Știri
Știri din categoria Externe
Germania își repoziționează forțele aeriene pentru un răspuns imediat în NATO, pe fondul reînarmării accelerate și al tensiunilor cu Rusia, potrivit Digi24, care citează un interviu al șefului Luftwaffe, general-locotenentul Holger Neumann, acordat publicației britanice The Telegraph. Mesajul central: Berlinul susține că poate intra „din această seară” într-un scenariu de apărare colectivă, iar planificarea vizează explicit puncte sensibile ale infrastructurii militare ruse.
Neumann afirmă că Luftwaffe este pregătită să acționeze imediat dacă Rusia ar ataca NATO, insistând că alianța nu operează cu „zone de securitate diferite”. În logica sa, un atac asupra Estoniei ar declanșa același tip de răspuns ca un atac asupra Londrei.
În formularea generalului, „a lupta în seara asta” înseamnă capacitatea de a reacționa fără întârziere la un apel de alertă și de a angaja resursele disponibile atât la nivel național, cât și în cadrul NATO.
În interviul citat, șeful Luftwaffe indică zone care ar fi vizate într-un scenariu de apărare a NATO, dacă alianța ar fi „forțată să se apere”:
În același context, el menționează și Sankt Petersburg, ca zonă cu resurse navale importante, precum și Peninsula Kola ca spațiu unde Rusia „acumulează arme nucleare”, conform articolului.
Digi24 notează că declarațiile sunt printre cele mai dure ale unui lider militar german din ultimii ani și sunt prezentate ca parte a unei schimbări de direcție la Berlin, către reînarmare și un rol mai pronunțat în securitatea europeană.
Neumann leagă această schimbare de un pachet de finanțare „de miliarde de euro”, care ar susține creșterea „masivă” a stocurilor de sisteme de apărare aeriană, inclusiv rachete Patriot, Iris-T și Arrow 3.
Deși spune că NATO este pregătită, Neumann avertizează că ar fi o eroare să fie subestimate forțele aeriene ruse, chiar dacă Rusia nu a obținut superioritatea aeriană în Ucraina la patru ani de la invazia la scară largă, potrivit articolului.
El invocă adaptabilitatea armatei ruse și enumeră platforme și capabilități care trebuie luate în calcul, inclusiv avioane de vânătoare (Su-35, Su-57, MiG-31) și o gamă de rachete (de croazieră, balistice, hipersonice).
Neumann se declară un susținător al NATO și al legăturii transatlantice și respinge ideea unei autonomii europene care să se îndepărteze de SUA, pe fondul îngrijorărilor legate de fiabilitatea parteneriatului american sub conducerea lui Donald Trump, conform materialului.
Totodată, articolul menționează că elitele militare germane ar fi rezistat presiunilor din partea Washingtonului ca Germania să preia rolul de Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa, funcție deținută de generali americani încă de la înființarea NATO.
Potrivit Digi24, Luftwaffe trece printr-o schimbare de rol: după decenii în care contribuția a fost centrată pe transport și recunoaștere (inclusiv în Afganistan), într-un scenariu de război cu Rusia ar fi de așteptat ca întreaga forță aeriană germană să fie trimisă pe flancul estic al NATO — o opțiune „pe care înainte nu o dorea și nici nu o putea face”, conform articolului.
Recomandate
Rusia ar fi importat proteze de circa 158,6 milioane de dolari (aprox. 713,7 milioane lei) în S1 2026, inclusiv din state NATO , o evoluție care indică atât dimensiunea costurilor umane ale războiului, cât și persistența unor fluxuri comerciale sensibile cu produse medicale din Occident, potrivit Adevărul . Datele prezentate în articol, atribuite publicației britanice The Sun, arată că Rusia ar fi importat proteze și articulații artificiale în valoare de aproximativ 87,9 milioane de dolari (aprox. 395,6 milioane lei) din Germania în primele șase luni ale anului 2026. Alte livrări ar fi venit din Țările de Jos, în valoare de 38,7 milioane de dolari (aprox. 174,2 milioane lei), și din Belgia, de aproximativ 28 de milioane de dolari (aprox. 126,0 milioane lei), toate țări membre NATO. Importuri în creștere și dependență de produse occidentale Potrivit informațiilor citate, valoarea importurilor din Germania ar fi de cinci ori mai mare decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei , declanșată de Rusia în februarie 2022. Articolul mai menționează că Rusia ar cumpăra produse protetice și din afara Uniunii Europene, inclusiv din țări asiatice. În Ucraina, aceste date au atras atenția, iar oficialii ucraineni au pus sub semnul întrebării faptul că Rusia continuă să achiziționeze produse medicale din state occidentale în timp ce poartă un război împotriva Ucrainei, susținută de aceleași state. Dimensiunea economică: ce ar fi putut finanța sumele invocate Autoritățile ucrainene susțin, conform estimărilor citate de The Sun, că banii cheltuiți de Rusia pentru proteze reprezintă doar o mică parte din costurile totale ale invaziei, dar folosesc comparații pentru a ilustra ordinul de mărime al cheltuielilor. Printre exemplele invocate: construirea a aproximativ 1.000 de școli și 200 de spitale; majorarea pensiilor și extinderea sprijinului pentru familii; construirea a aproximativ 10.000 de kilometri de autostradă. Informațiile sunt prezentate ca estimări și nu sunt însoțite, în textul citat, de o metodologie detaliată de calcul. [...]
Noi lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au lăsat circa 280.000 de gospodării fără curent , amplificând presiunea operațională asupra rețelelor de electricitate, gaze și transport, potrivit HotNews . Atacurile rusești din ultimele 24 de ore au provocat întreruperi grave în mai multe regiuni, iar autoritățile regionale au raportat cinci morți și cel puțin 46 de răniți. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că au doborât 105 dintre cele 134 de drone lansate în cursul nopții, inclusiv drone de atac propulsate cu reacție. Potrivit comunicărilor oficiale, dronele au lovit 20 de locații, iar resturi ale aparatelor doborâte au căzut în alte 10 zone. Unde s-au văzut cele mai mari întreruperi Președintele Volodimir Zelenski a indicat că, după atacuri, situația alimentării cu energie electrică este „dificilă” în mai multe regiuni. Conform datelor prezentate de acesta: aproximativ 200.000 de gospodării din orașul Dnipro și regiunea Dnipropetrovsk erau în continuare fără energie electrică; în regiunea Kiev, peste 80.000 de gospodării au rămas fără curent. În mesajul publicat pe Telegram, Zelenski a spus că au fost vizate centrale de cogenerare (instalații care produc simultan energie electrică și termică), stații electrice, instalații de distribuție a gazelor naturale și infrastructură feroviară din nordul, centrul și estul Ucrainei. „Ieri seară, drone rusești Shahed au lovit o centrală de cogenerare din Kiev. Numai în cursul acestei nopți, patru stații electrice au fost lovite în regiunea Dnipropetrovsk. Spre dimineață, o dronă rusească a lovit o centrală de cogenerare din Șostka. În urma atacurilor rusești, situația alimentării cu energie electrică din regiunile noastre este dificilă.” Efecte în lanț: transport feroviar și distribuția de gaze Pe lângă sistemul energetic, Zelenski a afirmat că muniția rusească a lovit infrastructura feroviară din Dnipro și Harkov, afectând transportul de călători și de marfă pe rutele principale din centrul și estul țării. Tot în regiunea Dnipropetrovsk, un atac a vizat o instalație de distribuție a gazelor naturale, ceea ce, potrivit relatării, ridică îngrijorări privind aprovizionarea cu combustibil a rețelelor de încălzire centralizată. Zelenski a mai spus că echipele de intervenție lucrează pentru a înlătura consecințele atacurilor și pentru reluarea alimentării cu energie. Mesajul către aliați: sancțiuni și sprijin suplimentar În același context, președintele ucrainean a susținut că Rusia vizează deliberat infrastructura civilă și a cerut aliaților măsuri suplimentare. „Este nevoie de măsuri ferme, care să contribuie cu adevărat la instaurarea păcii: sancțiuni împotriva agresorului și noi pachete de sprijin pentru Ucraina.” [...]
Estonia își menține linia dură față de Rusia, în pofida semnalelor venite din SUA , iar mesajul are implicații directe pentru coeziunea NATO și pentru discuțiile despre împărțirea costurilor de apărare în Europa, potrivit Digi24 . Premierul estonian Kristen Michal a declarat vineri, 30 octombrie, că nu își va modera criticile la adresa președintelui rus Vladimir Putin, după un raport potrivit căruia oficiali ai Pentagonului ar fi îndemnat aliații din țările baltice să-și tempereze retorica referitoare la Rusia. Informația este relatată de Kyiv Post , care citează un interviu acordat de Michal publicației Delfi. „Nu o să mă abțin. Putin este un dictator care ucide femei și copii.” Ce spune Tallinnul și ce neagă Michal a afirmat că Estonia își va menține poziția și va continua să vorbească deschis despre amenințarea rusă, argumentând că „a face concesii dictatorilor duce la umilință, fără a păstra libertatea”. El a mai spus că Putin va continua pe aceeași linie „până când va fi obligat să-și schimbe cursul”. În același timp, premierul estonian a precizat că nu a primit personal nicio solicitare din partea SUA de a-și modera tonul și că subiectul nu a fost abordat la ultima sa întâlnire cu președintele Donald Trump, care a avut loc la Ankara în vara acestui an. Contextul din NATO: apeluri la „reținere” și reevaluarea prezenței SUA În material este menționat că Reuters a relatat că oficialii Pentagonului au cerut confidențial mai multor aliați NATO – inclusiv Estonia, Letonia și Lituania – să-și modereze retorica față de Rusia. Patru persoane la curent cu discuțiile au spus că solicitările au fost formulate în întâlniri bilaterale din ultimele săptămâni, iar printre oficialii implicați s-ar fi numărat Elbridge Colby, șeful departamentului de politici al Pentagonului. O sursă citată a afirmat că Colby ar fi sfătuit un oficial baltic să nu „provoace” Rusia, invocând descrieri ale Moscovei ca fiind „pusă la colț” și „din ce în ce mai disperată”. Reuters notează că nu a putut stabili dacă referirea viza în mod specific remarci anterioare ale lui Michal, care în septembrie îl numise pe Putin „un șobolan încolțit”. Potrivit textului, discuțiile ar fi fost „cordiale”, însă Pentagonul a refuzat să comenteze schimburile private dintre aliați, iar NATO a refuzat, de asemenea, să facă declarații. Apelurile către guvernele baltice sunt plasate într-un context mai larg: Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa și pune presiune pe aliații europeni să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. De ce contează: presiunea pe bugetele de apărare și pe sprijinul pentru Ucraina Materialul indică faptul că există o dezbatere în Europa privind tonul public față de Rusia: unii consideră că accentul pe amenințare riscă să amplifice frica pe care Moscova încearcă să o răspândească, în timp ce alții susțin că avertismentele directe ajută la justificarea cheltuielilor mai mari pentru apărare și a sprijinului continuu pentru Ucraina. În acest cadru, Michal a spus că o evaluare „clară” a amenințării este esențială pentru pregătirea în situații de urgență și a avertizat că Ucraina se confruntă cu o iarnă dificilă. Separat, textul amintește că, la summitul din octombrie de la Bruxelles, Michal a susținut atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, în pofida presiunilor SUA asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra producției petroliere rusești. „Cu cât toate rafinăriile rusești și capacitatea de a vinde energie vor fi făcute praf mai repede, cu atât mai bine.” În iulie, Zelenski și Michal au semnat la Ankara, în marja summitului NATO, un acord privind dronele, iar președintele ucrainean a mulțumit Estoniei pentru asistența militară și umanitară și pentru sprijinul diplomatic privind aderarea Ucrainei la UE și NATO. În paralel, reprezentanți ai serviciilor de informații occidentale au avertizat asupra unei campanii ruse de sabotaj în expansiune în Europa, acuzație pe care Moscova o neagă, potrivit articolului. [...]
Ucraina cere o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate ONU , după cel mai recent val de atacuri rusești cu rachete și drone, care a provocat cel puțin 25 de morți și 110 răniți la nivel național, potrivit Kyiv Post . Demersul are o miză de reglementare și de guvernanță internațională: Kievul încearcă să forțeze o reacție instituțională într-un for unde Rusia, ca membru permanent, poate bloca deciziile prin dreptul de veto. Ministerul ucrainean de Externe a susținut că amploarea și dispersia geografică a loviturilor – „de la Dnipro și Cernihiv la Kremenciuk și Kiev” – arată că nicio zonă a țării nu este în afara razei atacurilor. Potrivit declarației, au fost vizate inclusiv copii, locuințe private, infrastructură civilă și facilități feroviare. Ministrul de Externe Andrii Sîbiha a calificat atacurile drept o încălcare gravă a dreptului internațional și a Cartei ONU și a acuzat Rusia că subminează pacea internațională. El a reiterat că Moscova își folosește statutul din Consiliul de Securitate pentru a împiedica instituția să-și îndeplinească mandatul, prin posibilitatea de a bloca rezoluțiile finale. Ce urmărește Kievul: presiune diplomatică și sprijin militar În aceeași linie, Ucraina a cerut partenerilor: mai multe capabilități de apărare antiaeriană; creșterea presiunii asupra Moscovei; sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. „Rusia trebuie să înțeleagă că această campanie de teroare duce doar la consecințe, nu la concesii”, a spus Sîbiha, adăugând că Rusia trebuie trasă la răspundere pentru „crimele pe care le-a comis”. Context: atacuri asupra infrastructurii feroviare și victime în mai multe orașe Materialul descrie o serie de lovituri recente, inclusiv asupra unor obiective feroviare. La Dnipro, un atac din 29 octombrie a lovit o platformă feroviară, unde o dronă cu reacție a ucis 14 persoane care așteptau lângă un tren de pasageri Dnipro–Zaporojie. A doua zi, gara orașului a fost lovită din nou, fiind rănită o femeie, potrivit guvernatorului regional Oleksandr Hanzha. În Cernihiv, un atac în centrul orașului a ucis două fete de 15 ani și a rănit 27 de persoane, inclusiv un copil de 10 luni. În Kremenciuk, atacuri în două locații – inclusiv într-o zonă unde a fost avariată o școală-internat – au ucis trei persoane și au rănit 32, dintre care șase copii. Sursa mai notează lovituri cu bombe aeriene ghidate asupra unui bloc din Izium (regiunea Harkiv) și atacuri cu rachete balistice asupra Kievului, care au provocat incendii la depozite și pagube la clădiri rezidențiale. De ce contează: blocajul din Consiliul de Securitate rămâne problema centrală Solicitarea unei reuniuni de urgență pune din nou în prim-plan limita practică a mecanismelor ONU în cazul unui conflict în care unul dintre cei cinci membri permanenți este parte directă și își poate folosi veto-ul. Kyiv Post amintește că, încă din decembrie 2022, Kievul a cerut înlăturarea Rusiei din Consiliul de Securitate. În paralel, materialul plasează demersul în contextul unor evoluții diplomatice mai largi: la final de septembrie, 51 de state membre ONU au semnat o declarație comună de sprijin pentru Ucraina și au cerut Rusiei să accepte o încetare completă a focului și negocieri „semnificative”. În aceeași zi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus în Consiliul de Securitate că Rusia nu își va opri agresiunea nici măcar în timpul negocierilor, respingând apelurile tot mai numeroase pentru armistițiu. [...]
Închiderea „Nowaja Gazeta” taie și ultima sursă majoră de presă independentă din Rusia , după ce autoritățile au blocat finanțarea prin donații și au impus evacuarea redacției, potrivit Bild . Publicația germană relatează că ziarul își oprește complet activitatea după 30 de ani, pe fondul „presiunii masive” exercitate de instituțiile statului rus. Redactorul-șef, Serghei Sokolov, a anunțat într-un mesaj video publicat pe YouTube și pe site-ul ziarului că „Nowaja Gazeta încetează să mai existe”. El susține că decizia a fost forțată de autorități și de serviciile secrete ruse. „Autoritățile ruse, serviciile secrete ruse au obligat redacția să-și oprească activitatea.” Sokolov a descris închiderea în termeni duri, afirmând că publicația „a fost ucisă”, iar oprirea definitivă a activității ar urma să aibă loc pe 9 noiembrie, când vor fi închise serverele și redacția va părăsi sediul. Presiune operațională și blocaj financiar Potrivit redacției, „Nowaja Gazeta” a primit o notificare să elibereze spațiile din Moscova până la 9 noiembrie. În paralel, sistemul de colectare a donațiilor a fost blocat, ceea ce, conform ziarului, i-a tăiat baza financiară. În material este citat și fondatorul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, care afirmă că închiderea nu este o decizie voluntară, ci una impusă din exterior, cu scopul de a distruge publicația. De ce contează Cazul indică o combinație de măsuri administrative și financiare folosite pentru a scoate din funcțiune o redacție: evacuare din sediu și blocarea canalelor de finanțare prin donații. În termeni practici, asta înseamnă că un actor media poate fi închis fără o interdicție explicită, prin eliminarea infrastructurii minime de operare și a resurselor de funcționare. Din informațiile disponibile în articol, următorul reper este data de 9 noiembrie, când redacția spune că va opri serverele și își va încheia activitatea. [...]
Angela Merkel pune presiune pe succesiunea de la Berlin și susține că Germania ar trebui să aibă, în premieră, o femeie în funcția de președinte federal după încheierea mandatului actualului șef al statului, potrivit Agerpres . Fostul cancelar afirmă că „este timpul” ca o femeie să îi succeadă președintelui Frank-Walter Steinmeier , al cărui al doilea mandat de cinci ani se încheie în martie anul viitor. Informația este atribuită de Agerpres agenției dpa. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu sunt publice, în materialul accesibil, detalii suplimentare despre contextul declarației sau despre eventuale nume vehiculate pentru succesiune. [...]
