat că nu a putut verifica imediat această afirmație. [...]
Franța își calibrează Summitul G7 ca să evite un nou „exit” al lui Trump , inclusiv prin opțiuni de protocol neobișnuit de personalizate, de la o cină restrânsă la Versailles până la o partidă de golf, potrivit Digi24 . Miza pentru Paris este una operațională: prezența și implicarea președintelui SUA la reuniunea de la finalul lunii, într-un context de tensiuni pe dosare care apasă direct pe agenda europeană. Planul discutat la Palatul Élysée ar include o „cină pentru doi” în decorul Palatului Versailles, care ar urma să coincidă cu summitul G7 de la Paris , conform a doi oficiali francezi familiarizați cu pregătirile, citați de Politico. Ideea ar fi să se speculeze preferința lui Donald Trump pentru fast, pentru a-l menține conectat la subiecte considerate esențiale de europeni, precum războiul Rusiei în Ucraina și impactul economic al conflictului din Iran. În paralel, Trump ar urma să viziteze stațiunea alpină Évian-les-Bains în perioada 15–17 iunie, pe fondul unor tensiuni sporite și fără „perspective vizibile” pentru o soluție în relațiile SUA–Iran, notează aceeași sursă. Deși Trump ar fi promis că va zbura în Franța după ce va urmări lupte „în cușcă” pe peluza Casei Albe, partea franceză nu consideră participarea garantată și caută variante de rezervă. Ajustări de calendar și format, pentru a-l ține pe Trump la masă Potrivit articolului, în prim-planul preocupărilor oficialilor francezi este evitarea scenariului în care Trump părăsește summitul înainte de final sau „distruge totul”. În acest sens, Emmanuel Macron ar fi mutat data reuniunii — programată inițial să înceapă pe 14 iunie — astfel încât președintele SUA să poată participa la evenimentele planificate în jurul zilei sale de naștere, când va împlini 80 de ani. Organizatorii ar fi adaptat și lista de invitați având în vedere prezența lui Trump. Cina de la Versailles, dacă va fi confirmată, ar urma să aibă loc pe 17 iunie, ultima zi a summitului, și să fie mai intimă decât un banchet de stat, comparat în articol cu cel organizat pentru regele Charles, la care au participat aproape 200 de invitați. Un apropiat al președintelui francez este citat spunând că participarea lui Trump la G7 este „aproape confirmată”, dar subliniază că evenimentul de la Versailles nu este stabilit și că „totul este posibil”, existând inclusiv opțiunea unui teren de golf la Évian. De ce rămâne summitul imprevizibil Textul indică îndoieli în Europa că „finețea” diplomatică a lui Macron poate produce rezultate, în condițiile războiului tarifar global atribuit lui Trump și a diferențelor de poziție pe Iran și Ucraina. Un fost ministru citat în material spune totuși că reuniunea ar putea fi o oportunitate de a-l convinge pe Trump să se „reangajeze” față de „club”, iar pregătirile ar fi fost concentrate pe tema „dezechilibrelor globale”, descrisă ca limbaj codat pentru modul în care China influențează comerțul internațional prin subvenții și surplusuri. În același timp, organizatorii se așteaptă la schimbări rapide de context. Un apropiat al lui Macron afirmă că situația este „foarte instabilă” și că, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă și se ajunge la un acord cu Iranul, „totul se schimbă”. În plus, Macron l-a invitat la G7 pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski , o decizie care, pe fondul relației tensionate dintre Trump și liderul de la Kiev, adaugă un nou strat de incertitudine, potrivit articolului. [...]
Documente interne sugerează că familia lui Putin a investit masiv în educație „occidentală” , cu bone străine bine plătite și reguli stricte de confidențialitate, într-un contrast puternic cu retorica antioccidentală promovată public de Kremlin, potrivit Adevărul . Informațiile provin din rapoarte zilnice („jurnale”) redactate de bone și guvernante care ar fi lucrat cu fiii lui Vladimir Putin și ai Alinei Kabaeva. Documentele, intrate în posesia jurnaliștilor, descriu în detaliu evoluția copiilor, activitățile lor și obiectivele educaționale urmărite, inclusiv expunerea timpurie la limbi străine și la conținut cultural produs în Occident. Costuri ridicate și control strict asupra personalului Investigația menționează că cel puțin cinci cetățene germane ar fi lucrat direct cu copiii, cu salarii care ajungeau la aproximativ 8.000 de euro pe lună (aprox. 40.000 lei). În schimb, postul venea cu condiții restrictive: verificări de securitate, supraveghere permanentă, clauze dure de confidențialitate și libertate limitată de mișcare, inclusiv prin izolarea în apropierea reședințelor prezidențiale. Ancheta proiectului „Sistema” (preluată de presa germană, conform articolului) sugerează că, în ultimii ani, aproximativ 20 de educatori și guvernante străine ar fi fost angajați pentru instruirea copiilor, cu accent pe predarea limbilor străine prin „imersiune totală” (folosirea constantă a limbii în activitățile zilnice). Germana, prioritate, iar preferințele copilăriei sunt „mainstream” occidental Potrivit documentelor citate, studiul limbii germane ar fi avut un rol central. Fiul cel mare, Ivan, era încurajat să comunice în germană încă de la vârsta de trei ani, iar rapoartele din vara lui 2018 ar descrie activități educaționale zilnice și recomandări ale guvernantelor privind progresul. În notițe apar și detalii despre preferințe culturale: cărți pentru copii publicate în Germania și animații cunoscute internațional, precum „În căutarea lui Nemo” și „Ultimul Unicorn”. Un raport ar consemna inclusiv dorința copilului de a cânta colindul german „O Tannenbaum” în mijlocul verii. În același timp, educatorii ar fi remarcat aptitudini la matematică, Ivan numărând aproape fără greșeală până la 36 la trei ani. De ce contează: discrepanța dintre mesajul public și practicile private Miza acestor informații nu este doar una de curiozitate, ci de funcționare a regimului: documentele descriu o infrastructură de educație și securitate costisitoare, organizată în jurul unei vieți private ținute departe de ochii publicului. În paralel, articolul notează că autoritățile ruse nu au confirmat oficial existența copiilor lui Putin și ai Alinei Kabaeva, deși presa independentă a publicat în ultimii ani materiale pe această temă. În același context, sunt amintite și informații apărute în 2025 despre Elizaveta Krivonoghih, considerată de unele publicații drept presupusa fiică nelegitimă a liderului rus, despre care s-a relatat că ar lucra la o galerie de artă din Paris; informația nu a fost confirmată oficial. [...]
Un atac cu drone asupra Sankt Petersburgului a perturbat operațiunile locale, inclusiv traficul aerian, chiar în ziua în care se încheie Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , un eveniment de investiții supranumit „Davosul rus”, potrivit HotNews . Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a transmis pe Telegram că „86 de drone au fost doborâte deasupra regiunii Leningrad” și că „operațiunile de luptă continuă”, informație atribuită de publicație agenției AFP. La rândul său, guvernatorul orașului Sankt Petersburg, Aleksandr Beglov, a cerut locuitorilor să rămână în case, afirmând că orașul a fost ținta „unui atac de amploare” cu drone militare. Aeroportul internațional Pulkovo, aflat la sud de oraș, a anunțat o întrerupere temporară a traficului, fără să precizeze motivul. Ce se vede pe teren și ce ținte sunt invocate Imagini publicate online arată drone de mari dimensiuni, explozii și coloane de fum în zona Sankt Petersburg, inclusiv în apropierea bazei navale Kronstadt. În material sunt incluse postări de pe rețeaua X care surprind momentul impactului și fumul dens din zonă (de exemplu, #SPIEF și postările aici și aici ). Publicația notează că o situație similară a avut loc miercuri, la deschiderea forumului, când drone ucrainene au lovit o instalație petrolieră și aceeași bază militară din apropiere, iar participanții au fost întâmpinați de un nor de fum negru. Context: forumul de investiții și reacțiile politice Forumul se încheie sâmbătă, la o zi după intervenția lui Vladimir Putin. HotNews amintește și de un „scurt dialog” al președintelui rus cu europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă , într-un episod relatat separat de publicație, aici . În același context, Kremlinul a amenințat miercuri cu o „ripostă puternică” după atacurile asupra unor ținte din Sankt Petersburg, potrivit unui material anterior al HotNews, aici . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat, conform articolului, că dronele ucrainene au lovit terminalul petrolier și a spus că a fost vizată și o instalație militară din Kronstadt, unde se află elemente ale Flotei Baltice a Rusiei și unități de construcție și reparare a navelor. [...]
