Știri
Știri din categoria Externe

Volodimir Zelenski avertizează că noile negocieri cu Rusia nu trebuie să fie „o oportunitate irosită”, în timp ce Kievul încearcă să obțină rezultate concrete în următoarea rundă de discuții trilaterale cu SUA și Moscova. Declarațiile au fost relatate de Reuters și alte publicații internaționale.
Președintele ucrainean a discutat sâmbătă la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a coordona pozițiile înaintea noii întâlniri. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că opiniile lor „coincid” în privința unor chestiuni diplomatice cheie și a subliniat importanța sprijinului continuu prin programul NATO de achiziții prioritare pentru Ucraina.
În discursul său de seară, liderul de la Kiev a adoptat un ton mai ferm, afirmând că următoarea rundă „nu trebuie să fie o oportunitate irosită”. El a acuzat Moscova că a blocat progresele la Geneva, unde ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17–18 februarie, s-a încheiat fără un progres politic major, după doar două ore de discuții în a doua zi, potrivit The Guardian.
Zelenski a declarat că partea americană a constatat clar că Rusia a fost responsabilă pentru lipsa rezultatelor semnificative. El a precizat că a discutat pregătirile cu Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, și i-a cerut să intensifice contactele cu partenerii din Orientul Mijlociu și Turcia.
Deși discuțiile au adus progrese limitate în domeniul militar, inclusiv privind monitorizarea unui eventual armistițiu de către SUA, negocierile politice au rămas blocate din cauza insistenței Rusiei ca Ucraina să se retragă din Donbas, cerere respinsă categoric de Kiev.
Zelenski a anunțat că pozițiile Ucrainei pentru următoarea întâlnire sunt deja pregătite și că prioritățile delegației au fost stabilite. O nouă rundă ar putea avea loc înainte de finalul lunii februarie, Geneva fiind din nou luată în calcul ca locație.
În paralel, Ucraina solicită sprijin financiar suplimentar pentru apărarea aeriană, în contextul atacurilor aeriene continue. Programul comun SUA–NATO pentru înzestrare militară a furnizat deja miliarde de dolari în echipamente, însă Kievul estimează că va avea nevoie de finanțări suplimentare până în 2026.
În timp ce războiul se apropie de al patrulea an, presiunea asupra negocierilor crește, iar miza pentru Kiev rămâne obținerea unor garanții de securitate clare și evitarea unui nou blocaj diplomatic.
Recomandate

Kremlinul susține că loviturile Ucrainei nu schimbă războiul, dar atacurile pe infrastructură și logistică cresc presiunea operațională în Rusia , inclusiv asupra aprovizionării cu carburanți și a lanțurilor de distribuție, potrivit Euronews . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că atacurile Ucrainei asupra depozitelor marilor magazine online din Rusia „nu au niciun impact asupra liniei frontului” și nu pot influența „dinamica” de pe front. În aceeași linie, el a afirmat că Moscova răspunde „de fiecare dată de câteva ori mai puternic” și a descris efectele loviturilor ucrainene drept „ca o înțepătură de țânțar pentru un elefant”. Retorica Moscovei și efectele din economie și viața de zi cu zi Materialul notează însă că această nonșalanță este în contradicție cu realitatea din Rusia, unde atacurile ucrainene „dau peste cap viața de zi cu zi a milioane de ruși”. În ultimul timp, Ucraina a lovit „fără oprire”: rafinării; stocuri de carburanți; infrastructură; depozite ale marilor retaileri online, care vând și materiale cu utilizare militară. Peskov a insistat că Rusia este „mai degrabă interesată” de ce se întâmplă pe frontul din estul Ucrainei, minimalizând impactul loviturilor asupra teritoriului rus. Ucraina spune că va continua atacurile Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a transmis de Ziua Independenței că Ucraina va continua, iar mesajul său a inclus o evaluare dură a costurilor suportate de Rusia, inclusiv în zona energetică și economică. „Ați vrut să luați toată Ucraina noastră, tot pământul nostru. În schimb, ați pierdut rafinăriile de petrol, flota, profiturile, întreaga generație pe care ați trimis-o în mașina de tocat carne.” În același mesaj, Zelenski a susținut că Rusia „stă la cozi pentru benzină”, ca exemplu al efectelor interne ale războiului. De ce contează Dincolo de disputa de comunicare, intensificarea loviturilor asupra rafinăriilor, stocurilor de carburanți și depozitelor logistice indică o presiune operațională cu efecte economice: perturbarea aprovizionării și a distribuției interne, inclusiv prin afectarea unor mari retaileri online care, potrivit materialului, comercializează și produse cu utilizare militară. În paralel, Moscova încearcă să mențină mesajul că evoluțiile decisive rămân pe front, nu în spatele lui. [...]

Accesul Ucrainei la Starlink deasupra Rusiei ar putea schimba capacitatea de lovire la distanță , iar Kievul încearcă să obțină o relaxare a restricțiilor impuse de Elon Musk, în timp ce Moscova lucrează la o alternativă proprie, potrivit Antena 3 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Musk „s-ar putea răzgândi” în privința refuzului de a permite folosirea Starlink deasupra teritoriului rus, după ce ar vedea „argumente suplimentare”. Zelenski a susținut că o astfel de decizie ar reduce „tocmai acele capacități pe care Rusia se bazează pentru a prelungi războiul”. De ce contează operațional: dronele și loviturile la 50–200 km Starlink este descris ca fiind „extrem de important” pentru armata ucraineană, atât pentru comunicații între pozițiile de luptă și centrele de comandă, cât și pentru drone, unde terminalele ar oferi o conexiune mai greu de bruiat decât sistemele radio obișnuite. În acest an, Ucraina ar fi folosit tot mai eficient drone conectate prin Starlink deasupra teritoriilor ocupate de Rusia, în special pentru atacuri la distanțe de 50–200 de kilometri de linia frontului, lovituri care ar fi afectat rutele logistice ale armatei ruse. Limitarea majoră, potrivit materialului, este că terminalele nu funcționează în prezent deasupra teritoriului Rusiei, ceea ce restrânge folosirea lor în atacuri „de mare adâncime” asupra obiectivelor militare, infrastructurii petroliere și centrelor logistice. Zelenski a mai indicat că accesul la Starlink ar putea ajuta și la lovirea rapidă a lansatoarelor de rachete balistice Iskander sau nord-coreene, atunci când acestea sunt scoase din poziții pentru a ataca Ucraina. Episodul tensionat: aprobarea „care nu a existat” Articolul descrie și un episod de comunicare eșuată între Ministerul ucrainean al Apărării, Musk și președintele american Donald Trump. Potrivit lui Zelenski, ministerul i-ar fi transmis că Musk aprobase deja folosirea Starlink deasupra Rusiei și că ar mai fi fost nevoie doar de acordul lui Trump. Zelenski spune că a obținut sprijinul lui Trump și că a discutat inclusiv un mecanism de finanțare cu liderii europeni Ursula von der Leyen și Antonio Costa, însă ulterior ar fi aflat că Musk nu dăduse, de fapt, aprobarea. „Trump a spus că, într-un fel, l-am păcălit, pentru că Musk a refuzat Ucrainei folosirea Starlink pe teritoriul Rusiei”, a spus Zelenski. Ce urmează: semnale „mai încurajatoare”, iar Rusia pregătește „ Rassvet ” În pofida tensiunilor, Zelenski afirmă că discuțiile continuă, inclusiv cu implicarea unor membri ai administrației Trump, și că Kievul primește „reacții diferite, mai încurajatoare”, așteptând „întâlnirile relevante”. În paralel, Rusia încearcă să dezvolte o alternativă la Starlink, o rețea de internet prin satelit numită Rassvet („Zori”), proiect despre care se precizează că este încă departe de nivelul de acoperire și calitate oferit de Starlink. Zelenski a calificat această evoluție drept „încă o provocare” în contextul războiului. [...]

Ucraina cere UE încă 30 mld. euro pentru apărare, peste programul de 90 mld. Potrivit Agerpres , președintele Volodimir Zelenski a declarat la Kiev că Ucraina așteaptă de la Uniunea Europeană 30 de miliarde de euro pentru a-și finanța nevoile de apărare în războiul cu Rusia. Zelenski a indicat că bugetul ucrainean al apărării are în prezent un deficit de 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei), din care circa 20 de miliarde de dolari (aprox. 91 miliarde lei) ar fi necesare pentru plata soldelor militarilor și a despăgubirilor pentru familiile soldaților uciși, alături de alte cheltuieli. Pe lângă acoperirea deficitului, liderul ucrainean a invocat și nevoia de finanțare suplimentară pentru producția de drone, pe care le-a descris drept vitale atât în luptele de pe front, cât și în atacurile în profunzimea Rusiei. „Acești bani sunt necesari pentru apărarea întregii țări. Este nevoie de o sumă substanțială de bani. Lucrez asupra acestei chestiuni cu francezii și germanii.” Context: programul UE de 90 mld. euro și condițiile de rambursare În același context, Zelenski a amintit că UE a lansat anul acesta un program de asistență financiară pentru Ucraina, prin care Kievul ar urma să primească în tranșe, până la sfârșitul anului viitor, un împrumut de 90 de miliarde de euro: 60 de miliarde pentru achiziții militare și 30 de miliarde pentru acoperirea deficitului bugetar. Conform informațiilor transmise, împrumutul ar urma să fie rambursat de Ucraina doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costul ar reveni statelor UE care au acceptat să garanteze împrumutul. Singurele state care au refuzat garanția sunt Ungaria, Cehia și Slovacia. [...]

Vladimir Putin amenință cu lovituri asupra „celor mai sensibile sectoare” ale economiei Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă escaladare a războiului în zona țintelor economice, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare, exporturilor și riscurilor logistice din regiune. Putin a spus că Ucraina ar fi „deschis cutia Pandorei” prin atacurile asupra rafinăriilor, centrelor logistice și altor obiective economice rusești, iar Moscova va răspunde vizând sectoare-cheie ale economiei ucrainene, relatează Reuters. „Regimul de la Kiev a încercat să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis singur această cutie a Pandorei. Ei bine, atunci să se aștepte la un răspuns care va viza cele mai sensibile sectoare ale economiei lor” Miza economică: infrastructura energetică și logistica, în linia întâi În această vară, Ucraina și-a intensificat campania de atacuri cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, vizând rafinării și depozite, în încercarea de a lovi infrastructura pe care o consideră relevantă pentru efortul de război al Moscovei, notează Reuters. Cel mai recent, Ucraina a lovit cu drone o rafinărie importantă din Tatarstan și alte instalații energetice. Canale rusești de monitorizare au raportat cel puțin 12 morți la rafinăria TANЕCO din Nižnekamsk (Tatarstan), un oraș industrial aflat la sute de kilometri de Ucraina. În material se arată că rafinăria produce motorină, combustibil pentru aviație, benzină și alte produse petroliere, fiind o componentă importantă a infrastructurii energetice ruse. Tot pe fondul acestor atacuri, benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil , pe fondul unei crize de aprovizionare asociate loviturilor asupra rafinăriilor, potrivit Reuters. Cereale și Marea Neagră: presiune pe exporturi, cu ecouri globale Putin a susținut că atacurile care au pus în pericol exporturile agricole ale Ucrainei nu vor provoca penurii de alimente la nivel mondial, argumentând că Rusia ar putea înlocui exporturile ucrainene, în condițiile în care Kievul a vizat, la rândul său, infrastructura rusă pentru exportul de cereale. „Ne confruntăm într-adevăr cu dificultăți în ceea ce privește transportul mărfurilor noastre, dar vom rezolva aceste probleme. Prin urmare, nu va exista o penurie pe piața mondială” HotNews amintește că Rusia și Ucraina au respectat anterior un acord negociat de Turcia pentru protejarea exporturilor de cereale prin Marea Neagră , însă Rusia s-a retras din acord în 2023. Context politic și militar: „negocieri”, dar doar pe „realitățile de pe teren” În același comentariu, Putin și-a reafirmat poziția că Rusia ar fi deschisă negocierilor de pace, însă doar pe baza „realităților de pe teren”, respingând propuneri pe care le-a numit „exotice” și despre care a spus că ar fi fost transmise de Ucraina prin intermediari. Separat, într-un discurs la Arena Megasport din Moscova, în cadrul congresului partidului Rusia Unită, Putin a promis victoria în război. Dmitri Medvedev a susținut, la rândul său, că Rusia va câștiga și a afirmat că Ucraina ar fi pierdut 20% din teritoriu și jumătate din populație, potrivit Agerpres, care citează dpa. Atacuri asupra țintelor civile și sprijin militar suplimentar pentru Kiev Materialul mai notează că forțele ruse au lansat un atac cu drone pe timp de zi asupra unui centru comercial din Krivoi Rog, vineri, omorând cel puțin 15 persoane și rănind peste 130, potrivit The Kyiv Independent. Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act terorist” și a cerut comunității internaționale să tragă Rusia la răspundere. În același timp, sâmbătă, președintele francez Emmanuel Macron și Zelenski au anunțat că Parisul va trimite noi rachete interceptoare Kievului, conform informațiilor din articol. [...]

Rusia își rezervă dreptul să preia temporar controlul asupra infrastructurii critice considerate insuficient protejate , într-o mișcare cu impact direct asupra operatorilor din energie, transport, utilități și logistică, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone, potrivit Al Jazeera . Decretul semnat de președintele Vladimir Putin, publicat luni, deschide calea ca statul rus să retragă proprietarilor controlul fizic și financiar asupra unor facilități dacă autoritățile constată că acestea nu sunt securizate adecvat sau că reparațiile după atacuri sunt făcute prea lent. Măsura vine în contextul în care Ucraina menține o campanie intensă de lovituri asupra infrastructurii din Rusia. Ce înseamnă decretul pentru operatori Conform decretului, atribuțiile de proprietate ar urma să fie transferate către Agenția Federală pentru Administrarea Proprietății de Stat (sau către un alt organism desemnat), care preia responsabilitatea pentru siguranța obiectivului și poate face inventarierea activelor. Sfera infrastructurii vizate include, explicit: facilități de combustibili și energie, inclusiv energie nucleară; industrie; comunicații; transport și logistică; utilități publice; alte obiective considerate esențiale pentru securitatea statului și stabilitatea economică. Context: atacurile cu drone și efectele economice Cu frontul din estul Ucrainei blocat, conflictul s-a mutat tot mai mult spre lovituri cu drone și rachete. Al Jazeera notează că Ucraina a avut „succese semnificative” în atacuri la distanță, în special asupra infrastructurii energetice ruse, ceea ce ar fi alimentat penurii de combustibil și ar fi influențat opinia publică, într-o economie afectată de sancțiuni internaționale de aproape cinci ani. Publicația mai arată că Ucraina a lovit „cel puțin două duzini” de depozite ale Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, distrugând o parte importantă din capacitatea de stocare și provocând pagube de „miliarde de dolari” companiilor din țară. Tot luni, Ozon, al doilea mare retailer online din Rusia, a transmis că patru huburi logistice din sudul Rusiei au fost lovite. Separat, în aceeași zi, Rusia a fost nevoită să oprească operațiunile la rafinăria Perm, au declarat surse din industrie pentru agenția Reuters, citată de Al Jazeera. Un atac de săptămâna trecută a avariat unități-cheie de procesare, iar reparațiile ar urma să dureze până la două săptămâni, pe fondul penuriilor de combustibil raportate în mai multe regiuni. [...]

Armenia ia în calcul depunerea „în viitor apropiat” a cererii de aderare la UE, un pas care ar putea forța o alegere între piața eurasiatică și integrarea europeană , în condițiile în care Rusia avertizează că aderarea la Uniunea Europeană este incompatibilă cu menținerea țării în Uniunea Economică Eurasiatică , potrivit Agerpres . Premierul armean Nikol Pașinian a declarat în Parlament că un referendum privind aderarea la UE „nu ar avea sens” înainte ca Erevanul să poată „evalua realismul” unei astfel de aderări. În logica sa, primul pas ar fi chiar depunerea candidaturii, pentru a exista o bază concretă de analiză. În același timp, Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum, pe fondul presiunilor venite și din interiorul Uniunii Economice Eurasiatice. Pașinian a spus că procesul ar putea fi declanșat „într-un viitor apropiat”, fără să avanseze o dată. Presiunea de a alege între două cadre economice Potrivit informațiilor citate de Agerpres, președinții Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum fie aderarea la UE, fie menținerea în uniunea regională eurasiatică. Rusia privește ambițiile europene ale Armeniei ca pe o mișcare într-o zonă pe care o consideră parte a sferei sale de influență, iar relațiile s-au răcit pe măsură ce Erevanul a accelerat apropierea de Occident. Sancțiuni și efecte comerciale: agricultura, punct sensibil În acest context, Rusia a introdus sancțiuni împotriva Armeniei și a interzis importul de produse agricole armene, o măsură cu potențial impact direct asupra exportatorilor, având în vedere că piața rusă este descrisă drept una „cheie” pentru aceste produse. Context de securitate: distanțare de alianțele conduse de Rusia Deși Armenia și Rusia sunt formal aliate, Erevanul reproșează Moscovei că nu a ajutat-o în războiul cu Azerbaidjanul din 2023. Armenia a suspendat participarea la un pact de securitate regional cu Rusia, iar Pașinian a spus că ar fi „satisfăcut” dacă țara sa ar fi exclusă în cele din urmă din acest pact, ceea ce ar elimina „dilema” retragerii. În lipsa unui calendar, următorul reper rămâne decizia politică de a trimite sau nu cererea oficială de aderare, pas care ar transforma disputa într-una procedurală și ar amplifica presiunea de a alege între cele două cadre de integrare. [...]