Știri
Știri din categoria Externe
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este acuzat de Budapesta că l-ar fi amenințat pe Viktor Orbán, după ce a sugerat că ar putea trimite armata ucraineană să discute cu premierul ungar dacă acesta nu deblochează un ajutor european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Potrivit Digi24, declarația a provocat reacții dure la Budapesta și a amplificat tensiunile politice dintre cele două state.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a afirmat că Zelenski „a depășit orice limită”, susținând că liderul ucrainean ar fi formulat practic o amenințare la adresa vieții premierului Viktor Orbán. Oficialul ungar a declarat, la un forum organizat în orașul Sopron, că este pentru prima dată când un președinte european ar amenința cu moartea premierul unei țări membre NATO și UE.
Declarațiile lui Szijjarto vin după ce Zelenski a afirmat public, în cadrul unei ședințe de guvern la Kiev, că dacă Ungaria continuă să blocheze ajutorul financiar european, ar putea „da adresa acestei persoane” forțelor armate ucrainene, pentru ca militarii să vorbească cu liderul maghiar „pe limba lor”. Ajutorul de aproximativ 90 de miliarde de euro a fost convenit de liderii europeni în decembrie și ar urma să fie finanțat prin datorie comună a Uniunii Europene.
Disputa dintre Kiev și Budapesta este legată de conducta petrolieră Drujba, care traversează Ucraina și alimentează cu petrol rusesc Ungaria și Slovacia. Din 27 ianuarie 2026, tranzitul petrolului a fost oprit, după ceea ce Kievul a descris drept un atac cu drone atribuit Rusiei asupra infrastructurii.
Totuși, premierii Viktor Orbán și Robert Fico susțin că Ucraina menține blocată conducta ca formă de presiune politică asupra statelor care nu sprijină pe deplin pozițiile Kievului în războiul cu Rusia și care sunt reticente față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
În replică la blocarea petrolului, Ungaria a adoptat mai multe măsuri:
Ministrul Peter Szijjarto a declarat că Ungaria nu va ceda presiunilor venite din partea Kievului.
„Ungaria nu poate fi șantajată, indiferent de amenințări”, a spus acesta, subliniind că Budapesta nu dorește să suporte costurile economice ale războiului din Ucraina, în special în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie.
Premierul Viktor Orbán a afirmat la rândul său că împrumutul european acordat Ucrainei ar putea să nu fie niciodată rambursat. În acest scenariu, statele membre care garantează împrumutul ar fi obligate să suporte costurile din bugetele proprii.
Și Slovacia a adoptat măsuri similare, suspendând livrările de electricitate către Ucraina. Premierul Robert Fico a avertizat că ar putea lua decizii suplimentare dacă fluxul de petrol prin Drujba nu va fi reluat.
Fico a declarat recent că discuția telefonică avută cu Zelenski i-a lăsat impresia că Ucraina nu dorește, de fapt, să repornească transportul de petrol prin conductă și a criticat modul în care Kievul tratează statele membre ale Uniunii Europene.
Conflictul diplomatic dintre Ucraina, Ungaria și Slovacia riscă astfel să devină unul dintre cele mai tensionate episoade politice din interiorul Uniunii Europene de la începutul războiului declanșat de Rusia în 2022.
Recomandate
Rusia susține că a ocupat 1.700 km² din Ucraina de la începutul anului , o afirmație care, dacă se confirmă, indică o presiune operațională în creștere asupra „centurii de fortărețe” din Donbas și o extindere a luptelor spre nord și nord-est, potrivit Reuters . Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al forțelor armate ruse, a declarat în imagini publicate de Ministerul Apărării de la Moscova că, „de la începutul acestui an”, 80 de localități și „peste 1.700 km pătrați” au intrat sub controlul Rusiei. Reuters precizează că nu a putut verifica independent relatările de pe câmpul de luptă, iar Statul Major ucrainean nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Presiune pe axa Donbas: Sloviansk, Kramatorsk, Kostiantînivka Gherasimov a spus că „Gruparea Sud” atacă centura fortificată din Donețk, formată din orașele Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantînivka. Potrivit acestuia, forțele ruse s-ar afla la circa 7–12 km de Sloviansk și Kramatorsk, iar unități ruse ar lupta deja în unele zone din Kostiantînivka. Extinderea operațiunilor spre Sumî și Harkiv În plus, generalul rus a afirmat că Rusia avansează în regiunea Sumî (nord) și în Harkiv (nord-est) pentru a crea ceea ce a numit o „zonă de securitate”. Diferențe între estimări și hărți pro-ucrainene În timp ce Moscova vorbește despre „peste 1.700 km²” cuceriți în 2026, hărți pro-ucrainene indică un avans rusesc de 592 km² în acest an, notează Reuters. Aceleași hărți arată că Rusia controlează 116.793 km², adică 19,35% din teritoriul Ucrainei, dar și că ritmul înaintării ruse a încetinit în 2026. Separat, comandantul ucrainean Oleksandr Sîrskîi a declarat la mijlocul lunii aprilie că forțele Kievului au recâștigat aproape 50 km² în martie, în contextul unor lupte de uzură. Context: controlul teritorial revendicat de Rusia Conform estimărilor ruse citate în material, Rusia ar controla aproximativ: 90% din Donbas; circa 75% din regiunile Zaporojie și Herson; porțiuni din regiunile Harkiv, Sumî, Nikolaev și Dnipropetrovsk. Rusia controlează și Crimeea , anexată în 2014, teritoriu recunoscut internațional ca parte a Ucrainei de majoritatea statelor. În lipsa unor confirmări independente, cifrele rămân revendicări ale părții ruse, însă ele conturează direcția operațională indicată de Moscova: presiune susținută în Donbas și consolidarea unor zone de contact în nord și nord-est. [...]
Noul premier desemnat al Ungariei, Péter Magyar, spune că va opri ieșirea țării din Curtea Penală Internațională , ceea ce ar readuce Budapesta sub obligația de a coopera cu mandatul de arestare emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit Meduza . Magyar, liderul partidului de opoziție „Tisa”, a declarat că viitorul său guvern este „ferm hotărât” să oprească procesul inițiat de Viktor Orbán și să se asigure că Ungaria rămâne membră a Curții Penale Internaționale (CPI). Întrebat ce ar însemna asta pentru Netanyahu — pe care Magyar îl invitase anterior în Ungaria — el a spus că, dacă o țară este membră a CPI și pe teritoriul ei intră o persoană căutată, aceasta „trebuie reținută”. Magyar a mai afirmat că i-a transmis „clar” premierului israelian intenția Ungariei de a rămâne în CPI și că „nu a ascuns nimic”. Context: mandatul CPI și poziția guvernului Orbán În noiembrie 2024, CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și al ministrului israelian al apărării de atunci, Yoav Gallant, acuzați de crime de război în Fâșia Gaza. A doua zi, Viktor Orbán l-a invitat pe Netanyahu în Ungaria, promițând că nu va fi arestat și calificând decizia CPI drept „obrăznică, cinică și complet inacceptabilă”. Netanyahu a vizitat Ungaria în aprilie 2025. În aprilie (anul nu este precizat în textul sursei), cancelaria lui Orbán a anunțat că Ungaria începe procesul de ieșire de sub jurisdicția CPI, iar în iunie Budapesta a depus notificarea oficială de retragere la secretarul general al ONU. Meduza trimite, ca referință, la un material anterior despre anunțul privind retragerea: Meduza . Ce se schimbă după alegeri Pe 12 aprilie au avut loc alegeri parlamentare în Ungaria, câștigate de „Tisa”, care a obținut o majoritate constituțională. În consecință, Magyar urmează să îl înlocuiască pe Orbán, aflat la putere de 16 ani. Invitația către Netanyahu a fost menționată anterior de ambasadoarea Israelului, Maya Kadosh, într-o postare pe Facebook, în care a spus că cei doi au avut o „convorbire caldă” și că premierul israelian a acceptat invitația: Facebook . Magyar le-a spus jurnaliștilor că a invitat „toți liderii de stat” cu care a vorbit după victoria electorală la aniversarea a 70 de ani de la Revoluția din 1956. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese calendarul concret sau pașii procedurali prin care noul guvern ar putea opri retragerea din CPI, însă declarațiile lui Magyar indică o schimbare de linie cu impact direct asupra obligațiilor legale internaționale ale Ungariei. [...]
Volodimir Zelenski respinge retragerea din Donbas ca opțiune de negociere , argumentând că o astfel de mișcare ar slăbi poziția militară a Ucrainei și ar afecta direct capacitatea de apărare pe termen scurt, în contextul intensificării discuțiilor despre pace, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că retragerea din anumite părți ale Donbasului – din zone ale regiunii Donețk și dintr-o mică porțiune a regiunii Lugansk – ar fi „iresponsabilă” și ar echivala cu o „înfrângere strategică” pentru Forțele Armate ale Ucrainei, relatează Ukrinform , citat de Digi24. În logica prezentată de Zelenski, o retragere ar însemna pierderea unor poziții care oferă avantaje defensive, inclusiv prin utilizarea zonelor urbanizate. El a susținut că, deși pot fi construite noi fortificații, acest lucru „necesită timp”, iar apărarea în localități este, în opinia sa, mai solidă decât liniile defensive ridicate în câmp deschis. Totodată, Zelenski a invocat impactul asupra moralului armatei și faptul că în zonă trăiesc aproximativ 200.000 de oameni. „Cred că un astfel de pas astăzi ar fi iresponsabil”, a spus Zelenski. Ce transmite Kievul despre formatul de oprire a luptelor Zelenski a mai afirmat că, în convorbiri telefonice, Statele Unite și-au exprimat dorința de a continua comunicarea și negocierile, în timp ce Rusia „nu dă semne” că ar fi dispusă să pună capăt războiului, nici măcar într-un format de „menținere a statu-quo-ului”. În viziunea sa, cea mai rapidă cale de a opri uciderile ar fi un format comun de negociere, cu un prim pas: un armistițiu pe termen lung, care ar putea marca finalul fazei de luptă, urmat apoi de pași diplomatici. Vizite ale negociatorilor americani: miza simbolică a traseului Comentând o posibilă vizită a negociatorilor americani în Ucraina, Zelenski a spus că o astfel de deplasare ar fi „mai necesară” pentru Statele Unite, argumentând că ar fi „lipsit de respect” să se meargă la Moscova fără o oprire la Kiev. El a adăugat că, dacă nu este posibilă o vizită în Ucraina, întâlnirile pot avea loc și în alte țări, iar esențial este „rezultatul”, nu locația. [...]
Kievul respinge retragerea din Donbas ca premisă de negociere , avertizând că un astfel de pas ar slăbi poziția militară și ar afecta moralul trupelor, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că ieșirea din anumite zone din Donețk și din mica parte controlată de Ucraina în Lugansk ar echivala cu „o înfrângere strategică”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu televizat, în contextul intensificării discuțiilor despre pace, relatează Ukrinform, citată de news.ro. Zelenski afirmă că Rusia ar urmări retragerea Ucrainei din aceste regiuni și susține că, din punct de vedere operațional, o astfel de mișcare ar reduce capacitatea defensivă. De ce contează: costul operațional al unei retrageri Zelenski argumentează că retragerea ar însemna pierderea unor poziții consolidate și ar face armata „mai slabă”, chiar dacă, teoretic, ar putea fi construite noi fortificații. El subliniază însă că acest lucru „necesită timp” și compară avantajul apărării în zone urbanizate cu vulnerabilitatea liniilor defensive ridicate „în câmp deschis”. În același context, președintele ucrainean invocă și dimensiunea umană a deciziei, menționând populația din zonele vizate și pierderile deja înregistrate acolo, apreciind că „un astfel de pas astăzi ar fi iresponsabil”. Negocieri și rolul SUA: armistițiu pe termen lung, apoi pași diplomatici Zelenski mai spune că, în convorbiri telefonice, Statele Unite și-au exprimat dorința de a continua comunicarea și negocierile, în timp ce Rusia „nu dă semne” că ar fi dispusă să oprească războiul nici măcar într-un format de tip „menținerea statu-quo-ului”. În viziunea sa, cea mai rapidă cale de a opri uciderile ar fi un format comun în care „toți actorii serioși” să se angajeze, cu un prim pas: un armistițiu pe termen lung, care ar putea încheia faza militară a războiului, urmat de pași diplomatici. Mesaj către negociatorii americani: Kievul cere tratament egal Comentând o posibilă vizită a negociatorilor americani în Ucraina, Zelenski afirmă că aceasta ar fi „mai necesară” pentru Statele Unite și critică ideea unor deplasări la Moscova fără o oprire la Kiev, pe care o consideră „lipsită de respect”. El adaugă că, dacă logistica este o problemă, întâlnirile ar putea avea loc și în alte țări, accentul fiind pus pe rezultat, nu pe locație. [...]
Volodimir Zelenski pune sub semnul întrebării credibilitatea efortului american de mediere după ce i-a acuzat pe emisarii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner de „lipsă de respect” față de Ucraina, pe fondul blocajului negocierilor de pace, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat luni unei emisiuni de știri, Zelenski a criticat faptul că cei doi emisari au mers la Moscova, dar nu au ajuns și la Kiev. „Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev.” Liderul ucrainean a spus că înțelege dificultățile unei deplasări într-o țară aflată în război, însă a subliniat că „și alții au făcut călătoria la Kiev”. Referindu-se la o posibilă vizită a emisarilor, Zelenski a adăugat: „Nu avem nevoie de asta, ei da.” Totodată, el a insistat că pentru Ucraina contează rezultatul discuțiilor, nu locul în care acestea au loc. Linii roșii pentru Kiev: fără retragere din Lugansk și Donețk Zelenski a respins din nou cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă din regiunile estice Lugansk și Donețk, afirmând că o astfel de mișcare ar însemna „fără îndoială” o înfrângere strategică. În evaluarea sa, renunțarea la fortificațiile și linia defensivă dezvoltate acolo ar slăbi Ucraina, iar o retragere „ordonată” ar afecta și moralul armatei. Armistițiu pe linia actuală a frontului, „cea mai rapidă” cale Președintele ucrainean a mai declarat că cea mai rapidă modalitate de a opri războiul ar fi un armistițiu de-a lungul liniei actuale a frontului. Contextul descris de Agerpres indică o presiune susținută din partea Washingtonului pentru un acord de pace, însă negocierile ar fi blocate din februarie, din cauza războiului cu Iranul, care a deturnat atenția administrației americane. În acest interval, Witkoff și Kushner au mers de mai multe ori la Moscova pentru discuții cu președintele rus Vladimir Putin, iar o vizită la Kiev – așteptată după Paștele ortodox (12 aprilie) – nu a mai avut loc până acum. [...]
Germania și Franța caută o formulă de „pre-aderare” pentru Ucraina, dar fără bani și fără vot , ceea ce ar putea redesena, prin decizie politică, regulile de acces gradual la mecanismele UE, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: cum poate Uniunea să ofere semnale de integrare rapidă fără să deschidă anticipat bugetul comun și drepturile de decizie. Informația apare în contextul în care Financial Times scrie că Parisul și Berlinul ar fi respins propunerile Comisiei Europene de a „scurta” procesul de aderare, considerat lent și birocratic, în favoarea unor beneficii rapide pentru Kiev. Ce propun Germania și Franța: participare, dar fără drepturi de membru Germania ar lua în calcul un statut de „membru asociat”, care ar permite Ucrainei să participe la reuniunile miniștrilor și liderilor UE, însă fără drept de vot și fără acces automat la bugetul comun al Uniunii. În documentul citat, Berlinul ar argumenta că noul statut ar avea „o forță simbolică prin denumire” și ar putea fi acordat printr-o decizie politică a liderilor UE, evitând procedurile îndelungate. Franța ar descrie o variantă apropiată, sub forma unui „statut de stat integrat”, în care accesul la politica agricolă comună și la finanțarea europeană ar fi amânat până la aderarea deplină. De ce se discută acum: echilibrul politic din UE și temerile privind „aderarea rapidă” Materialul notează că recenta înfrângere electorală a premierului ungar Viktor Orbán, care a vetat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, a alimentat speranțe de progres. Totuși, majoritatea statelor membre se tem că o cale rapidă pentru Ucraina și alți candidați ar putea afecta echilibrul politic al UE și ar diminua valoarea statutului de membru. Doi înalți funcționari ai Comisiei Europene au declarat pentru Financial Times că direcția generală a documentelor franceze și germane ar fi „probabil” apropiată de propunerea finală a UE pentru Ucraina. Reacția Kievului: „aderarea vagă” riscă să fie percepută ca un substitut Din partea Ucrainei, vicepremierul Taras Kachka, responsabil de integrarea europeană și euro-atlantică, a declarat pentru Financial Times că discuțiile cu Parisul, Berlinul și alte capitale sunt în desfășurare. Un alt oficial ucrainean, citat de aceeași publicație, a spus că Kievul se teme că un concept vag de aderare ar putea fi perceput de o populație obosită de război drept un înlocuitor slab pentru aderarea reală. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că Ucraina nu este interesată de o aderare parțială la UE, comparând ideea cu faptul că Europa nu și-ar dori o versiune „limitata” a armatei ucrainene. Potrivit European Pravda, UE nu a încheiat discuțiile privind posibilitatea aderării Ucrainei în 2027, însă nu există încă un plan convenit pentru proces. [...]
