Știri
Știri din categoria Externe
Armenia amână decizia formală între UE și blocul eurasiatic condus de Rusia, respingând cererea președintelui Vladimir Putin de a organiza rapid un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, într-un moment politic sensibil, cu o săptămână înainte de alegeri, potrivit HotNews.
Premierul Nikol Pașinian a argumentat, într-o alocuțiune video pe Facebook, că „ar fi ilogic” un referendum atât timp cât alegerea între cele două blocuri „nu va fi inevitabilă”, adică în absența unei candidaturi oficiale depuse pentru aderarea la UE sau a unui demers avansat pentru obținerea statutului de țară candidată.
Cererea lui Putin vine pe fondul presiunilor Moscovei și al poziției exprimate de liderul rus potrivit căreia Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), structură condusă de Rusia. În același timp, declarațiile lui Pașinian sunt făcute cu puțin timp înaintea alegerilor legislative, considerate un test pentru premier, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul.
Moscova și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări”, pe tema întăririi legăturilor dintre Erevan și UE. Cu o zi înainte, Putin invocase „scenariul ucrainean”, afirmând că acesta ar fi început când Kievul a încercat să adere la UE (context detaliat într-un material HotNews despre acest subiect, aici).
Pașinian susține că relațiile armeano-ruse sunt „într-o etapă de transformare” și că Armenia încearcă să construiască „noi relații” cu Rusia, pe care le descrie drept „deschise și sincere”.
Kremlinul a transmis luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, fără a oferi detalii, menționând doar că discuția a vizat summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan.
În paralel, Armenia își consolidează relația cu UE: în luna mai a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu această țară. În plan intern, Armenia a adoptat anul trecut o lege care declară oficial intenția de a depune candidatura de aderare la UE, continuând un parteneriat început în 2017.
Relația cu Rusia rămâne însă tensionată: Erevanul reproșează Moscovei lipsa de sprijin în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia, în timp ce caută sprijin din partea UE și a SUA.
Recomandate
Armenia respinge ideea unui referendum rapid privind aderarea la UE, menținând incertitudinea de reglementare asupra direcției sale economice între Bruxelles și Uniunea Economică Eurasiatică . Potrivit Economica , premierul Nikol Pașinian a spus că „ar fi ilogic” un astfel de vot cât timp Armenia nu și-a depus oficial candidatura de aderare la Uniunea Europeană și nu este pregătită să obțină statutul de țară candidată. Miza imediată este una de compatibilitate instituțională: Vladimir Putin a cerut Erevanului, săptămâna trecută, să organizeze un referendum „cât mai curând posibil”, susținând că Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), bloc condus de Moscova. De ce contează: semnal de prudență într-o decizie cu efecte economice și juridice Prin refuzul unui referendum în acest moment, guvernul de la Erevan transmite că nu consideră „inevitabilă” alegerea între cele două blocuri, cel puțin până la un pas formal (depunerea candidaturii sau obținerea statutului de candidat). În practică, această poziție amână o decizie care ar putea implica schimbări majore de reguli și aliniere economică, în condițiile în care UEE și UE funcționează pe cadre diferite. Declarațiile vin cu o săptămână înainte de alegerile din Armenia, descrise ca un test pentru Pașinian, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Reacția Moscovei și mesajul „scenariului ucrainean” Pe fondul apropierii Erevanului de UE, Moscova și-a chemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări” privind întărirea legăturilor dintre Armenia și Uniunea Europeană. În ajun, Putin a afirmat că „scenariul ucrainean” a început când Kievul a încercat să adere la UE. Pașinian a descris relațiile armeano-ruse ca fiind „într-o etapă de transformare” și a spus că Armenia este „pe cale să construiască noi relații cu Rusia”, invocând un cadru „deschis și sincer”. Kremlinul a indicat luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, menționând doar că au discutat despre summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. Context: apropiere de UE, dar tensiuni cu Rusia după războiul din 2023 În luna mai, Armenia a găzduit un summit european, iar UE a salutat un „salt înainte” în relațiile cu această țară. În același timp, Erevanul reproșează Moscovei că nu l-a ajutat în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și solicită sprijin din partea UE și a SUA. Armenia și-a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia. Anul trecut, țara a adoptat o lege prin care își declară oficial intenția de a-și depune candidatura pentru aderarea la UE, în continuarea unui parteneriat început în 2017. Sursa foto: Flickr [...]
Uniunea Europeană promite sprijin pentru Armenia, pe fondul acuzațiilor că Rusia încearcă să-i afecteze economia înaintea alegerilor din 7 iunie , potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și stabilitate regională: Bruxellesul vorbește despre „coerciție” și despre încercări de influențare a rezultatului electoral într-o țară care, deși aliată oficial cu Moscova, își aprofundează legăturile cu Occidentul. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene , Anouar El Anouni, a declarat că Rusia ar încerca „să prejudicieze economia Armeniei” și să influențeze alegerile parlamentare programate pentru 7 iunie, conform News.ro, care citează AFP. În același timp, UE a transmis că va continua să sprijine Armenia. Semnale de presiune: diplomație și avertismente legate de parcursul european În acest context, Rusia a anunțat sâmbătă rechemarea ambasadorului său în Armenia „pentru consultări”, ca protest față de apropierea Erevanului de Uniunea Europeană, pe fondul apropierii alegerilor. Ministerul rus de Externe a motivat decizia prin „măsurile luate de conducerea armeană” pentru apropierea de UE, într-un comunicat citat de Reuters. Separat, uniunea economică a fostelor republici sovietice condusă de Rusia a transmis vineri că va lua în considerare suspendarea Armeniei, după ce aceasta a solicitat aderarea la UE, și a cerut Erevanului să organizeze un referendum. Context politic: dependență economică și o competiție electorală cu miză geopolitică Armenia, cu o populație de aproximativ 3 milioane de locuitori, este aliată oficial cu Rusia, dar și-a aprofundat relațiile cu Occidentul în ultimii ani, în pofida dependenței economice de Moscova. Potrivit sondajelor de opinie menționate în articol, partidul premierului pro-occidental Nikol Pașinian este creditat înaintea opoziției proruse. Digi24 mai notează că președintele SUA, Donald Trump, l-a susținut pe Pașinian, ajuns la putere în urma revoluției din 2018 și reales în 2021. De ce contează: riscul de măsuri economice și blocaje instituționale Acuzațiile UE privind încercări de a „prejudicia economia” Armeniei indică un risc de presiuni cu efecte directe asupra mediului economic și asupra deciziilor de politică publică, într-un moment în care țara încearcă să-și recalibreze relațiile externe. În paralel, Rusia susține că țările occidentale se amestecă în Armenia pentru a slăbi influența rusă în spațiul fostei Uniuni Sovietice. Fundal de securitate: ruptura de încredere după Nagorno-Karabah Armenia afirmă că Rusia nu a reușit să o protejeze în conflictul cu Azerbaidjanul pentru Nagorno-Karabah, enclavă recucerită de Azerbaidjan în 2023. Acest episod este prezentat ca un element care a alimentat distanțarea Erevanului de Moscova și apropierea de Occident, pe care Rusia o contestă. [...]
UE avertizează că Rusia ar încerca să lovească economia Armeniei și să influențeze alegerile din 7 iunie , într-un moment în care Erevanul își accelerează apropierea de Bruxelles, potrivit Adevărul . Comisia Europeană spune că va continua să sprijine Armenia în fața tentativelor de „coerciție” atribuite Moscovei. Declarația a fost făcută luni, 1 iunie, de Anouar El Anouni , purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care a susținut că Rusia ar încerca „să prejudicieze economia Armeniei și să influențeze rezultatul scrutinului”, potrivit AFP, citată de News.ro. Semnale de escaladare diplomatică și presiune economică Tensiunile s-au amplificat după ce Rusia și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Armenia „pentru consultări”. Ministerul rus de Externe a transmis, într-un comunicat citat de Reuters, că ambasadorul Serghei Kopirkin a fost chemat la Moscova „în legătură cu măsurile luate de conducerea armeană în vederea apropierii de Uniunea Europeană”. În paralel, Uniunea Economică Eurasiatică , condusă de Rusia, a anunțat că ia în calcul suspendarea Armeniei, pe fondul demersurilor Erevanului legate de UE: Armenia a depus cererea de aderare și a solicitat organizarea unui referendum pe această temă. De ce contează: dependență economică, dar pivotare politică înainte de alegeri Armenia, stat caucazian cu aproximativ 3 milioane de locuitori, rămâne aliat oficial al Rusiei, însă în ultimii ani și-a consolidat relațiile cu Occidentul, în pofida dependenței economice de Moscova. Divergențele s-au adâncit după conflictul cu Azerbaidjan privind Nagorno-Karabah, regiune recucerită de Baku în 2023, când Erevanul a acuzat Rusia că nu i-a oferit protecția așteptată. Pe plan intern, sondajele pentru alegerile legislative din 7 iunie indică un avans al partidului premierului pro-occidental Nikol Pașinian în fața opoziției pro-ruse. În același context, președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat public sprijinul pentru Pașinian, aflat la putere din 2018 și reales în 2021. Rusia acuză, la rândul ei, că statele occidentale se implică în politica internă a Armeniei pentru a reduce influența rusă în spațiul post-sovietic. [...]
Avertismentul UE privind o posibilă agresiune rusă împinge Europa spre investiții mai rapide în apărare , inclusiv prin reducerea barierelor interne care blochează producția și achizițiile militare, potrivit Știrile Pro TV . Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , spune că Rusia ar putea fi pregătită să atace state membre NATO vecine și că Moscova își construiește rezerve militare pentru un posibil conflict viitor. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației spaniole El Mundo , pe fondul avertismentelor venite din partea serviciilor occidentale de informații. „Ceea ce spun serviciile noastre de informații este că Putin ar putea fi pregătit pentru o agresiune militară împotriva unor state NATO vecine.” De ce contează pentru economie: presiune pe bugete și pe industria de apărare Kubilius susține că producția de armament a Rusiei nu se va opri nici dacă războiul din Ucraina se încheie și că nu tot ce produce Moscova ajunge pe front, o parte fiind direcționată către stocuri strategice. În acest context, comisarul avertizează că Europa s-ar putea confrunta, în viitor, cu „o armată rusă testată în luptă”, inclusiv cu capacități extinse de utilizare a dronelor, în timp ce experiența statelor europene rămâne limitată. „Dacă va veni pacea – și ne dorim asta – producția lor de armament nu se va opri.” Blocajele UE: piață fragmentată, certificări nevalabile și lipsă de contracte Oficialul european argumentează că Uniunea Europeană trebuie să accelereze investițiile în apărare și să își consolideze capacitățile militare, mai ales în condițiile în care Statele Unite își reduc treptat prezența militară pe continent. În același timp, el critică fragmentarea industriei europene de apărare: lipsa unei piețe unice funcționale, certificări și teste care nu sunt recunoscute între state, dificultăți la transferurile intra-UE și plângeri ale industriei legate de absența contractelor și garanțiilor pe termen lung. Kubilius mai atrage atenția asupra limitărilor „producției de vârf” – producție tehnologic avansată, dificil de extins rapid. „Rusia continuă să ne depășească în materie de producție (...) Transferurile în interiorul UE sunt un coșmar.” Ce urmează: mai multă responsabilitate europeană și adaptare la „războiul dronelor” Kubilius afirmă că Washingtonul a transmis deja că europenii trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei. În acest cadru, el vorbește despre necesitatea unei forțe europene comune de reacție rapidă, care să poată înlocui capacitățile oferite în prezent de armata americană. În paralel, comisarul spune că industria europeană trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern, inclusiv la producția de drone ieftine și eficiente, folosite pe scară largă în Ucraina. [...]
Uniunea Europeană pregătește deschiderea primului „cluster” de negocieri pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, un pas care ar muta discuțiile din zona politică generală în cea tehnică, cu reforme și evaluări pe domenii, potrivit Antena 3 . Diplomați europeni citați în material indică drept țintă data de 15 iunie, dar subliniază că nu există încă o confirmare oficială. Miza imediată este organizarea unei Conferințe Interguvernamentale la Luxemburg, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai UE, unde ar urma să fie deschise oficial „clusterele de extindere”. Dacă planul din 15 iunie nu se concretizează, aceeași etapă ar putea avea loc pe 16 iunie, tot la Luxemburg, în paralel cu reuniunea miniștrilor europeni. Ce înseamnă „deschiderea unui cluster” și de ce contează În termenii procesului de extindere, deschiderea unui cluster de negocieri înseamnă intrarea oficială în etapa discuțiilor detaliate pe un grup de domenii. Practic, negocierile trec de la un cadru general la o fază de evaluare tehnică și reforme concrete, pe capitole tematice. Ucraina și Republica Moldova avansează „în paralel” în acest proces, însă progresul formal a fost blocat timp de un an de Ungaria, pe fondul cererilor Budapestei privind drepturi suplimentare pentru minoritatea maghiară din vestul Ucrainei. Blocajul politic: condițiile Ungariei și stadiul discuțiilor Materialul arată că, până acum, nu a fost anunțat un acord între guvernele ucrainean și ungar pe tema drepturilor minorității. Premierul ungar Peter Magyar a spus că această chestiune trebuie rezolvată pentru ca Budapesta să își ridice opoziția. Discuțiile tehnice continuă, iar postul public ucrainean Suspilne a relatat că nouă dintre cele 11 cerințe ale Ungariei ar fi fost deja îndeplinite, potrivit informațiilor citate. Calendarul de la mijlocul lunii iunie și limitele informației Două surse din instituțiile UE au confirmat posibilitatea ca 15 iunie să fie „ziua-cheie”, dar au precizat că nu a fost stabilită încă nicio dată oficială. Anterior, Kyiv Independent relatase că această etapă ar urma să aibă loc cel mai probabil între 16 și 18 iunie. Indiferent dacă va fi 15 sau 16 iunie, deschiderea clusterelor ar însemna atingerea obiectivului UE de a face acest pas până la finalul președinției semestriale a Ciprului în Consiliul UE și ar oferi liderilor europeni un reper de progres la summitul din 18 iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În același context, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat în mai că Ucraina nu va putea adera la UE în ianuarie 2027, pledând în schimb pentru o aderare graduală, care să înceapă cu domenii concrete, precum energia, notează Agerpres. [...]
Atacurile Ucrainei asupra logisticii ruse au declanșat restricții la carburanți în Crimeea , cu efecte care se văd deja în aprovizionarea civilă și în transportul de mărfuri, potrivit Euronews . Peninsula Crimeea și regiunile ocupate de Rusia din sud-estul Ucrainei se confruntă cu o criză de carburant după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice folosite de armata rusă. Săptămâna trecută, Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat lansarea operațiunii „Lockdown-ul Logistic”, descrisă ca o campanie menită să blocheze aprovizionarea trupelor ruse cu armament, combustibil și produse alimentare. Ținta: ruta terestră către Crimeea și sudul Ucrainei Forțele ucrainene și-au concentrat loviturile asupra traseului terestru care leagă Rusia de teritoriile ocupate din sudul Ucrainei și de Crimeea, anexată de Moscova în 2014. Ruta este prezentată ca esențială pentru alimentarea armatei ruse din regiunile ocupate. Ministrul ucrainean al Apărării, Mihail Fedorov, a descris obiectivul operațiunii ca fiind creșterea presiunii „în spatele liniei frontului” pentru a limita capacitatea Rusiei de a susține acțiuni ofensive. „Sarcina noastră este să intensificăm și mai mult presiunea asupra rușilor în spatele liniei frontului, să-i privăm de posibilitatea de a desfășura acțiuni ofensive active.” Oficialul a publicat și imagini cu echipamente militare rusești distruse în urma atacurilor, notează publicația. Restricții la pompă: tichete și plafon de 20 de litri Autoritățile ruse au refuzat să ofere detalii despre efectele operațiunii ucrainene asupra teritoriilor ocupate. Întrebat despre atacurile repetate asupra traseului „Novorosia” și despre informațiile privind restricțiile la vânzarea de combustibil, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a evitat un răspuns direct. „Cunoașteți că acest lucru este de responsabilitatea regiunii și a Ministerului nostru al Apărării. De aceea, în acest caz, trebuie să vă adresați anume lor.” Potrivit autorităților locale instalate de Rusia în regiunile ocupate, atacurile asupra infrastructurii petroliere și logistice au afectat aprovizionarea cu combustibil. În Crimeea au fost introduse restricții la vânzarea benzinei și motorinei, inclusiv vânzare pe bază de tichete în unele zone și limită de cel mult 20 de litri la o alimentare. Presa ucraineană a publicat imagini cu cozi lungi la stațiile de alimentare din peninsulă. Efecte colaterale: transport comercial redus Bombardamentele asupra infrastructurii de transport utilizate de armata rusă au afectat și traficul civil de mărfuri. Conform informațiilor apărute în presa ucraineană, transporturile comerciale din regiunile ocupate au fost reduse semnificativ, pe fondul avariilor provocate de atacurile cu drone și rachete. În ansamblu, operațiunea lansată de Kiev urmărește să reducă capacitatea logistică a armatei ruse și să îngreuneze aprovizionarea forțelor aflate pe front, într-un moment în care luptele continuă pe mai multe direcții din estul și sudul Ucrainei. [...]
