Știri
Știri din categoria Externe

Întâlnirea Xi–Lavrov la Beijing semnalează coordonare China–Rusia pe dosarele regionale, într-un moment în care cele două țări sunt așteptate să discute inclusiv despre conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres.
Președintele chinez Xi Jinping l-a primit miercuri, la Beijing, pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Agenția oficială chineză Xinhua a relatat întâlnirea, fără să ofere imediat detalii despre conținutul discuțiilor, notează AFP.
Lavrov a ajuns marți în capitala Chinei pentru o vizită de două zile. În acest interval, China și Rusia – descrise drept parteneri economici și diplomatici importanți – sunt așteptate să abordeze, între altele, evoluțiile din Orientul Mijlociu.
Recomandate

Xi Jinping cere o cooperare strategică mai strânsă cu Rusia , într-un mesaj care semnalează continuitatea axei Beijing–Moscova într-un context geopolitic volatil, potrivit Mediafax , în timpul vizitei la Beijing a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov . Președintele Chinei a spus că cele două state trebuie să își consolideze încrederea reciprocă, să își ofere sprijin și să își apere interesele comune, argumentând că stabilitatea relațiilor bilaterale este importantă într-un mediu internațional marcat de incertitudine. În același context, Xi a transmis, potrivit agenției Xinhua , citată de Reuters, că Beijingul și Moscova ar trebui să aprofundeze cooperarea strategică pentru a apăra „interesele legitime” ale ambelor țări, să susțină „unitatea Sudului Global” și să își asume rolul așteptat de la „marile puteri” și membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. Ce urmează în relația Beijing–Moscova Liderul chinez este așteptat să se întâlnească în acest an cu omologul său rus, într-un demers de reafirmare a parteneriatului strategic și de marcare a unor aniversări, inclusiv a tratatului de prietenie sino-rus semnat în 2001. Context: ofensiva diplomatică a Chinei Declarațiile vin în condițiile în care China își extinde relațiile diplomatice cu alte state. În 2026, mai mulți lideri occidentali – inclusiv prim-miniștrii Spaniei, Marii Britanii și Canadei – au vizitat Beijingul pentru consolidarea legăturilor bilaterale, mai notează materialul. [...]

Rusia încearcă să se poziționeze ca furnizor alternativ de energie pentru China , pe fondul blocajului transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , afectat de războiul dintre SUA și Israel cu Iranul, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , aflat în vizită oficială la Beijing, a declarat că Moscova ar putea „compensa” deficitul de resurse apărut pentru China și pentru „alte țări interesate să colaboreze” cu Rusia, în contextul în care Strâmtoarea Ormuz este blocată. Miza economică: energie și rute de aprovizionare sub presiune Lavrov a legat oferta Rusiei de criza din Orientul Mijlociu, pe care a descris-o drept un „nod de criză” dificil de „dezlegat”, sugerând că soluțiile rapide sunt puțin probabile. În acest cadru, el a susținut că Rusia poate furniza resurse energetice statelor afectate. Totodată, ministrul rus a afirmat că Moscova a discutat „în repetate rânduri” această posibilitate și a acuzat administrația americană că ar fi intenționat să își impună controlul asupra petrolului iranian, comparând situația cu acțiuni anterioare legate de Venezuela. Context diplomatic la Beijing În timpul vizitei, Lavrov s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping , la Marele Palat al Poporului. Potrivit presei de la Moscova, citată de News.ro, Lavrov a mai spus că președintele rus Vladimir Putin ar urma să efectueze o vizită în China în prima jumătate a anului. Agenția rusă TASS este menționată ca sursă pentru declarațiile lui Lavrov privind criza din Orientul Mijlociu, inclusiv avertismentul că Palestina „nu trebuie ignorată”. [...]

Rusia susține că SUA împinge Europa spre un nou aranjament de securitate cu Ucraina în rol central , într-o mișcare care ar muta „responsabilitatea principală” a confruntării strategice cu Moscova pe umerii europenilor, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , la finalul unei vizite la Beijing. Lavrov afirmă că, deși la întâlnirea dintre președinții SUA și Rusiei din Alaska s-ar fi ajuns la anumite acorduri, Washingtonul „nu a renunțat la planurile de a ține în frâu Moscova” și ar susține crearea unui „nou bloc militar” în Europa, cu participarea Ucrainei. Ce spune Lavrov despre „noul bloc militar” Șeful diplomației ruse leagă această idee de declarații atribuite lui Elbridge Colby , primul adjunct al șefului Pentagonului, făcute în cadrul unor audieri în Senatul SUA. Potrivit lui Lavrov, Colby ar fi spus că Donald Trump urmărește să convingă Rusia și Ucraina să ajungă la un compromis, iar „realizarea păcii în condiții echitabile pentru Kiev” ar fi un element al „sistemului de contenționare pe termen lung a Rusiei”. În această logică, Lavrov susține că se pregătește un nou aranjament de securitate european, în care Ucraina ar urma să fie „participantul principal”. Rolul atribuit lui Kit Kellogg și miza pentru Europa Lavrov indică drept promotor al inițiativei pe reprezentantul special al lui Trump pentru problemele ucrainene, Kit Kellogg. Potrivit ministrului rus, ideea ar fi să se creeze o alianță militară „fără a implica Ucraina în NATO”, opțiune care, spune el, ar fi fost respinsă de Trump și de alți membri ai administrației sale. În interpretarea Moscovei, scopul ar fi ca SUA să transfere Europei „responsabilitatea principală” pentru contenționarea Rusiei, pentru a-și „elibera mâinile” în direcția Chinei. Avertismentul privind militarizarea UE Lavrov a afirmat că Rusia avertizează asupra „pericolului militarizării Uniunii Europene” și a susținut că procesul de militarizare ar avansa „foarte rapid și intens”. Articolul Digi24 nu oferă reacții din partea UE sau a SUA la aceste declarații. [...]

China a respins acuzațiile SUA privind presiunea militară asupra Taiwanului și a cerut Washingtonului „prudență”, într-un nou episod care menține ridicat riscul de escaladare în Strâmtoarea Taiwan , potrivit Reuters . Beijingul spune că afirmațiile americane „distorsionează faptele” și ar indica „intenții răuvoitoare”. Un purtător de cuvânt al Biroului pentru Afaceri Taiwan al guvernului chinez, Chen Binhua, a declarat că „anumite persoane” din SUA „rehash” constant așa-numita „amenințare a continentului” sau „presiunea militară”, susținând că este vorba despre „o distorsionare completă a faptelor”. Oficialul a insistat că Taiwanul este „o chestiune internă” și că Beijingul nu va accepta „interferențe externe”. Context: exerciții militare și presiune diplomatică China și-a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului, pe care îl consideră parte a teritoriului său, inclusiv prin mai multe runde de exerciții; cele mai recente au inclus trageri cu muniție reală la finalul lunii decembrie, notează Reuters. Declarațiile de miercuri vin după ce Departamentul de Stat al SUA a îndemnat, săptămâna trecută, China să discute cu Taiwanul și să oprească presiunile militare și de altă natură asupra insulei, în urma întâlnirii de la Beijing dintre președintele chinez Xi Jinping și Cheng Li-wun, lidera Kuomintang (KMT) , cel mai mare partid de opoziție din Taiwan. Miza: vânzările de arme și linia roșie a Beijingului Beijingul a cerut în mod repetat oprirea vânzărilor de arme americane către Taiwan, principalul său susținător internațional, deși între Washington și Taipei nu există relații diplomatice oficiale. În paralel, China refuză să discute cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”. Lai respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar populația Taiwanului își poate decide viitorul. „Calea păcii”, dar fără renunțarea la forță Cheng Li-wun a spus că vizita sa a urmărit să încurajeze pacea, în contextul în care China a prezentat măsuri despre care susține că ar avantaja Taiwanul, inclusiv relaxarea unor controale la exporturile de alimente. Totuși, activitățile militare regulate în jurul insulei nu au încetat pe durata deplasării, potrivit aceleiași surse. Taipei a transmis că guvernul ar trebui să conducă eforturile de dialog cu China, nu contactele „partid-la-partid”. China nu a renunțat niciodată la posibilitatea folosirii forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, deși afirmă că preferă „reunificarea pașnică” — mesaj pe care Beijingul l-a intensificat în ultimele săptămâni. Chen Binhua a susținut că „reunificarea” ar aduce beneficii, de la costuri de trai mai mici până la reabilitarea locuințelor vechi. [...]

Donald Trump leagă presiunea asupra Iranului de relația cu China și amenință cu tarife punitive pentru statele care ar furniza arme Teheranului , potrivit Reuters . Președintele SUA a spus că i-a cerut, printr-o scrisoare, lui Xi Jinping să nu ofere Iranului arme, iar liderul chinez i-ar fi răspuns că Beijingul nu aprovizionează Teheranul. Într-un interviu pentru Fox Business Network, înregistrat marți și difuzat miercuri, Trump nu a precizat când au fost schimbate scrisorile. Declarațiile vin la o săptămână după ce el a amenințat țările care ar furniza arme Iranului cu un tarif „imediat” de 50%. Tarifele ca instrument de descurajare Mesajul către Beijing este parte dintr-o linie mai largă de presiune economică: Trump a indicat că SUA ar penaliza comercial statele care ar sprijini militar Iranul. În interviu, el a rezumat schimbul de scrisori astfel: „I-am scris o scrisoare cerându-i să nu facă asta, iar el mi-a scris o scrisoare spunând că, în esență, nu face asta.” Petrolul și întâlnirea Trump–Xi Trump a mai afirmat că nu se așteaptă ca evoluțiile din piața globală a petrolului, pe fondul războiului cu Iranul și al schimbărilor din Venezuela, să influențeze „dinamica” întâlnirii planificate cu Xi luna viitoare. El a spus că Xi „are nevoie de petrol”, în timp ce SUA „nu”. Strâmtoarea Hormuz : declarații vs. realitatea traficului Într-o postare ulterioară pe Truth Social, Trump a scris că „deschide permanent” Strâmtoarea Hormuz și că China ar fi „foarte fericită” pentru asta, însă Reuters notează că nu este clar ce a vrut să spună, în condițiile în care transportul prin strâmtoare rămâne constrâns. La 45 de zile după ce Gardienii Revoluției din Iran au declarat strâmtoarea „închisă” — afectând, potrivit sursei, circa 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate — tranzitul rămâne incert chiar și cu armistițiul de două săptămâni în vigoare. Surse citate de Reuters au spus marți că traficul este doar o fracțiune din cele peste 130 de treceri zilnice de dinainte de război. Ce urmează: negocieri și blocadă maritimă Trump a declarat că discuțiile cu Teheranul pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în această săptămână, după ce s-au oprit în weekend fără un acord. În paralel, SUA au instituit o blocadă a transporturilor care pleacă din porturile iraniene, iar armata americană a spus miercuri că aceasta a oprit complet comerțul maritim în și din Iran. [...]

Atacul cu peste 300 de drone și rachete crește presiunea asupra infrastructurii logistice a Ucrainei , după ce Rusia a vizat peste noapte inclusiv infrastructura portuară din sud, potrivit Reuters . Ucraina a fost atacată cu „sute de drone” și trei rachete balistice, iar oficiali ucraineni au raportat cel puțin șapte răniți. Țintele au inclus infrastructura portuară din regiunea Odesa , la Marea Neagră, un punct-cheie pentru exporturi și aprovizionare. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat 324 de drone în intervalul de la ora 18:00 de marți (ora României) și trei rachete balistice. Apărarea antiaeriană a doborât sau „neutralizat” 309 drone, însă rachetele și 13 drone au lovit nouă locații. Lovituri în mai multe regiuni și pagube raportate În Dnipro, guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a spus pe Telegram că trei persoane au fost rănite, iar atacul a avariat un bloc de nouă etaje și o clădire administrativă. Acest nou atac a venit după o lovitură cu rachetă care, marți, a ucis cinci persoane și a rănit aproape 30, conform aceleiași surse. În Cerkasî, guvernatorul regional Ihor Taburets a declarat că patru persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale după un atac cu drone peste noapte. În Zaporijjea, guvernatorul regional Ivan Fedorov a anunțat că o femeie a fost ucisă miercuri dimineață, în urma bombardamentului. Potrivit lui, o vânzătoare de 74 de ani a murit într-un chioșc, iar atacul a avariat și o parcare, spații comerciale și clădiri rezidențiale din apropiere. Miza operațională: porturile din sud, din nou sub atac În regiunea Odesa, guvernatorul Oleh Kiper a raportat un nou atac cu drone asupra infrastructurii portuare, cu pagube la clădiri administrative și depozite. Oficialii din regiunea Kiev au semnalat, de asemenea, un atac cu drone. Reuters nu oferă o evaluare a impactului asupra operațiunilor portuare sau a fluxurilor logistice; informațiile disponibile se limitează la țintele declarate și la pagubele raportate de autoritățile ucrainene. [...]