Știri
Știri din categoria Externe
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este acuzat de Budapesta că l-ar fi amenințat pe Viktor Orbán, după ce a sugerat că ar putea trimite armata ucraineană să discute cu premierul ungar dacă acesta nu deblochează un ajutor european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Potrivit Digi24, declarația a provocat reacții dure la Budapesta și a amplificat tensiunile politice dintre cele două state.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a afirmat că Zelenski „a depășit orice limită”, susținând că liderul ucrainean ar fi formulat practic o amenințare la adresa vieții premierului Viktor Orbán. Oficialul ungar a declarat, la un forum organizat în orașul Sopron, că este pentru prima dată când un președinte european ar amenința cu moartea premierul unei țări membre NATO și UE.
Declarațiile lui Szijjarto vin după ce Zelenski a afirmat public, în cadrul unei ședințe de guvern la Kiev, că dacă Ungaria continuă să blocheze ajutorul financiar european, ar putea „da adresa acestei persoane” forțelor armate ucrainene, pentru ca militarii să vorbească cu liderul maghiar „pe limba lor”. Ajutorul de aproximativ 90 de miliarde de euro a fost convenit de liderii europeni în decembrie și ar urma să fie finanțat prin datorie comună a Uniunii Europene.
Disputa dintre Kiev și Budapesta este legată de conducta petrolieră Drujba, care traversează Ucraina și alimentează cu petrol rusesc Ungaria și Slovacia. Din 27 ianuarie 2026, tranzitul petrolului a fost oprit, după ceea ce Kievul a descris drept un atac cu drone atribuit Rusiei asupra infrastructurii.
Totuși, premierii Viktor Orbán și Robert Fico susțin că Ucraina menține blocată conducta ca formă de presiune politică asupra statelor care nu sprijină pe deplin pozițiile Kievului în războiul cu Rusia și care sunt reticente față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
În replică la blocarea petrolului, Ungaria a adoptat mai multe măsuri:
Ministrul Peter Szijjarto a declarat că Ungaria nu va ceda presiunilor venite din partea Kievului.
„Ungaria nu poate fi șantajată, indiferent de amenințări”, a spus acesta, subliniind că Budapesta nu dorește să suporte costurile economice ale războiului din Ucraina, în special în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie.
Premierul Viktor Orbán a afirmat la rândul său că împrumutul european acordat Ucrainei ar putea să nu fie niciodată rambursat. În acest scenariu, statele membre care garantează împrumutul ar fi obligate să suporte costurile din bugetele proprii.
Și Slovacia a adoptat măsuri similare, suspendând livrările de electricitate către Ucraina. Premierul Robert Fico a avertizat că ar putea lua decizii suplimentare dacă fluxul de petrol prin Drujba nu va fi reluat.
Fico a declarat recent că discuția telefonică avută cu Zelenski i-a lăsat impresia că Ucraina nu dorește, de fapt, să repornească transportul de petrol prin conductă și a criticat modul în care Kievul tratează statele membre ale Uniunii Europene.
Conflictul diplomatic dintre Ucraina, Ungaria și Slovacia riscă astfel să devină unul dintre cele mai tensionate episoade politice din interiorul Uniunii Europene de la începutul războiului declanșat de Rusia în 2022.
Recomandate
Șapte angajați ai băncii ucrainene Oschadbank ar fi fost reținuți la Budapesta , iar un transport de bani și aur confiscat , potrivit ministrului ucrainean de Externe Andrei Sîbiha, care acuză autoritățile ungare de „luare de ostatici” și „extorcare”. Informația a fost făcută publică într-o postare pe platforma X într-un context deja tensionat între Kiev și Budapesta. Potrivit oficialului ucrainean, incidentul ar fi avut loc în capitala Ungariei, unde autoritățile locale ar fi oprit două vehicule de transport valori aparținând băncii de stat ucrainene Oschadbank. În vehicule se aflau șapte cetățeni ucraineni, angajați ai instituției, care transportau fonduri și obiecte de valoare din Austria către Ucraina, ca parte a unui circuit bancar obișnuit între instituții financiare de stat. Ministrul ucrainean susține că autoritățile maghiare nu doar că i-ar fi reținut pe angajați, dar ar fi confiscat și încărcătura transportată. În declarația sa publică, acesta a calificat acțiunea drept „terorism de stat”, afirmând că Ucraina a transmis deja o notă diplomatică oficială prin care cere eliberarea imediată a cetățenilor săi. Kievul a anunțat, de asemenea, că intenționează să sesizeze Uniunea Europeană pentru a evalua legalitatea acțiunilor Ungariei. Ce conținea transportul de valori Conform informațiilor furnizate de Oschadbank , transportul provenea de la Raiffeisen Bank din Austria și era realizat cu respectarea procedurilor internaționale. Încărcătura ar fi inclus: 40 de milioane de dolari americani 35 de milioane de euro aproximativ 9 kilograme de aur Banca susține că transportul era documentat conform regulilor europene privind transportul valorilor și procedurile vamale în vigoare. Datele GPS ale vehiculelor ar indica faptul că acestea se află în prezent în centrul Budapestei, în apropierea unei instituții de aplicare a legii din Ungaria. Locația ar fi fost confirmată și de reprezentanți ai Ambasadei Ucrainei la Budapesta. Potrivit presei ucrainene, operațiunea ar fi fost realizată de unitatea antiteroristă a Ungariei. Un nou episod într-un conflict politic tot mai tensionat Incidentul apare pe fondul unor relații deja tensionate între cele două state. La începutul lunii martie 2026, premierul ungar Viktor Orbán a acuzat Ucraina că blochează tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba . La scurt timp după aceste declarații, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut liderului ungar să deblocheze sprijinul financiar european pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro. Schimbul dur de replici dintre cele două capitale a amplificat tensiunile politice, iar incidentul de la Budapesta riscă să agraveze și mai mult relațiile dintre cele două țări. În prezent, autoritățile ungare nu au oferit o poziție oficială detaliată cu privire la acuzațiile formulate de Kiev. Ce urmează Ucraina anunță că va continua demersurile diplomatice pentru eliberarea angajaților reținuți și recuperarea transportului de valori. În același timp, Kievul solicită implicarea instituțiilor europene pentru clarificarea situației și pentru stabilirea legalității intervenției autorităților ungare. [...]
Viktor Orbán susține că Europa se îndreaptă spre o „economie de război” , iar Ungaria ar trebui să rămână „pe drumul păcii”, potrivit Mediafax , care citează Budapest Times. Declarațiile au fost făcute la evenimentul Macronomx Economic Year Opening. Premierul Ungariei a spus că o parte dintre scenariile economice discutate în spațiul public pornesc de la ipoteza unui mediu stabil, însă, în opinia sa, discuțiile dintre liderii europeni indică o direcție diferită, axată pe pregătiri pentru război și creșterea cheltuielilor militare. „Tot ce ați auzit aici descrie o economie a păcii. Dar cine a spus că va exista o economie a păcii?”, a declarat Orbán. Mesajul lui Orbán despre schimbarea priorităților în UE Orbán a afirmat, pe baza discuțiilor de la reuniunile Consiliului European, că liderii din Europa de Vest ar fi tot mai concentrați pe transformarea economiei europene într-o „economie de război” în următorii patru ani, în detrimentul strategiilor de dezvoltare. În acest context, el a prezentat poziția Budapestei ca fiind una de rezistență față de această schimbare, cu obiectivul de a-și proteja propriul model economic și de a evita implicarea în finanțarea efortului de război. Argumentele economice invocate: creștere, industrie și energie Premierul ungar a legat încetinirea economiei europene de efectele războiului din Ucraina. El a susținut că, în ultimii patru ani, economia UE ar fi crescut cu aproximativ 1% pe an, în timp ce Statele Unite ar fi avut o creștere de 2% până la 3%, iar China de aproximativ 5%. Totodată, Orbán a afirmat că Europa ar fi pierdut în jur de 1 milion de locuri de muncă în industrie și că ponderea sa în economia globală ar fi scăzut. În același registru, el a pus accent pe costurile energiei, susținând că renunțarea la energia din Rusia a majorat semnificativ cheltuielile economiilor europene. Sprijinul pentru Ucraina și strategia declarată a Ungariei Orbán a criticat amploarea sprijinului financiar european pentru Ucraina, afirmând că statele europene ar fi trimis deja aproximativ 200 de miliarde de euro către Kiev și că alte pachete sunt în discuție. În paralel, el a susținut că Europa „se împrumută” pentru a finanța aceste transferuri. În opoziție, premierul a spus că Ungaria ar fi direcționat resurse către programe economice interne, inclusiv sprijin pentru familii și companii și dezvoltarea sectorului energetic. În acest cadru, el a menționat extinderea beneficiilor fiscale pentru familii, creșterea salariilor și Programul Sándor Demján, prezentat ca instrument de alocare de fonduri către economia ungară. Trei teme pe agenda Budapestei: războiul, energia și extinderea UE Orbán a indicat trei probleme pe care le consideră decisive pentru viitorul economic al Ungariei: evoluția războiului din Ucraina, securitatea energetică și posibilitatea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. În privința energiei, el a spus că Ungaria vrea să păstreze surse de aprovizionare diversificate, inclusiv din Rusia, argumentând că eliminarea rutelor existente nu ar însemna diversificare, ci restrângerea opțiunilor. În ceea ce privește o eventuală aderare a Ucrainei la UE, Orbán a avertizat că aceasta ar putea schimba substanțial finanțele Uniunii, cu efecte asupra agriculturii și fondurilor de coeziune, prin redirecționarea unei părți mai mari din buget către Ucraina. [...]
Avioanele F-16 ale Ucrainei au rămas fără suficiente rachete timp de peste trei săptămâni , potrivit Reuters , după ce livrările de la partenerii externi s-au oprit chiar în perioada în care Rusia își pregătea o campanie aeriană de iarnă de amploare. Trei surse cu acces direct la situație au spus că deficitul a durat de la finalul lui noiembrie până la mijlocul lui decembrie și nu fusese relatat anterior. Episodul scoate în evidență o vulnerabilitate structurală: apărarea aeriană a Ucrainei depinde în mare măsură de muniție și sisteme furnizate de aliați occidentali, iar întreruperile de flux se traduc rapid în goluri operaționale. Kievul a reclamat în repetate rânduri lipsa armelor de la începutul războiului la scară largă, însă exemple concrete despre impact sunt, de regulă, ținute confidențiale. Potrivit surselor, Ucraina ajunsese să aibă doar „câteva” rachete americane AIM-9 „Sidewinder” (rachete aer-aer cu ghidaj în infraroșu) pentru întreaga escadrilă de F-16, iar la un moment dat nu mai avea practic ce să monteze pe avioane. Reuters notează că nu a putut stabili cauza exactă a penuriei și nici dacă întârzierile au ținut de Statele Unite sau de state europene; una dintre surse a spus că partenerii au invocat lipsa stocurilor disponibile, fără a-i numi. În perioada deficitului, piloții de F-16 au încercat să doboare drone cu tunurile rotative de bord, în misiuni pe timp de zi, deoarece zborurile nocturne erau considerate prea riscante, deși atacurile rusești cu drone au loc frecvent noaptea. O altă soluție de avarie a fost reutilizarea unor rachete care eșuaseră la lansări anterioare, după lucrări de mentenanță, cu rezultate mixte. Sursele au mai spus că Ucraina s-a bazat mult pe variante mai vechi de AIM-9, produse în anii 1970-1980, folosite ca opțiune mai ieftină pentru interceptarea dronelor și rachetelor de croazieră. Blocajul a fost depășit în decembrie, când Ucraina a primit noi rachete AIM-9 de la parteneri, înaintea unui atac rusesc major, însă țările donatoare nu au fost făcute publice. O a patra sursă a indicat că Germania și Canada au furnizat Sidewinder în ultimele luni și a confirmat că a existat „o mică scădere” a livrărilor, fără explicații. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze livrări specifice, iar Departamentul Apărării din Canada a spus că este în proces de donare a rachetelor AIM-9M-8 din stocurile forțelor armate canadiene. Dincolo de cazul F-16, Reuters descrie un tablou mai larg al dependenței de muniție occidentală: administrația Trump a înlocuit ajutorul militar direct cu un mecanism prin care SUA vând armament către aliați NATO pentru livrare către Ucraina, prin lista PURL (Prioritised Ukraine Requirements List). Un oficial NATO a declarat că, din vara trecută, acest mecanism ar fi acoperit aproximativ 75% din rachetele pentru bateriile Patriot și 90% din muniția pentru alte sisteme de apărare aeriană, însă Ucraina continuă să aibă dificultăți în a asigura suficiente interceptoare pentru o rețea extinsă, supusă atacurilor cu sute de drone și rachete într-un singur val. [...]
Volodimir Zelenski spune că SUA și mai multe state din Orientul Mijlociu au cerut expertiza Ucrainei pentru a contracara atacurile cu drone iraniene Shahed, potrivit Biziday . Președintele ucrainean afirmă că, în ultimele zile, a discutat cu liderii Emiratelor Arabe Unite, Qatarului, Bahrainului, Iordaniei și Kuweitului despre o posibilă cooperare. „Am primit semnale de la partenerii din Orientul Mijlociu. Au existat atacuri iraniene cu drone Shahed asupra civililor din acele țări. Ei caută expertiza noastră. Suntem deschiși. Dacă vor veni reprezentanții lor, vom oferi expertiza.” Zelenski susține că există solicitări și din partea europenilor și a Statelor Unite pentru ca Ucraina să își împărtășească experiența cu partenerii din Orientul Mijlociu. El arată că interceptarea unui număr mare de drone cu rachete Patriot este costisitoare și limitată de stocuri, motiv pentru care ar fi necesare „drone interceptoare”, pe care Ucraina le-ar avea, în timp ce Kievul se confruntă, la rândul său, cu un deficit de rachete PAC-2 și PAC-3. Asistența ucraineană ar urma să fie condiționată de două elemente: să nu slăbească apărarea Ucrainei și să aducă un avantaj Kievului în eforturile de a opri invazia Rusiei. Zelenski a rezumat această abordare prin ideea că Ucraina îi sprijină să se apere „pe cei care ne ajută pe noi” să pună capăt războiului cu Rusia. [...]
Donald Trump condiționează orice înțelegere cu Iranul de „capitularea necondiționată” , potrivit Biziday , într-o postare pe Truth Social care mută accentul de pe diplomație pe presiune politică și pe ideea unei schimbări de regim la Teheran. În mesaj, președintele american exclude explicit o soluție negociată în termenii clasici ai diplomației. > „Nu va exista niciun acord cu Iranul, cu excepția capitulării sale necondiționate!” Formularea sugerează o poziție maximalistă, în care Washingtonul nu urmărește un compromis, ci o cedare totală a părții iraniene. Dincolo de această linie, Trump leagă direct viitorul relației cu Iranul de o schimbare a conducerii de la Teheran și indică o implicare americană în alegerea unui nou lider suprem, ceea ce echivalează cu o susținere deschisă a schimbării regimului. El afirmă că, „după selectarea unui lider (sau a unor lideri) măreți și acceptabili”, SUA și aliații ar urma să „lucreze fără încetare” pentru a „readuce Iranul de la marginea distrugerii”, promițând inclusiv o relansare economică. În același registru, Trump adaptează sloganul său politic, vorbind despre „MAKE IRAN GREAT AGAIN (MIGA)”. În paralel, președintele iranian Masoud Pezeshkian transmite că „mai multe țări” ar fi început eforturi de mediere pentru a pune capăt războiului, fără a le numi, și susține că Iranul „rămâne angajat pentru pace în regiune, dar nu va ezita să își apere demnitatea și suveranitatea”. El adaugă că orice mediere ar trebui să se adreseze celor care au declanșat conflictul. Biziday notează că Qatar, Turcia, Egipt și Oman s-au oferit să medieze discuțiile. Pe fundalul acestor poziționări, Biziday relatează că armata israeliană (IDF) a confirmat bombardarea, sâmbătă, a unui buncăr din Teheran asociat cu ayatollahul ucis Ali Khamenei, publicând și un videoclip al atacului. Potrivit IDF, ar fi fost implicate aproximativ 50 de avioane de vânătoare, iar autoritățile israeliene susțin că complexul subteran ar continua să fie folosit de oficiali iranieni de rang înalt. O sursă alternativă menționată în material este The Guardian . [...]
Un avion cu 127 de români, dintre care 95 de copii, a plecat din Oman spre București potrivit Digi24 , într-o operațiune organizată de Ministerul Afacerilor Externe pentru evacuarea cetățenilor afectați de criza de securitate din Orientul Mijlociu. Zborul a decolat de la Muscat și urma să ajungă pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București cu aproximativ trei ore și jumătate întârziere față de programul inițial. Operațiunea face parte dintr-o serie de acțiuni de repatriere derulate de autoritățile române în contextul tensiunilor din regiune. Printre pasageri se află numeroși minori, majoritatea din grupuri școlare aflate în evidența consulatelor României din Dubai și Oman, provenind în principal din județele Neamț, Suceava și Vrancea. Ministerul Afacerilor Externe a precizat că toți cei 127 de români incluși pe listă au fost contactați în prealabil de echipele consulare, fiind considerați cazuri prioritare pentru evacuare. În total, 95 dintre pasagerii români sunt copii , ceea ce a determinat autoritățile să acorde prioritate repatrierii acestor grupuri. La bordul aeronavei se află și cetățeni ai altor state europene. În baza Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, aproximativ 30% din capacitatea avionului a fost rezervată pentru cetățeni ai altor țări membre UE, în timp ce restul locurilor au fost alocate românilor. Zborul a efectuat o escală scurtă în Egipt înainte de a continua drumul spre România. Costurile operațiunii sunt suportate în mare parte prin mecanisme europene de sprijin pentru situații de urgență. Potrivit datelor centralizate de Ministerul Afacerilor Externe, peste 1.000 de cetățeni români au revenit deja în țară în ultimele zile prin zboruri de repatriere asistată, evacuări organizate prin mecanismele Uniunii Europene sau curse comerciale. Autoritățile le recomandă românilor aflați în continuare în regiune să urmărească informațiile transmise de companiile aeriene și de reprezentanțele diplomatice și să se prezinte la aeroport doar după confirmarea oficială a zborurilor. [...]
