Știri
Știri din categoria Externe

Kremlinul transmite că linia Moscovei privind Ucraina nu depinde de alegerile din SUA, iar mesajul vine după ce republicanii președintelui Donald Trump au pierdut controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit Digi24. Reacția indică o încercare de a separa politica externă rusă de schimbările de la Washington, în timp ce Moscova își păstrează discursul despre negocieri și „eforturi pentru pace”.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca Donald Trump „să își continue eforturile pentru pace” și după alegerile de la jumătatea mandatului. El a afirmat că Trump „rămâne în funcție” și a evitat să comenteze dacă noua configurație a Congresului ar putea bloca demersurile Casei Albe, catalogând subiectul drept „o chestiune internă a Americii”.
Tot Peskov a susținut că „o nouă rundă de negocieri trilaterale” ar urma să aibă loc „în curând” și a invocat, în același context, demersurile primei doamne a SUA, Melania Trump, pe care le-a descris drept un succes.
Separat, viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova așteaptă rezultatele finale ale alegerilor și a afirmat că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, potrivit agenției ruse de stat RIA, citată de News.ro.
Riabkov a insistat că politica Rusiei față de Ucraina nu va fi influențată de rezultatul scrutinului din SUA:
„Linia noastră de principiu și consecventă privind Ucraina – precum și politica noastră externă în general – nu se bazează pe considerente pe termen scurt și, firește, nu depinde de fluctuațiile barometrului politic din alte țări. Ne vom continua activitatea în conformitate cu directivele președintelui Federației Ruse.”
Alegerile intermediare din SUA au avut loc marți și s-au încheiat, potrivit proiecțiilor posturilor de televiziune americane citate de Digi24, cu pierderea controlului asupra ambelor camere ale Congresului de către republicanii președintelui Donald Trump. Scrutinul a vizat toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre locurile din Senat, iar rezultatul este relevant pentru ultimii doi ani ai mandatului lui Trump, deoarece schimbă raportul de forțe din Congres.
Recomandate

Atacul cu 310 drone peste noapte pune din nou sub presiune infrastructura energetică a Ucrainei , într-un moment în care Kievul cere un armistițiu care să includă oprirea loviturilor asupra rețelei de energie, potrivit Kyiv Post . Rusia a lansat în noaptea de 3 spre 4 noiembrie 310 drone asupra Ucrainei, atacul începând la ora 18:00 (ora Kievului) și vizând facilități energetice și alte obiective de infrastructură în mai multe regiuni. Forțele aeriene ucrainene spun că au fost folosite drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot), inclusiv drone de tip Shahed (81 dintre ele cu propulsie cu reacție), drone Gerbera și drone-capcană Parodiya. Apărarea aeriană a Ucrainei a raportat că, până la ora 08:00 (ora Kievului) în 4 noiembrie, a doborât sau „neutralizat” 272 de drone rusești, inclusiv 64 de drone Shahed cu reacție. Datele preliminare indică 19 locuri lovite direct și alte 15 locații unde au căzut fragmente din drone interceptate. Efecte operaționale: pene de curent și intervenții de urgență în mai multe regiuni Loviturile au avut consecințe imediate în alimentarea cu energie și în funcționarea serviciilor locale: Jîtomîr : autoritățile locale au anunțat un atac asupra infrastructurii energetice și au avertizat că, dacă electricitatea nu este restabilită până dimineață, vor fi deschise „ Puncte de invincibilitate ” (centre de sprijin unde oamenii se pot încălzi, își pot încărca telefoanele și pot accesa internetul) de la ora 09:00, pe 4 noiembrie. Odesa : atacul a avariat infrastructură comercială. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) a confirmat că lovitura a declanșat un incendiu major, stins de echipele de intervenție. Șeful administrației militare a orașului a spus că explozia a spart geamuri la clădiri din apropiere. Kovel (regiunea Volîn) : un obiectiv de infrastructură a fost avariat, iar cea mai mare parte a orașului a rămas fără electricitate. Compania locală de apă a trecut pe alimentare de rezervă, menținând furnizarea până la 23:15 în 3 noiembrie; dacă situația nu se schimba, apa urma să fie livrată din nou între 06:00 și 09:00 în 4 noiembrie. Încălzirea în blocuri a funcționat normal, potrivit primarului. Ternopil : dronele au lovit o facilitate energetică; serviciile de urgență evaluau pagubele. Rivne : explozii au fost auzite în jurul orei 04:00, pe fondul activității apărării aeriene. Guvernatorul regional a spus că ținta a fost infrastructura energetică; o casă privată a luat foc în raionul Rivne, fără victime raportate. Dnipro : a fost lovită o facilitate industrială; doi bărbați (38 și 57 de ani) au fost răniți de schije și internați în stare moderată. La fața locului a izbucnit și un incendiu. Context: atacurile pe energie, în preajma unei noi runde de negocieri Bombardamentul are loc în timp ce Ucraina, Rusia și SUA se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri programată pentru 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi . Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un armistițiu care să includă oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, ca prim pas către o înțelegere mai amplă, și a avertizat că loviturile continue ale Moscovei subminează șansele unor negocieri „semnificative”. În paralel, Ucraina își reiterează solicitarea către partenerii occidentali de a accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor asupra rețelei energetice. [...]

Administrația Trump testează o canalizare diplomatică neobișnuită prin prima-doamnă , după ce reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei urmează să se întâlnească joi la Casa Albă, într-o inițiativă atribuită direct Melaniei Trump , pe fondul unui armistițiu umanitar în regiunea Herson, potrivit Mediafax . Întâlnirea este programată la Washington și este prezentată de Casa Albă drept o „inițiativă diplomatică neobișnuită” pentru soția unui președinte american. Administrația americană a anunțat marți evenimentul, fără să ofere deocamdată numele reprezentanților Moscovei și Kievului care vor participa, iar Rusia și Ucraina nu au comentat oficial. Tot joi, la ora 18.00 (ora României), Melania Trump urmează să susțină o declarație despre armistițiul din orașul ucrainean Oleşki , aflat sub ocupație rusă, și despre operațiunea umanitară desfășurată în regiunea Herson. Ce știm despre armistițiul invocat de Casa Albă Casa Albă îi atribuie Melaniei Trump obținerea armistițiului din Oleşki și zona învecinată, susținând că aceasta ar fi inițiat independent contactele dintre cele două părți. Armistițiul a fost anunțat la 23 octombrie, a intrat în vigoare pe 27 octombrie și s-a încheiat în seara zilei de 1 noiembrie. Potrivit Melaniei Trump, în intervalul armistițiului ar fi fost evacuate aproximativ 800 de persoane. Controverse privind rolul primei-doamne Publicația franceză Le Monde contestă versiunea Casei Albe și susține că implicarea Melaniei Trump ar fi fost exagerată. Conform acestei relatări, serviciile de informații militare ale Rusiei și Ucrainei ar fi negociat timp de patru luni situația din Oleşki, înainte ca prima-doamnă să fie prezentată drept principal mediator, iar rolul ei ar fi putut fi amplificat pentru a-i face pe plac președintelui Donald Trump. În același timp, Kremlinul i-ar fi transmis Melaniei Trump „mulțumiri speciale” pentru contribuția la operațiunea umanitară, mai notează Mediafax. Ce s-a întâmplat la Oleşki în timpul operațiunii umanitare Vineri, 30 octombrie, reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei au ajuns în Oleşki cu ajutoare (alimente, medicamente, apă potabilă și alte bunuri). În aceeași zi, un convoi de autobuze a preluat civilii care au dorit să părăsească orașul. Mediafax precizează că o parte dintre cei evacuați spre Ucraina au fost transportați prin Rusia și Belarus, iar alți locuitori au fost transferați în centre de cazare temporară din Crimeea anexată și din regiunea rusă Krasnodar. În lipsa detaliilor despre componența delegațiilor și mandatul discuțiilor de la Casa Albă, miza imediată rămâne dacă această formulă – promovată public de administrația americană – poate fi transformată într-un canal de negociere funcțional sau rămâne strict legată de episoade punctuale, precum armistițiul umanitar din Herson. [...]

Vizita lui George Simion în SUA, în ziua alegerilor de la jumătatea mandatului, îl plasează direct în zona de polarizare politică americană, cu potențiale costuri de imagine externă pentru un lider de partid din România , potrivit Digi24 . Președintele AUR a publicat pe rețelele sociale imagini de la întâlniri avute peste Ocean, inclusiv cu un politician republican. Conform fotografiilor postate online, Simion s-a întâlnit cu români stabiliți în Statele Unite și cu Byron Donalds, descris în material drept candidatul susținut de președintele american pentru funcția de guvernator al Floridei. Digi24 notează că cei doi s-au fotografiat împreună, iar Donalds a câștigat scrutinul din ziua precedentă. Într-o altă imagine, liderul AUR apare alături de mai multe persoane care afișează un steag cu mesajul: „Trump a avut dreptate în toate privințele. Trezește-te, America!”. Contextul politic din SUA, care amplifică miza vizitei Materialul plasează vizita în ziua alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, prezentate ca un scrutin crucial pentru ultimii doi ani ai președinției lui Donald Trump. Potrivit Digi24, republicanii au pierdut controlul atât asupra Camerei Reprezentanților, cât și asupra Senatului, rezultat descris ca un eșec major pentru Trump, care transformase alegerile într-un referendum asupra politicilor sale. În aceste condiții, arată aceeași sursă, capacitatea lui Trump de a-și impune agenda politică ar urma să fie „semnificativ slăbită”, în contextul în care democrații vor controla ambele camere ale Congresului. Declarațiile lui Trump după rezultat Digi24 menționează că, într-un interviu pentru New York Times, Trump a spus că este „absolut dispus să accepte aceste rezultate” și că este pregătit să colaboreze cu democrații. „Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu ei. Probabil vom găsi o soluție” Ulterior, potrivit articolului, Trump a postat pe Truth Social o imagine cu o șapcă roșie pe care scrie „Veto”. De ce contează pentru România Prin asocierea publică, în plin moment electoral american, cu mesaje pro-Trump și cu un politician republican, vizita riscă să fie citită mai degrabă ca o poziționare ideologică decât ca un demers instituțional. Digi24 nu oferă detalii despre o agendă oficială sau despre întâlniri cu reprezentanți ai administrației SUA, astfel că impactul concret al deplasării rămâne, din informațiile disponibile, în zona de semnal politic și imagine. [...]

Donald Trump ia în calcul schimbarea conducerii Pentagonului după eșecul electoral al republicanilor , un scenariu care ar putea adânci incertitudinea asupra direcției politicii de apărare a SUA și a gestionării războiului cu Iranul, potrivit Digi24 , care citează surse CBS News . Conform CBS News , Trump și-a întrebat consilierii și interlocutori cu care a vorbit la telefon dacă secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar trebui să rămână în funcție, în urma „pierderilor catastrofale” suferite de republicani la alegerile de la jumătatea mandatului. Aceleași surse spun însă că președintele nu a luat încă o decizie privind înlocuirea lui Hegseth. Presiune politică după alegeri și risc de proceduri în Congres Înainte de alegeri, democrații încercau deja să-l pună sub acuzare pe Hegseth, iar probabilitatea unei proceduri de destituire ar putea crește în contextul în care democrații au „majorități solide” în ambele camere ale Congresului, potrivit informațiilor citate. În paralel, unii consilieri de la Casa Albă ar anticipa că o parte din vină pentru înfrângerile electorale va fi aruncată asupra unor lideri militari implicați în coordonarea războiului cu Iranul, respectiv amiralul Brad Cooper (șeful Comandamentului Central al SUA) și generalul Dan Caine (președintele Comitetului Șefilor de Stat Major). Posibil înlocuitor: Ron DeSantis , potrivit unei surse O sursă citată de CBS News afirmă că guvernatorul republican al Floridei, Ron DeSantis, este vehiculat ca posibil înlocuitor al lui Hegseth. Argumentul invocat este că DeSantis ar putea trece prin procedura de confirmare în Senat în perioada de tranziție și ar putea prelua funcția după expirarea mandatului său de guvernator, pe 5 ianuarie. Casa Albă: „încredere deplină” în Hegseth Întrebată despre informațiile privind viitorul lui Hegseth, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a transmis într-un comunicat că Trump „are încredere deplină” în secretarul Apărării. În același mesaj, Kelly a lăudat operațiunile militare din Iran și Venezuela și eforturile lui Hegseth de a inversa prioritățile Pentagonului din perioada Biden legate de „DEI și ideologia woke” (DEI se referă la politici de diversitate, echitate și incluziune). JD Vance pune înfrângerea pe seama războiului Vicepreședintele JD Vance a atribuit eșecul republicanilor războiului, într-o postare amplă pe X, publicată miercuri dimineață, în care susține că problema nu a fost prezența la vot, ci faptul că o parte dintre votanții Trump/Vance din 2024 au ales democrații în 2026. Postarea este disponibilă aici: X . În mesaj, Vance mai indică drept teme care au contat pentru electorat: încheierea războiului, costul vieții și relația SUA–Israel, și cere o schimbare de priorități în administrație după pierderea controlului asupra Camerei Reprezentanților și Senatului. Trump: îl apără public pe Hegseth, dar scenariul rămâne deschis Separat de discuțiile relatate pe surse, Trump a declarat presei, întrebat despre o posibilă înlocuire a lui Hegseth, că vrea să-l păstreze în funcție. În același timp, materialul menționează că numele lui Hegseth este vehiculat ca posibil succesor al senatoarei republicane Marsha Blackburn, aleasă guvernatoare a statului Tennessee, ceea ce ar putea deschide o altă pistă pentru viitorul său politic. Marsha Blackburn nu și-a anunțat însă intențiile, potrivit informațiilor citate. [...]

J. D. Vance pune presiune pe administrația Trump să-și schimbe prioritățile după eșecul electoral , atribuind pierderea republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului războiului din Iran, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat pe X după o perioadă de tăcere, mută discuția dinspre mobilizarea la vot spre costurile politice ale conflictului și deschide o dezbatere internă despre direcția partidului și a Casei Albe. Vicepreședintele SUA susține că „adevăratul motiv” al înfrângerii este „războiul” din Iran, idee preluată de The Guardian. În aceeași intervenție, Vance afirmă că nu prezența scăzută la vot a fost problema principală, ci faptul că o parte dintre alegătorii care au votat pentru Trump și Vance în 2024 au ales democrații în 2026. Ce înseamnă mesajul lui Vance pentru agenda administrației Dincolo de explicația electorală, Vance cere explicit o „analiză profundă” în partid și o „schimbare dramatică a priorităților” administrației Trump, după ce republicanii au pierdut controlul atât asupra Camerei Reprezentanților, cât și asupra Senatului. În logica lui, războiul a devenit o vulnerabilitate politică majoră, iar continuarea lui riscă să erodeze și mai mult baza de susținători. Vance sugerează și o repoziționare personală: Digi24 notează că intervenția este relevantă în contextul unei posibile candidaturi la Casa Albă în 2028, vicepreședintele încercând să se distanțeze de un conflict descris ca nepopular. Factorii invocați: războiul, costul vieții și relația cu Israelul În mesajul său, Vance recunoaște că, pe lângă războiul din Iran , au contat și: costul vieții; relația Statelor Unite cu Israelul. El mai spune că a văzut date dintr-un sondaj intern care ar indica o cerere puternică în electorat pentru încheierea războiului, pentru concentrarea imediată pe criza costului vieții și pentru implementarea unei politici „America pe primul loc”, împreună cu o reexaminare a relației SUA–Israel. Digi24 precizează însă doar concluziile prezentate de Vance, fără detalii metodologice despre sondaj. Reacții în tabăra Trump: sprijin de la Trump Jr., nuanțe de la președinte Donald Trump Jr . a susținut public poziția vicepreședintelui, distribuind mesajul și afirmând că este „100% corect”. În paralel, Donald Trump a recunoscut că războiul a influențat rezultatul, dar a insistat că decizia a fost justificată. Digi24 relatează că, la Fox News, Trump a spus că „Iranul a jucat un rol” în înfrângere, iar în Wall Street Journal și-a apărat decizia de a intra în război, afirmând că ar face-o din nou. În acest context, mesajul lui Vance indică o linie de fractură în interiorul taberei republicane: nu dacă războiul a costat politic, ci ce concluzii trebuie trase și ce se schimbă concret în agenda administrației. [...]

Roma încearcă să reducă riscul politic în relația cu Washingtonul , după ce vicepremierul și ministrul de Externe Antonio Tajani a spus că premierul Giorgia Meloni „nu este o susținătoare a MAGA, nici vorbă”, pe fondul răcirii relației cu Donald Trump, potrivit Antena 3 . Declarația lui Tajani vine după ce Partidul Republican al lui Trump a pierdut controlul asupra Congresului în urma alegerilor intermediare desfășurate marți, în relatarea agenției ANSA, preluată de Agerpres. Mesajul central transmis de șeful diplomației italiene este delimitarea de eticheta de „trumpism”, în condițiile în care Meloni a fost percepută drept un interlocutor european apropiat de Trump. „Eu nu am fost niciodată un «trumpist», iar Meloni cu siguranţă nu este o susţinătoare a (mişcării) MAGA, nici vorbă.” De ce contează: Italia își repoziționează public linia de politică externă Tajani a încercat să traseze o diferență între conservatorismul european și mișcarea MAGA, argumentând că relațiile cu republicanii nu echivalează cu susținerea lui Trump. El a descris-o pe Meloni drept „un lider conservator italian și european”, „o femeie de dreapta, nu de extremă-dreapta”, și a susținut că premierul i-ar fi spus „nu” lui Trump „de multe ori”. În același registru, Tajani a afirmat că reacțiile lui Trump ar indica faptul că nu a primit bine aceste refuzuri, sugerând tensiuni recurente în dialogul dintre cei doi. Contextul răcirii: disputa pe Iran și utilizarea bazei Sigonella Materialul notează că Meloni a avut relații foarte bune cu Trump și a fost singurul lider european invitat la a doua ceremonie de învestitură a acestuia, însă relația s-ar fi deteriorat după ce Trump a declanșat războiul contra Iranului. Antena 3 amintește și un interviu acordat în august publicației New York Times, în care Meloni a spus că se aștepta la o colaborare mai ușoară cu Trump, invocând compatibilități pe teme precum imigrația și „cultura woke”, dar că „lucrurile au mers diferit”. Disputa publică dintre cei doi, purtată pe rețelele sociale, a inclus acuzația lui Trump că Meloni l-ar fi „implorat” pentru o fotografie la summitul G7 și reproșul privind lipsa de sprijin în războiul contra Iranului, inclusiv prin refuzul de a autoriza folosirea bazei aeriene italiene Sigonella. În replică, Meloni a invocat existența unor acorduri care guvernează utilizarea bazelor din Italia, a negat episodul fotografiei și i-a sugerat lui Trump să se preocupe de propria popularitate. Ce urmează Din informațiile prezentate, Roma pare să mizeze pe o poziționare publică mai prudentă față de Trump, păstrând în același timp mesajul de „unitate occidentală” pe care Meloni l-a invocat după summitul NATO din iulie. Articolul nu oferă detalii despre pași diplomatici concreți sau schimbări de politică, ci doar despre această delimitare politică formulată de ministrul de Externe. [...]