Știri
Știri din categoria Externe
Declarația lui Zelenski repoziționează Ucraina ca „activ militar” pentru NATO: președintele ucrainean susține că forțele armate ale țării sale sunt, practic, „a doua cea mai puternică armată a NATO”, într-un mesaj care mută accentul de la statutul formal de non-membru la utilitatea strategică pentru Alianță, potrivit Agerpres.
Zelenski a afirmat, într-o întâlnire cu presa, că Ucraina și-a demonstrat capacitatea de a rezista agresiunii ruse și că este „un partener important” pentru țările NATO, adăugând că „NATO are nevoie de noi”, conform site-ului Hromadske. El a mai spus că această realitate ar fi deja recunoscută de toți șefii de stat din NATO.
În argumentația sa, liderul de la Kiev a invocat faptul că armata ucraineană s-a dovedit capabilă să se opună forțelor armate ruse, considerate pe scară largă a doua cea mai puternică armată din lume, în contextul apărării împotriva invaziei Moscovei.
Ucraina nu este membră a Alianței Nord-Atlantice, iar cea mai puternică armată din NATO este cea a Statelor Unite, notează Agerpres. Unul dintre obiectivele declarate ale Moscovei în război este împiedicarea aderării Kievului la NATO, aderare prevăzută în Constituția Ucrainei.
De când SUA încearcă să medieze conflictul, discuțiile despre posibila aderare a Ucrainei la NATO au fost puse pe pauză, potrivit aceleiași surse.
Zelenski a mai apreciat că președintele rus Vladimir Putin va rămâne la Kremlin până la moarte și că scopul său este refacerea Uniunii Sovietice, destrămată în 1991.
„Însă această restabilire este imposibilă fără Ucraina și de aceea situația actuală este atât de dificilă pentru noi, dragi ucraineni.”
Agerpres mai relatează că, la sfârșitul anului 2025, Statele Unite au discutat un plan de încheiere a războiului care includea, între condiții, solicitarea Rusiei ca Ucraina să renunțe la aspirația de aderare la NATO. Zelenski a spus atunci că Kievul nu este de acord cu această condiție și că decizia privind aderarea ar trebui luată doar de țările NATO, nu de Rusia.
În același context, președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina „nu a avut niciodată vreo șansă” să adere la NATO, potrivit site-ului ucrainean nikvesti.com.
Recomandate
Ucraina avertizează că Rusia ar putea crește intensitatea atacurilor aeriene , pe fondul unei slăbiri a poziției lui Vladimir Putin, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski, citate de Digi24 . Mesajul are o miză operațională imediată: populația este îndemnată să respecte alertele aeriene și să se adăpostească în timpul raidurilor. Zelenski a spus, într-o declarație către jurnaliști, că Putin „devine din ce în ce mai slab” pe mai multe planuri și că această evoluție ar putea împinge Kremlinul spre escaladarea loviturilor cu rachete și drone împotriva Ucrainei. „Putin devine din ce în ce mai slab. Se slăbește din punct de vedere politic, pe câmpul de luptă și fizic. De aceea, este posibil ca el să intensifice atacurile împotriva noastră, împotriva poporului nostru, cu rachete și drone. Vă rog să vă adăpostiți în adăposturi. Vă rog din suflet”. Semnal către aliați: apărare antiaeriană și sancțiuni În același context, Zelenski a afirmat că aliații Ucrainei ar recunoaște că declarațiile lui Putin despre dorința de pace sunt „false” și că Rusia urmărește, în continuare, escaladarea militară. El a mai spus că Ucraina rămâne deschisă negocierilor pentru pace și a indicat că ultima reuniune în formatul Ramstein a adus „rezultate importante” pentru capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, nouă țări și-au confirmat participarea la inițiativa PURL, care finanțează achiziționarea de rachete și interceptoare Patriot, iar angajamentele ar depăși 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Tot el a afirmat că Uniunea Europeană pregătește sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și a cerut implicare „fără excepții” în zona de sancțiuni, confiscări și finanțare pentru Ucraina. „Europa trebuie să se implice pe deplin pentru ca Ucraina să aibă o poziție puternică”. Context: atac la Moscova și reacția Rusiei Declarațiile vin la o zi după ce drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Kapotnia, de lângă Moscova , pentru a doua oară într-o săptămână, într-un atac descris de presa rusă drept unul dintre cele mai ample bombardamente asupra capitalei ruse din ultimii ani. După acest episod, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va continua atacurile la scară largă împotriva țintelor despre care Rusia susține că sprijină capacitățile militare ale Ucrainei. [...]
Volodimir Zelenski a amenințat cu o intervenție asupra infrastructurii din Belarus folosite, potrivit Kievului, la ghidarea dronelor rusești , cerându-i lui Aleksandr Lukașenko să îndepărteze de la granița cu Ucraina „retranslatoarele” (relee) instalate pe turnuri pentru „corectarea focului”, relatează Meduza . Zelenski s-a declarat sceptic față de afirmațiile lui Lukașenko că nu vrea să fie atras în războiul ruso-ucrainean și a susținut că Rusia va continua să împingă Belarus spre implicare, însă liderul de la Minsk „înțelege că Ucraina va răspunde”. Cererea Kievului: dezactivarea „într-o săptămână” Președintele ucrainean a spus că pe teritoriul Belarusului, de-a lungul graniței cu Ucraina, se află „tehnică” ce ar ajuta la corectarea atacurilor asupra populației ucrainene, indicând explicit existența unor retranslatoare pe turnuri. Zelenski a afirmat că Lukașenko ar avea nevoie de cel mult o săptămână pentru a le îndepărta și a formulat o amenințare directă în cazul în care acest lucru nu se întâmplă: „Dacă el nu face asta, o vom face noi.” Context: Minsk spune că nu vrea să fie atras în război În iunie, Lukașenko a declarat într-un interviu pentru Al Arabiya că atragerea Belarusului în război este „inadmisibilă” și că atât el, cât și Vladimir Putin consideră că ar produce mai mult rău decât bine. Tot atunci, el a recunoscut că Belarus este „foarte vulnerabil” la lovituri ucrainene și a susținut că Kievul „absolut nu are de ce” să se teamă din partea Minskului, potrivit aceleiași relatări. Meduza amintește că Zelenski spune din aprilie că activitatea militară în Belarus a crescut și că Rusia ar putea încerca să implice această țară în război, în timp ce Lukașenko insistă că nu își dorește conflictul, deși în urmă cu câțiva ani afirma că ar fi gata să intre în război dacă Ucraina ar ataca Belarus. [...]
Lipsa de coordonare în UE pe „canale” cu Moscova riscă să fragmenteze linia diplomatică în momentul în care liderii europeni încearcă să își definească rolul într-o eventuală negociere de pace pentru Ucraina, potrivit Agerpres . După summitul UE de joi, de la Bruxelles, surse din guvernul german au descris demersul președintelui Consiliului European , Antonio Costa , de a deschide canale diplomatice cu Rusia drept un „afront”, o mișcare „necoordonată” și „neprofesionistă”. În același timp, alți lideri au salutat inițiativa sau au cerut prudență, argumentând că nu este momentul pentru o abordare directă a Moscovei. Taberele din UE: prudență versus deschidere către dialog Printre cei sceptici, premierul olandez Rob Jetten a invocat lipsa unor semnale credibile din partea Kremlinului: „Până acum, nu am văzut nicio dorință reală din partea lui Putin de a începe negocieri serioase. De aici începe totul.” De cealaltă parte, premierul spaniol Pedro Sanchez a spus că UE ar trebui să sprijine orice încercare care ar putea duce la pace și la încheierea războiului din Ucraina. Cancelarul austriac Christian Stocker a susținut, la rândul său, ideea menținerii dialogului și a canalelor de comunicare, argumentând că „orice pace începe cu dialogul”. Ce s-a discutat, de fapt: contacte scurte, fără negocieri Un oficial al Uniunii a confirmat informațiile apărute în presă potrivit cărora, în ultimele săptămâni, au existat scurte contacte la nivel diplomatic pentru a stabili canale de comunicare cu Moscova, însă fără discuții substanțiale și fără negocieri. „Obiectivul era să fim pregătiți ca la momentul potrivit să apărăm interesele UE.” Același oficial a insistat că europenii rămân coordonați în abordarea față de Rusia și în poziția pe care ar trebui să o aibă UE. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la summit, a declarat că nu cunoaște multe detalii despre contactele diplomatice menționate. Context: UE își revendică un rol în eventuale negocieri, dar cere condiții Moscovei Liderii europeni au reiterat, într-o declarație comună, sprijinul pentru eforturi diplomatice de încetare a războiului și disponibilitatea Uniunii de a-și asuma angajamente mai puternice. Documentul subliniază că Europa „trebuie să joace un rol cheie” într-o viitoare reglementare și că este pregătită să își apere interesele. În același timp, șefii de state și guverne cer Rusiei să demonstreze „o voință reală” pentru pace, să accepte o încetare a focului „completă, necondiționată și imediată” și să înceapă negocieri „semnificative” pentru o pace „justă și durabilă”. În fundal, relațiile UE–Rusia rămân profund degradate după anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă a Ucrainei începută în 2022, iar diferențele de ton între capitale arată cât de sensibilă este orice inițiativă de contact, chiar și la nivel tehnic, înaintea unui posibil moment de negociere. [...]
Peste 60% dintre ruși spun în sondaje interne că sunt obosiți de război , iar această stare de spirit începe să se traducă într-o presiune politică tot mai vizibilă pentru „o soluție”, inclusiv acceptarea unui deznodământ „fără victorie”, potrivit Meduza , care citează o analiză Faridaily bazată pe surse din partidul Rusia Unită și pe un sociolog familiarizat cu rezultatele cercetărilor. Datele invocate provin din studii sociologice „închise”, realizate înaintea alegerilor primare ale partidului Rusia Unită. Un sociolog citat de Faridaily afirmă că „numărul oamenilor gata să accepte un rezultat fără victorie crește”. Presiune pentru încheierea conflictului, nu neapărat pentru „capitulare” În focus-grupuri, alegătorii ar vorbi deschis despre nevoia unei decizii care să ducă la oprirea războiului „într-un fel sau altul”, potrivit unui interlocutor din conducerea Rusiei Unite, citat de Faridaily: „Avem nevoie de o soluție [a conflictului]. Așteptăm o soluție — ca războiul să se termine într-un fel sau altul. Dacă puteți lovi mai puternic — loviți. Dacă puteți face altceva — faceți.” Mesajul, așa cum reiese din relatare, nu este unul de renunțare, ci mai degrabă o cerere de eficiență și de finalizare a conflictului, indiferent de forma concretă. Oboseală și în elite, pe fondul lipsei de perspectivă Faridaily descrie o stare de „oboseală” similară și în rândul elitelor, citând un oficial guvernamental: „Toți sunt obosiți de război. Nu se întâmplă nimic […] Nu se mișcă nici înainte, nici înapoi.” Același oficial susține însă că nu ar exista „stări de spirit înfrângioniste”, ci mai degrabă o așteptare ca președintele Vladimir Putin să „rezolve” situația. Un alt interlocutor apropiat de guvern spune că „nimeni nu înțelege cu adevărat în ce constă planul militar”, iar viitorul rămâne neclar. Context: front blocat, lovituri mai intense și fără negocieri Materialul notează că luptele de pe frontul ruso-ucrainean sunt de mult timp într-un impas, în timp ce Ucraina își intensifică loviturile asupra țintelor rusești aflate departe de linia frontului. În același timp, nu au loc negocieri pentru reglementarea conflictului, potrivit sursei citate. Meduza amintește și reperele de durată ale războiului: în ianuarie 2026, conflictul a depășit ca durată „Marele Război pentru Apărarea Patriei” (denumirea folosită în Rusia pentru o parte a celui de-al Doilea Război Mondial), iar în iunie a depășit durata Primului Război Mondial. [...]
Liderii UE negociază un buget 2028–2034 mai mic, cu tăieri la agricultură, coeziune și competitivitate , iar miza pentru statele beneficiare este nivelul final al finanțărilor europene în următorul ciclu bugetar, potrivit Agerpres , care relatează de la Consiliul European de vară. Șefii de stat și de guvern discută vineri cadrul financiar multianual al UE pentru 2028–2034 , plecând de la o „variantă de compromis” prezentată pe 11 iunie de președinția cipriotă a Consiliului UE. Proiectul păstrează, în mare, reducerile propuse de Comisia Europeană pentru fondurile de agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare. În același pachet, propunerea prevede diminuarea Fondului European pentru Competitivitate cu aproximativ 15 miliarde de euro și reducerea banilor alocați apărării și acțiunii externe a UE cu circa 13,5 miliarde de euro. Bugetul total propus inițial de Comisie, de aproximativ 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei) pentru 2028–2034, ar urma să fie redus cu 2%, conform informațiilor transmise. În perioada următoare, negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European sunt așteptate să se intensifice, cu obiectivul de a adopta cadrul financiar multianual până la finalul lui 2026. Context: Ucraina și securitatea, pe agenda primei zile În prima zi a reuniunii, joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a alăturat liderilor europeni și a mulțumit UE și statelor membre vecine cu Ucraina, inclusiv României, pentru sprijinul acordat Kievului. Tot joi, liderii au adoptat concluzii privind sprijinul pentru Ucraina, apărarea și securitatea europeană și au discutat despre competitivitate și provocările economice globale. Documentul menționează explicit incidentul din 29 mai 2026, când o dronă rusească încărcată cu explozivi s-a prăbușit peste o clădire rezidențială din România, și solicită accelerarea eforturilor de consolidare a protecției împotriva unor astfel de amenințări, inclusiv prin proiectul „Supravegherea Flancului estic” și alte inițiative. [...]
Atacul cu drone asupra a două nave civile în Marea Neagră ridică riscurile operaționale pentru transportul maritim comercial , după ce un marinar a murit și alți doi au fost răniți, potrivit Digi24 , care citează un anunț al vicepremierului ucrainean Oleksii Kuleba . Oficialul ucrainean, viceprim-ministru pentru Reconstrucția Ucrainei și ministru al Dezvoltării, a transmis că Rusia ar fi atacat cu drone două nave aflate în Marea Neagră. Conform informațiilor prezentate, un membru al echipajului a fost ucis, iar alți doi au fost răniți. Incidentul vine într-un context în care securitatea navigației în zonă rămâne fragilă, iar orice escaladare poate afecta fluxurile de transport și costurile asociate (asigurări, rute ocolitoare, timpi de tranzit). În materialul Digi24 nu sunt oferite detalii despre identitatea navelor, încărcătură sau ruta exactă, iar informațiile sunt atribuite părții ucrainene. Ca element de context, o relatare separată a publicației Adevărul (care citează Ukrainska Pravda ) menționează că ar fi fost vizate nave sub pavilion Panama și St. Kitts și Nevis și că navele și-ar fi reluat tranzitul, însă aceste detalii nu apar în textul Digi24. [...]
