Știri
Știri din categoria Externe
China și Spania își calibrează cooperarea economică pe fondul tensiunilor geopolitice, cu accent pe comerț, energie nouă și „economia inteligentă”, în timp ce Beijingul și Madridul își leagă explicit parteneriatul de apărarea multilateralismului și a unei ordini internaționale bazate pe reguli, potrivit Global Times.
Președintele chinez Xi Jinping a declarat, la întâlnirea de la Beijing cu premierul spaniol Pedro Sanchez (aflat în a patra vizită în China în patru ani), că cele două țări ar trebui să își consolideze cooperarea în domenii precum comerțul, energia nouă și economia inteligentă, dar și să încurajeze schimburile în cultură, educație, cercetare științifică și sport, conform agenției Xinhua, citată de publicație. Xi a avertizat și împotriva unei reveniri la „legea junglei” în relațiile internaționale și a cerut ambelor părți să apere „adevăratul multilateralism”.
Dincolo de mesajul politic, vizita lui Sanchez a avut o componentă economică pronunțată, cu opriri și întâlniri care au vizat cooperarea comercială și tehnologică. Premierul spaniol a transmis, într-o postare pe contul său oficial de pe platforma X, că tot mai multe companii chineze văd Spania drept o destinație atractivă pentru investiții și că Madridul este interesat de proiecte care creează locuri de muncă, întăresc capacitatea de producție și contribuie la inovare și transfer de cunoștințe.
Potrivit agenției spaniole EFE, Sanchez s-a întâlnit cu reprezentanți ai unor companii precum Changan Motors, SAIC Motors, Ming Yang Smart Energy Group, Hithium, DataCanvas, EHang, Gotion High-Tech, Tianqi Lithium și XPeng. Un expert citat de Global Times, Jian Junbo (Fudan University), a spus că aceste firme sunt în mare parte din lanțul industriei vehiculelor cu energie nouă, echipamente pentru energie nouă și tehnologii inteligente, sugerând un potențial de extindere a cooperării în aceste sectoare.
Sanchez a afirmat, potrivit Xinhua, că Spania se opune unei „noi Război Rece”, „decuplării” și ruperii lanțurilor de aprovizionare și susține intensificarea comunicării și cooperării între Europa și China. Într-o altă postare pe X, premierul a indicat că Spania urmărește o relație UE–China „bazată pe încredere, dialog și stabilitate” într-un context global „din ce în ce mai incert”.
În plan diplomatic, Global Times notează și intensificarea contactelor la nivel înalt: Sanchez a mai fost în China în aprilie 2025, septembrie 2024 și martie 2023, iar regele Felipe al VI-lea a efectuat o vizită de stat în noiembrie 2025, prima după încoronare și prima vizită a unui monarh spaniol în China în 18 ani, conform Xinhua.
Publicația mai arată că vizita a coincis cu tensiuni în Orientul Mijlociu, iar unele instituții media internaționale au legat deplasarea de contextul geopolitic. AP a descris momentul drept unul „complex”, în care liderii europeni încearcă să influențeze încheierea războiului dintre SUA și Israel în Iran, potrivit Global Times.
În declarații către presă, Sanchez a spus că dreptul internațional este „călcat în picioare” și a cerut menținerea unei ordini internaționale bazate pe reguli, în care „legea celui mai puternic” — „legea junglei” — să nu prevaleze, potrivit CCTV, citat de publicație. În aceeași logică, Xi a vorbit despre competiția dintre „domnia legii” și „domnia puterii” și despre necesitatea apărării multilateralismului.
Vizita lui Sanchez în China are loc între 11 și 15 aprilie; în program au intrat, între altele, o vizită la Universitatea Tsinghua și o oprire la compania chineză Xiaomi, potrivit Global Times.
Recomandate
Reținerea în China a unui seismolog american implicat în monitorizarea testelor nucleare adaugă presiune pe relația SUA–China , într-un moment în care cele două puteri încearcă să stabilizeze dialogul înaintea unei vizite așteptate a lui Xi Jinping în SUA, la finalul toamnei, potrivit Mediafax . Cazul îl vizează pe Youlin Chen , despre care senatorul american Edward Markey spune că este „reținut pe nedrept” din noiembrie 2024, informație relatată de CNN. Donald Trump ar fi ridicat subiectul detenției și ar fi cerut eliberarea lui Chen în timpul unei întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping, la Beijing, în luna mai, conform Global Reach , o organizație non-profit americană care a lucrat cu familia lui Chen. Organizația susține că Chen, care locuia în Boston și are un fiu de vârstă universitară, este în prezent singurul american desemnat ca fiind „reținut pe nedrept” în China. De ce contează: un nou punct de fricțiune înaintea unei vizite la nivel înalt Cazul este prezentat ca un nou element de tensiune între Washington și Beijing, pe fondul eforturilor de „stabilizare” a relațiilor bilaterale și înaintea unei vizite așteptate a lui Xi în SUA la sfârșitul acestei toamne. Contextul vine la câteva săptămâni după ce China a confirmat arestarea unui alt cercetător american, Min Zin, despre care autoritățile chineze au spus că este „suspectat de spionaj și de punerea în pericol a securității naționale chineze”. Suspiciuni legate de monitorizarea testelor nucleare Global Reach afirmă că există suspiciuni potrivit cărora reținerea lui Chen ar putea avea legătură cu extinderea capacităților nucleare ale Chinei, inclusiv cu un presupus test nuclear subteran din 2020, pe care Beijingul îl neagă. În acest context, sursa amintește că SUA și China au semnat, dar nu au ratificat, Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT) – un acord internațional care interzice „orice explozie de testare a armelor nucleare sau orice altă explozie nucleară”. Activitatea lui Chen se concentrează pe folosirea datelor seismologice pentru identificarea și monitorizarea testelor nucleare, inclusiv cercetări privind testele subterane ale Coreei de Nord. Potrivit Global Reach, cercetările sale au fost finanțate de Departamentul de Stat al SUA și de Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA. Cum a fost reținut și ce spun autoritățile americane Chen ar fi fost reținut pe aeroport după o vizită la părinții săi din Beijing, potrivit lui Kieran Ramsey, director de investigații la Global Reach. „Din păcate, acest caz este un exemplu al dorinței Chinei de a folosi diplomația ostaticilor ca parte a competiției sale pentru putere cu SUA și, din păcate, doctorul Chen este singurul exemplu desemnat oficial în acest moment de guvernul SUA.” Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru CNN că SUA au discutat direct cazul cu oficialii chinezi și au cerut eliberarea imediată a lui Chen. Întrebată dacă Trump a adus cazul în discuție în întâlnirea cu Xi, Casa Albă a transmis, potrivit CNN, că „președintele Trump a fost clar că dorește ca fiecare american reținut în străinătate să se întoarcă acasă”. [...]
Reluarea atacurilor SUA–Iran amplifică riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , în timp ce Washingtonul transmite că lasă deschisă opțiunea negocierilor, potrivit Agerpres . Casa Albă a afirmat că președintele american Donald Trump „rămâne deschis diplomației” cu Iranul, chiar dacă Statele Unite și Iranul au reluat atacurile „de ambele părți”, într-un context de tensiuni care se repetă de câteva zile. „Președintele îi trage la răspundere (pe iranieni) atunci când întorc spatele angajamentelor pe care le-au luat față de Statele Unite. Dar, în același timp, rămâne deschis diplomației.” Atacuri americane raportate în ultimele 24 de ore Conform informațiilor citate, Statele Unite au lansat în ultimele 24 de ore noi atacuri asupra Iranului, inclusiv unul joi seara care ar fi vizat insula Qeshm , situată în Strâmtoarea Ormuz, potrivit presei iraniene. Reacția Iranului și riscul regional Iranul, la rândul său, a vizat țări din regiune aliate Washingtonului, într-un scenariu descris ca repetitiv în ultimele zile. În acest cadru, mesajul Casei Albe indică o combinație între presiune militară și disponibilitate pentru o soluție diplomatică, fără ca materialul citat să ofere detalii despre un calendar sau un format concret de negocieri. [...]
Ucraina schimbă conducerea interimară a Apărării pentru a debloca reforma și comanda militară , după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Evgheni Khmara, provenit din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) , în funcția de ministru interimar, potrivit Agerpres . Numirea vine la scurt timp după înlăturarea fostului ministru al apărării, Mihailo Fedorov, care intrase în conflict cu comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski. Zelenski a transmis pe rețeaua X că l-a însărcinat pe Khmara „să continue reforma în sectorul apărării”. Validarea în parlament și arhitectura deciziei În același mesaj, Zelenski a invocat „experiența solidă” a lui Khmara în SBU și a cerut validarea numirii de către parlamentul de la Kiev. Legislativul a aprobat anterior noul executiv condus de premierul Serhii Korețkii, însă miniștrii apărării și de externe sunt desemnați direct de președinte, conform informațiilor din aceeași sursă. Miza operațională: unitatea comenzii militare Schimbarea de la vârful Apărării are loc pe fondul presiunilor interne legate de coeziunea conducerii militare. Zelenski a cerut menținerea „unității” în comandament, în contextul criticilor și al protestelor de stradă apărute după demiterea lui Fedorov, descris ca popular. În justificarea deciziei, Zelenski a spus că nu ar fi trebuit „să aleagă într-o asemenea situație”, referindu-se la conflictul dintre Fedorov și Sîrski, și a susținut că „cele două părți nu au reușit” să găsească unitatea. Divergențele invocate de fostul ministru Fedorov a explicat public, într-o conferință de presă, că divergențele cu generalul Sîrski țin de: un stil de conducere considerat autoritar și „specific militarilor de formație sovietică”, refractari la schimbare; respingerea unor reforme, inclusiv a sistemului de mobilizare, despre care a spus că este dominat de practici de mobilizare forțată; dificultatea de adaptare la rolul tot mai important al dronelor în războiul cu Rusia. Fedorov a afirmat că i-a cerut lui Zelenski demiterea comandantului-șef al armatei, solicitare respinsă de președinte. Totodată, a spus că a refuzat oferta de a deveni consilier prezidențial, propusă ca alternativă la portofoliul Apărării. De cealaltă parte, generalul Sîrski și-a apărat activitatea într-un mesaj pe Telegram, afirmând că prioritatea trebuie să rămână războiul și o strategie „care să dea rezultate tangibile”. [...]
Grecia întârzie adoptarea unui nou pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei pentru a proteja compania de transport maritim Dynagas , potrivit Agerpres , care citează Financial Times, preluat de Anadolu. Blocajul contează deoarece sancțiunile europene necesită unanimitate, iar întârzierea amână măsuri ce vizează inclusiv exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) ale Rusiei. Dynagas, companie a miliardarului grec George Prokopiou , este specializată în transportul maritim al GNL și preia încărcături de la proiectul rusesc Yamal Arctic. La o reuniune a ambasadorilor UE, reprezentantul Greciei la Bruxelles ar fi spus că sancțiunile propuse – care ar bloca transportul de GNL din Rusia către țări terțe – ar „falimenta” Dynagas, potrivit unor surse citate. Ce include pachetul de sancțiuni și de ce se blochează Obiecția Greciei a întârziat adoptarea unui nou pachet de sancțiuni, în condițiile în care este necesară unanimitatea. Măsurile discutate ar viza, potrivit informațiilor citate, mai multe zone: transporturile de GNL din Rusia către terțe țări; bănci; rețele de criptomonede; companii din industria de apărare; un mecanism de reducere a plafonului de preț pentru petrolul rusesc. În paralel, ambasadorii UE au convenit să prelungească cu o săptămână nivelul maxim actual al plafonului de preț, de 44,1 dolari pe baril, pe fondul volatilității cotațiilor petrolului legate de războiul din Iran. Unii oficiali au indicat că această prelungire ar permite și o evaluare mai atentă a impactului economic și tehnic al unei interdicții asupra transporturilor de GNL. Miza economică: flota Dynagas și expunerea pe GNL rusesc Potrivit furnizorului de date maritime Equasis, Dynagas operează 27 de nave pentru transportul GNL, inclusiv o treime din flota Arc7, proiectată pentru condițiile arctice din peninsula Yamal. Grecia ar fi argumentat că aceste nave, evaluate la 300 de milioane de dolari fiecare, nu pot fi folosite ușor în alte rute, iar în cazul adoptării sancțiunilor ar putea ajunge să fie vândute către cumpărători din afara Occidentului. Datele de navigație ale Kpler arată că Dynagas a transportat, de la începutul lui 2025, peste zece milioane de tone de GNL rusesc, în 144 de curse cu 11 nave, de la proiectul Yamal. Restul flotei Arc7 este operat de Seapeak (deținută de firma de investiții Stonepeak) și de Mitsui OSK Lines din Japonia, plus o navă a Sovcomflot din Rusia. Ce urmează: „planul B” și negocieri prelungite Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a recunoscut că statele membre au motive diferite pentru a se opune sancțiunilor și a avertizat că, în lipsa unui acord, UE va începe să lucreze la un „plan B”. Anadolu notează că guvernul de la Atena și Dynagas nu au răspuns solicitărilor de comentarii privind articolul din Financial Times. [...]
Elita economică a Rusiei scoate zeci de miliarde de dolari din țară pe fondul temerilor că statul ar putea intensifica confiscările de active și al deteriorării perspectivelor economice, potrivit HotNews , care citează o analiză Bloomberg și discuții cu persoane familiarizate cu mișcările miliardarilor ruși. Miza este una de impact economic și de stabilitate financiară: ieșirile de capital, făcute în afara statisticilor oficiale, indică o scădere a încrederii în protecția proprietății private în Rusia și o presiune suplimentară asupra economiei, într-un moment în care cheltuielile pentru războiul din Ucraina cresc. De ce își mută banii: frica de confiscări și presiunea bugetară Temerile s-ar fi amplificat după o întâlnire cu ușile închise la Kremlin între Vladimir Putin și oameni de afaceri, în care miliardarul Suleiman Kerimov ar fi sugerat o contribuție „semnificativă” la bugetul de stat, ca recunoaștere a modului în care au fost construite afacerile în anii 1990. Conform relatării, Putin ar fi salutat ideea, însă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că președintele le-ar fi cerut magnaților să contribuie. În paralel, presiunea pe finanțele publice este legată de creșterea cheltuielilor pentru război, descrise în material ca ajungând la niveluri „nesustenabile”, în timp ce autoritățile caută să crească veniturile și să conserve cheltuielile de apărare prin reducerea altor capitole bugetare. „Fuga” miliardelor: ieșiri de capital peste datele oficiale Bloomberg estimează că, în afara cifrelor oficiale, „zeci de miliarde de dolari” au ieșit din Rusia în acest an, o creștere semnificativă față de anul precedent. Publicația leagă această tendință și de îngrijorări privind sectorul bancar, care s-au intensificat din vara trecută, când directori de bănci au avertizat asupra nivelurilor de îndatorare și a unor perspective mai slabe decât cele recunoscute public. Unde se duc banii: aur, criptomonede, imobiliare și Golful Schimbările de portofoliu menționate includ orientarea către: criptomonede și aur; proprietăți imobiliare în străinătate; capital privat, în special în regiunea Golfului. Sunt indicate destinații precum Cipru și Emiratele Arabe Unite, dar și Turcia, Arabia Saudită, Monaco, iar un om de afaceri a spus că a început să direcționeze investiții către Africa. Materialul notează și noi achiziții de proprietăți de mare valoare în Dubai, pe fondul interesului tot mai mare al rușilor pentru imobiliare în Turcia și Monaco. Rute de transfer și ocolirea controalelor: rolul Dubaiului și al unor canale informale Metodele de transfer ar fi evoluat pe măsură ce rușii caută să evite atât sancțiunile occidentale, cât și controlul Kremlinului. Dubai este descris ca un hub pentru criptomonede, ceea ce ar facilita transferuri între jurisdicții. În același timp, sunt menționate rute informale cu puncte centrale în Armenia, Kazahstan și Kârgâzstan, țară asociată în material cu moneda stabilă A7A5 (un „stablecoin”, adică un token digital conceput să își mențină o valoare relativ stabilă). Tokenul ar fi fost creat de A7, o companie de plăți transfrontaliere deținută de Ilan Shor, împreună cu banca de stat rusă Promsvyazbank , aflată sub sancțiuni. Context: de la „repatriere” după 2022 la risc intern crescut după 2024 După invazia Ucrainei și sancțiunile occidentale, elita rusă și-ar fi „repatriat” o parte din avere, fiind forțată să transfere active înapoi în Rusia și să reînregistreze companii în țară, în timp ce active din străinătate au fost înghețate. Riscul intern a crescut ulterior: din 2024, autoritățile ar fi intensificat confiscările, iar încetinirea economiei din 2025 ar fi limitat profiturile și oportunitățile de creștere. Procurorul general Alexander Gutschan a declarat în martie că anul trecut statul a recuperat active de peste 4 trilioane de ruble (51,5 miliarde de dolari, aprox. 231,8 miliarde lei). Printre exemplele de oameni de afaceri care au pierdut active sunt menționați Vadim Moskovich (Ros Agro Plc), Konstantin Strukov (sectorul minier de aur) și Dmitry Kamenchik, care a pierdut controlul asupra aeroportului Domodedovo din Moscova. Pentru detalii, analiza citată de HotNews este atribuită Bloomberg . [...]
Angajarea fostului șef al diplomației ungare la BYD reaprinde discuția despre posibile conflicte de interese în atragerea investițiilor chineze , după ce premierul Péter Magyar l-a acuzat public pe Péter Szijjártó că ar fi servit interesele Beijingului, potrivit G4Media . Szijjártó a anunțat că părăsește definitiv viața publică și că a acceptat o funcție de conducere la producătorul chinez de automobile electrice BYD, unde ar urma să coordoneze relațiile externe și alte activități strategice. Informația este atribuită de G4Media agenției Mediafax, iar despre parcursul său politic TVP World notează că a fost parlamentar din 2002 și ministru de Externe timp de aproape 12 ani. Acuzația: „angajatorul real” și subvențiile de stat Premierul Péter Magyar a reacționat pe platforma X, susținând că mutarea la BYD confirmă suspiciuni mai vechi privind apropierea lui Szijjártó de interesele economice ale Chinei. „Singura diferență este că, de acum înainte, contribuabilii ungari nu îi vor mai plăti lui Péter Szijjártó pentru aceeași «muncă». De acum, o va face angajatorul său real.” Magyar a mai afirmat că fostul ministru se alătură unei companii care a beneficiat anterior de subvenții importante acordate de statul ungar și a sugerat că decizia ridică întrebări despre rolul pe care Szijjártó l-ar fi avut în promovarea investițiilor chineze „de miliarde de forinți” în Ungaria, în special în producția de baterii și automobile electrice. Context economic: Ungaria, hub pentru investițiile chineze în vehicule electrice În ultimii ani, Ungaria a devenit una dintre principalele destinații europene pentru investițiile chineze în industria vehiculelor electrice și a bateriilor, pe fondul politicilor promovate de fostul guvern condus de Viktor Orbán , arată articolul. În acest cadru, BYD construiește în sudul Ungariei „principala sa fabrică europeană”, iar producția de automobile electrice ar urma să înceapă până la finalul acestui an, potrivit aceleiași surse. Miza politică și ce urmează Magyar a folosit anunțul și pentru a ataca Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán, susținând că liderii formațiunii „părăsesc pe rând corabia care se scufundă” și că partidul se îndreaptă spre „extincție politică”. Dincolo de disputa politică, cazul amplifică dezbaterea din Ungaria despre relația dintre foști oficiali guvernamentali și companiile care au beneficiat de sprijin financiar de la stat în perioada în care aceștia dețineau funcții publice. Articolul nu indică, însă, existența unei anchete oficiale sau a unor măsuri de reglementare declanșate ca urmare a acuzațiilor. [...]
