Știri
Știri din categoria Externe
UE avertizează că Rusia ar încerca să lovească economia Armeniei și să influențeze alegerile din 7 iunie, într-un moment în care Erevanul își accelerează apropierea de Bruxelles, potrivit Adevărul. Comisia Europeană spune că va continua să sprijine Armenia în fața tentativelor de „coerciție” atribuite Moscovei.
Declarația a fost făcută luni, 1 iunie, de Anouar El Anouni, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care a susținut că Rusia ar încerca „să prejudicieze economia Armeniei și să influențeze rezultatul scrutinului”, potrivit AFP, citată de News.ro.
Tensiunile s-au amplificat după ce Rusia și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Armenia „pentru consultări”. Ministerul rus de Externe a transmis, într-un comunicat citat de Reuters, că ambasadorul Serghei Kopirkin a fost chemat la Moscova „în legătură cu măsurile luate de conducerea armeană în vederea apropierii de Uniunea Europeană”.
În paralel, Uniunea Economică Eurasiatică, condusă de Rusia, a anunțat că ia în calcul suspendarea Armeniei, pe fondul demersurilor Erevanului legate de UE: Armenia a depus cererea de aderare și a solicitat organizarea unui referendum pe această temă.
Armenia, stat caucazian cu aproximativ 3 milioane de locuitori, rămâne aliat oficial al Rusiei, însă în ultimii ani și-a consolidat relațiile cu Occidentul, în pofida dependenței economice de Moscova. Divergențele s-au adâncit după conflictul cu Azerbaidjan privind Nagorno-Karabah, regiune recucerită de Baku în 2023, când Erevanul a acuzat Rusia că nu i-a oferit protecția așteptată.
Pe plan intern, sondajele pentru alegerile legislative din 7 iunie indică un avans al partidului premierului pro-occidental Nikol Pașinian în fața opoziției pro-ruse. În același context, președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat public sprijinul pentru Pașinian, aflat la putere din 2018 și reales în 2021.
Rusia acuză, la rândul ei, că statele occidentale se implică în politica internă a Armeniei pentru a reduce influența rusă în spațiul post-sovietic.
Recomandate
Estimarea Kievului de 1,56 milioane de pierderi rusești ridică miza costurilor de război și sugerează o uzură accelerată a resursei umane și a tehnicii militare, cu efecte directe asupra capacității operaționale a Rusiei, potrivit Mediafax . Statul Major al armatei ucrainene susține că, de la declanșarea invaziei pe scară largă la 24 februarie 2022, Rusia ar fi ajuns la un total de 1.567.160 de militari pierduți. Doar în ultimele 24 de ore, pierderile ar fi fost de încă 2.100 de militari, potrivit The Kyiv Independent , citat de publicație. Mediafax precizează că cifra este o estimare a Kievului privind pierderile de personal (nu doar soldați uciși) și nu a fost confirmată independent. Ce include bilanțul de echipamente raportat de Ucraina Pe lângă pierderile de personal, Statul Major ucrainean a publicat și o listă de echipamente pe care Rusia „le-ar fi pierdut” de la începutul invaziei, între care: 12.416 tancuri; 25.565 vehicule blindate de luptă; 164.578 vehicule și cisterne de combustibil; 51.317 sisteme de artilerie; 2.224 lansatoare multiple de rachete; 1.714 sisteme de apărare antiaeriană; 449 avioane și 356 elicoptere; 2.974 vehicule terestre fără pilot; 35 nave și ambarcațiuni și două submarine. Publicația notează că aceste cifre provin din raportările armatei ucrainene și nu pot fi verificate independent în totalitate. Context: ce spun evaluările occidentale despre raportul pierderilor Mediafax citează și evaluări ale unor centre de analiză occidentale, potrivit cărora pierderile militare rusești ar fi semnificativ mai mari decât cele ucrainene. Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează un raport al pierderilor Rusia–Ucraina de aproximativ 2,5 la 1 sau 2 la 1. Într-o analiză CSIS din ianuarie 2026, Ucraina ar fi avut între 500.000 și 600.000 de militari uciși, răniți sau dispăruți între februarie 2022 și decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Autoritățile ucrainene nu publică regulat propriile pierderi, invocând motive de securitate operațională. Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat France TV pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, la care s-ar adăuga un număr important de persoane dispărute, pe fondul dificultăților de recuperare a trupurilor de pe front, inclusiv pentru identificarea prin teste ADN. [...]
Administrația Trump ar testa o reluare a gazului rusesc în Europa ca „monedă” într-un acord de pace , o idee care ar răsturna direcția energetică a UE din ultimii ani și ar redesena mizele comerciale pe piața gazelor, potrivit Antena 3 , care citează The New York Times . Planul, prezentat ca o propunere discutată cu oficiali ucraineni și europeni, ar fi fost avansat de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff , și de Jared Kushner. Subiectul ar fi fost abordat inclusiv cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Kiev, luna trecută, conform aceleiași relatări. De ce contează: o schimbare de direcție cu efecte în lanț pe piața energiei Potrivit informațiilor citate, Washingtonul ar vedea reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa, în volume mari, drept un stimulent economic pentru Moscova să accepte oprirea războiului. În același timp, administrația americană ar considera că o astfel de înțelegere ar putea aduce venituri și Ucrainei, iar consumatorii europeni ar beneficia de energie mai ieftină. În termeni de piață, o revenire a gazului rusesc ar însemna o repoziționare majoră a fluxurilor de aprovizionare ale Europei, cu potențial de a reduce cererea pentru gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, notează materialul. Reacția Europei: rezistență pe fondul riscului de dependență Propunerea ar fi fost primită prost în Europa. Motivele invocate în relatarea citată țin de faptul că o întoarcere la gazul rusesc ar contrazice eforturile Uniunii Europene de reducere a dependenței energetice de Rusia și ar putea expune din nou statele europene riscului ca Moscova să oprească livrările. În plus, o astfel de înțelegere ar putea întări politicienii care cer reducerea sprijinului pentru Ucraina și refacerea relațiilor cu Rusia, mai arată informațiile citate. Ce ar include „pachetul” mai larg și ce rămâne neclar The New York Times, citat de Antena 3, susține că reluarea exporturilor rusești de gaze ar fi văzută de Washington ca parte a unui acord mai amplu, care ar putea include: viitoarea relație dintre Rusia și NATO; garanții de securitate pentru Ucraina; controlul asupra teritoriilor. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni ar lua în calcul posibilitatea ca SUA să urmărească obținerea unei participații în exporturile rusești de gaze, astfel încât firme americane sau chiar guvernul SUA să primească o parte din profituri. Informația este prezentată ca ipoteză discutată la nivel de oficiali, fără detalii despre un mecanism concret sau un calendar. Context: Trump a amânat un nou pachet de sancțiuni Relatarea apare după ce Donald Trump a amânat introducerea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, prevăzut într-o lege asociată senatorului republican Lindsey Graham, potrivit articolului. Conform ordinului publicat de Casa Albă și citat în material, Trump a informat Congresul că suspendarea sancțiunilor este, „în acest moment”, în interesul național al SUA. Documentul semnat pe 18 septembrie prevedea, între altele, taxe vamale de 100% pentru cei mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești și tarife de 500% pentru exporturile rusești către Statele Unite. Măsurile ar fi urmat să intre în vigoare cel târziu pe 18 octombrie, însă ordinul le blochează pe o perioadă nedeterminată, până la o nouă decizie. Administrația Trump ar fi permis anterior și anumite tranzacții temporare cu motorină rusească, printr-o licență valabilă până la 7 aprilie 2027, iar ulterior ar fi apărut informații că Washingtonul analizează și relaxarea sancțiunilor pentru unele petroliere din așa-numita „flotă fantomă”, folosite la transportul petrolului și produselor petroliere rusești. [...]
Péter Magyar leagă politica de migrație a Ungariei de riscuri de securitate , invocând violențele din Franța ca argument pentru menținerea controlului strict la frontiere și respingerea presiunilor externe, potrivit Mediafax . Într-un mesaj publicat pe Facebook și citat de publicația maghiară Telex , politicianul a descris distrugerile din timpul protestelor din Franța drept acte de vandalism și violență „care nu pot fi justificate” și a susținut că acestea ar arăta de ce Budapesta nu intenționează să își relaxeze politica privind imigrația și protecția frontierelor externe. „Poate că acum este de înțeles pentru toată lumea de ce Ungaria susține cea mai strictă abordare posibilă în privința migrației și de ce nu vom relaxa, sub nicio presiune, protecția frontierelor noastre externe și politica noastră privind imigrația” Magyar a mai afirmat că, în timpul violențelor, ar fi fost distruse clădiri istorice, sute de polițiști ar fi fost răniți și ar fi fost provocate pagube materiale importante. În același timp, el a insistat asupra distincției dintre protestele pașnice și actele de violență. „Să fie clar pentru toată lumea: protestul pașnic și legal și vandalismul și violența sunt două lucruri complet diferite. Primul este un drept fundamental, iar al doilea reprezintă o infracțiune gravă” Contextul invocat: proteste ample și intervenții ale forțelor de ordine Declarațiile vin după protestele de sâmbătă din mai multe orașe franceze, care au început în mare parte pașnic, dar în unele zone s-au transformat în confruntări cu forțele de ordine, incendieri și distrugeri. Potrivit cifrelor prezentate de Telex, aproximativ 550.000 de persoane au participat la manifestații, iar poliția a reținut aproximativ 1.200 de oameni. Premierul francez Sébastien Lecornu a declarat că aproximativ 150 de polițiști au fost răniți în timpul tulburărilor. Telex mai notează că Magyar nu a menționat în mesajul său faptul că protestele au izbucnit în principal pe fondul problemelor legate de costul vieții și de situația din sistemul de educație, iar majoritatea participanților au manifestat pașnic, violențele producându-se în paralel cu demonstrațiile. Mesajul către UE: „Europa… într-un pericol uriaș” În același mesaj, politicianul a făcut referire și la discuțiile europene privind migrația, susținând că la recentul summit al Uniunii Europene ar fi devenit evident că majoritatea statelor europene doresc o schimbare față de politicile anterioare în acest domeniu. „Europa pe care o iubim cu toții este astăzi într-un pericol uriaș… Europa poate conta pe Ungaria” Magyar și-a exprimat, totodată, solidaritatea cu poporul francez. [...]
Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ucrainene cresc riscul de întreruperi în alimentarea cu energie înainte de sezonul rece , în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat de președintele american Donald Trump , potrivit news.ro . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , spune că Rusia a lovit de 76 de ori, în ultima săptămână, infrastructura energetică și sectorul petrolier și gazier. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe platforma X, că atacurile au avut loc „de când președintele american a anunțat armistițiul energetic”, precizând că loviturile au vizat în mod deliberat sectoarele energetic, petrolier și gazier ale Ucrainei. Ce instalații ar fi fost lovite și unde Potrivit liderului ucrainean, cele mai recente atacuri rusești au vizat stații electrice din regiunile Vinnița, Jîtomîr, Hmelnițki și Odesa. Miza este una operațională: instalațiile de producție și distribuție a energiei sunt esențiale pentru aprovizionarea populației înaintea sezonului rece, iar deteriorarea lor poate pune presiune suplimentară pe capacitatea Ucrainei de a menține continuitatea alimentării. „Armistițiul energetic”, neconfirmat de părți În același timp, Reuters notează că nici Kievul, nici Moscova nu au confirmat existența unui acord de încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, deși acesta a fost anunțat de Donald Trump. În acest context, informațiile despre „armistițiu” rămân, deocamdată, la nivel de declarație publică, fără confirmare formală din partea celor două state implicate. [...]
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
NATO își ajustează postura de descurajare în Marea Neagră după intensificarea atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, subiect discutat la Bruxelles de secretarul general Mark Rutte și ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc marți, la sediul NATO, pe fondul înmulțirii atacurilor cu drone „presupuse a fi rusești” asupra transportului comercial din regiune, inclusiv în proximitatea apelor unor state membre. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis că discuțiile au vizat „situația actuală de securitate”, inclusiv cea din Marea Neagră, și „contribuțiile excelente ale Turciei la descurajarea și apărarea NATO”. În acest context, Rutte a declarat săptămâna trecută că Alianța și-a consolidat prezența pe flancul estic și a îmbunătățit capacitățile de contracarare a dronelor, ca răspuns la creșterea numărului de atacuri asupra navelor comerciale din apropierea statelor membre, între care este menționată și România. Șeful NATO a mai spus că organizația va continua să lucreze cu statele din regiunea Mării Negre și își va adapta măsurile de descurajare și apărare „după cum este necesar”. Inițiative paralele: moratoriu regional și demersuri la nivelul UE Pe linie regională, Bulgaria a anunțat săptămâna trecută că va colabora cu România și Turcia pentru stabilirea unui „moratoriu” asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră. Anunțul a venit după ce, în ultimele două săptămâni, mai multe nave civile au fost scufundate sau avariate în apele bulgare. La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg că lucrează la un acord cu Turcia, India și state africane pentru garantarea libertății de navigație în Marea Neagră. Inițiativa este legată de recentele atacuri cu drone din regiune, pe care Kallas le-a atribuit Rusiei, iar eurodeputații urmează să voteze joi o rezoluție pe acest subiect. Tot săptămâna trecută, Mark Rutte a discutat despre securitatea din Marea Neagră și cu președintele României, Nicușor Dan, respectiv cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, în același cadru de preocupări privind riscurile pentru navigația comercială din zonă. [...]
