Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își rotește trupele în sudul Ucrainei, semnalând o posibilă intensificare a luptelor în vară, pe o axă unde Moscova pare să pregătească noi încercări de străpungere a apărării ucrainene, potrivit Digi24.
Mișcarea este descrisă ca o „rotație rapidă” a grupării ofensive ruse, în special pe axa Huliaipole, iar evaluarea vine de la Vladyslav Voloshyn, purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare din Sudul Ucrainei, într-un interviu acordat agenției Ukrinform.
Voloshyn afirmă că gruparea ofensivă aparține Armatei a 5-a a Rusiei și ar urma să fie alcătuită din:
Potrivit acestuia, gruparea ar urma să opereze pe parcursul lunii iunie 2026, iar comandamentul rus ar fi stabilit pentru aceste unități obiective „adânc” în interiorul pozițiilor defensive ucrainene, inclusiv capturarea unor poziții din profunzimea liniei de apărare.
În evaluarea oficialului ucrainean, aceste pregătiri indică nu doar continuarea activității militare pe timpul verii, ci și o probabilă creștere a intensității, pe fondul desfășurării de noi unități și grupări.
Ukrinform mai notează că forțele ruse nu ar fi reușit să respecte termenul de la sfârșitul lunii mai pentru capturarea localităților Ternuvate și Kosivtseve.
Separat, în noaptea de duminică spre luni, Rusia a lansat două atacuri cu drone asupra orașului Odesa, vizând zone rezidențiale și infrastructură industrială, potrivit guvernatorului regiunii Odesa, Oleh Kiper. O dronă a lovit un bloc de apartamente înalt, distrugând parțial apartamentele de la etajele 1–4.
Conform informațiilor din articol, în atacurile rusești din cursul nopții, în întreaga Ucraină, au fost raportate cel puțin trei persoane ucise și 61 rănite.
Recomandate
Uniunea Europeană promite sprijin pentru Armenia, pe fondul acuzațiilor că Rusia încearcă să-i afecteze economia înaintea alegerilor din 7 iunie , potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și stabilitate regională: Bruxellesul vorbește despre „coerciție” și despre încercări de influențare a rezultatului electoral într-o țară care, deși aliată oficial cu Moscova, își aprofundează legăturile cu Occidentul. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene , Anouar El Anouni, a declarat că Rusia ar încerca „să prejudicieze economia Armeniei” și să influențeze alegerile parlamentare programate pentru 7 iunie, conform News.ro, care citează AFP. În același timp, UE a transmis că va continua să sprijine Armenia. Semnale de presiune: diplomație și avertismente legate de parcursul european În acest context, Rusia a anunțat sâmbătă rechemarea ambasadorului său în Armenia „pentru consultări”, ca protest față de apropierea Erevanului de Uniunea Europeană, pe fondul apropierii alegerilor. Ministerul rus de Externe a motivat decizia prin „măsurile luate de conducerea armeană” pentru apropierea de UE, într-un comunicat citat de Reuters. Separat, uniunea economică a fostelor republici sovietice condusă de Rusia a transmis vineri că va lua în considerare suspendarea Armeniei, după ce aceasta a solicitat aderarea la UE, și a cerut Erevanului să organizeze un referendum. Context politic: dependență economică și o competiție electorală cu miză geopolitică Armenia, cu o populație de aproximativ 3 milioane de locuitori, este aliată oficial cu Rusia, dar și-a aprofundat relațiile cu Occidentul în ultimii ani, în pofida dependenței economice de Moscova. Potrivit sondajelor de opinie menționate în articol, partidul premierului pro-occidental Nikol Pașinian este creditat înaintea opoziției proruse. Digi24 mai notează că președintele SUA, Donald Trump, l-a susținut pe Pașinian, ajuns la putere în urma revoluției din 2018 și reales în 2021. De ce contează: riscul de măsuri economice și blocaje instituționale Acuzațiile UE privind încercări de a „prejudicia economia” Armeniei indică un risc de presiuni cu efecte directe asupra mediului economic și asupra deciziilor de politică publică, într-un moment în care țara încearcă să-și recalibreze relațiile externe. În paralel, Rusia susține că țările occidentale se amestecă în Armenia pentru a slăbi influența rusă în spațiul fostei Uniuni Sovietice. Fundal de securitate: ruptura de încredere după Nagorno-Karabah Armenia afirmă că Rusia nu a reușit să o protejeze în conflictul cu Azerbaidjanul pentru Nagorno-Karabah, enclavă recucerită de Azerbaidjan în 2023. Acest episod este prezentat ca un element care a alimentat distanțarea Erevanului de Moscova și apropierea de Occident, pe care Rusia o contestă. [...]
Atacurile Ucrainei asupra logisticii ruse au declanșat restricții la carburanți în Crimeea , cu efecte care se văd deja în aprovizionarea civilă și în transportul de mărfuri, potrivit Euronews . Peninsula Crimeea și regiunile ocupate de Rusia din sud-estul Ucrainei se confruntă cu o criză de carburant după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice folosite de armata rusă. Săptămâna trecută, Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat lansarea operațiunii „Lockdown-ul Logistic”, descrisă ca o campanie menită să blocheze aprovizionarea trupelor ruse cu armament, combustibil și produse alimentare. Ținta: ruta terestră către Crimeea și sudul Ucrainei Forțele ucrainene și-au concentrat loviturile asupra traseului terestru care leagă Rusia de teritoriile ocupate din sudul Ucrainei și de Crimeea, anexată de Moscova în 2014. Ruta este prezentată ca esențială pentru alimentarea armatei ruse din regiunile ocupate. Ministrul ucrainean al Apărării, Mihail Fedorov, a descris obiectivul operațiunii ca fiind creșterea presiunii „în spatele liniei frontului” pentru a limita capacitatea Rusiei de a susține acțiuni ofensive. „Sarcina noastră este să intensificăm și mai mult presiunea asupra rușilor în spatele liniei frontului, să-i privăm de posibilitatea de a desfășura acțiuni ofensive active.” Oficialul a publicat și imagini cu echipamente militare rusești distruse în urma atacurilor, notează publicația. Restricții la pompă: tichete și plafon de 20 de litri Autoritățile ruse au refuzat să ofere detalii despre efectele operațiunii ucrainene asupra teritoriilor ocupate. Întrebat despre atacurile repetate asupra traseului „Novorosia” și despre informațiile privind restricțiile la vânzarea de combustibil, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a evitat un răspuns direct. „Cunoașteți că acest lucru este de responsabilitatea regiunii și a Ministerului nostru al Apărării. De aceea, în acest caz, trebuie să vă adresați anume lor.” Potrivit autorităților locale instalate de Rusia în regiunile ocupate, atacurile asupra infrastructurii petroliere și logistice au afectat aprovizionarea cu combustibil. În Crimeea au fost introduse restricții la vânzarea benzinei și motorinei, inclusiv vânzare pe bază de tichete în unele zone și limită de cel mult 20 de litri la o alimentare. Presa ucraineană a publicat imagini cu cozi lungi la stațiile de alimentare din peninsulă. Efecte colaterale: transport comercial redus Bombardamentele asupra infrastructurii de transport utilizate de armata rusă au afectat și traficul civil de mărfuri. Conform informațiilor apărute în presa ucraineană, transporturile comerciale din regiunile ocupate au fost reduse semnificativ, pe fondul avariilor provocate de atacurile cu drone și rachete. În ansamblu, operațiunea lansată de Kiev urmărește să reducă capacitatea logistică a armatei ruse și să îngreuneze aprovizionarea forțelor aflate pe front, într-un moment în care luptele continuă pe mai multe direcții din estul și sudul Ucrainei. [...]
UE avertizează că Rusia ar încerca să lovească economia Armeniei și să influențeze alegerile din 7 iunie , într-un moment în care Erevanul își accelerează apropierea de Bruxelles, potrivit Adevărul . Comisia Europeană spune că va continua să sprijine Armenia în fața tentativelor de „coerciție” atribuite Moscovei. Declarația a fost făcută luni, 1 iunie, de Anouar El Anouni , purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care a susținut că Rusia ar încerca „să prejudicieze economia Armeniei și să influențeze rezultatul scrutinului”, potrivit AFP, citată de News.ro. Semnale de escaladare diplomatică și presiune economică Tensiunile s-au amplificat după ce Rusia și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Armenia „pentru consultări”. Ministerul rus de Externe a transmis, într-un comunicat citat de Reuters, că ambasadorul Serghei Kopirkin a fost chemat la Moscova „în legătură cu măsurile luate de conducerea armeană în vederea apropierii de Uniunea Europeană”. În paralel, Uniunea Economică Eurasiatică , condusă de Rusia, a anunțat că ia în calcul suspendarea Armeniei, pe fondul demersurilor Erevanului legate de UE: Armenia a depus cererea de aderare și a solicitat organizarea unui referendum pe această temă. De ce contează: dependență economică, dar pivotare politică înainte de alegeri Armenia, stat caucazian cu aproximativ 3 milioane de locuitori, rămâne aliat oficial al Rusiei, însă în ultimii ani și-a consolidat relațiile cu Occidentul, în pofida dependenței economice de Moscova. Divergențele s-au adâncit după conflictul cu Azerbaidjan privind Nagorno-Karabah, regiune recucerită de Baku în 2023, când Erevanul a acuzat Rusia că nu i-a oferit protecția așteptată. Pe plan intern, sondajele pentru alegerile legislative din 7 iunie indică un avans al partidului premierului pro-occidental Nikol Pașinian în fața opoziției pro-ruse. În același context, președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat public sprijinul pentru Pașinian, aflat la putere din 2018 și reales în 2021. Rusia acuză, la rândul ei, că statele occidentale se implică în politica internă a Armeniei pentru a reduce influența rusă în spațiul post-sovietic. [...]
Rusia a intensificat atacurile cu drone asupra Ucrainei în mai, amplificând presiunea pe apărarea antiaeriană și pe lanțul de aprovizionare cu muniții occidentale , potrivit G4Media , care citează o analiză AFP bazată pe datele Forțelor aeriene ucrainene. În luna mai, Rusia ar fi lansat 8.150 de drone cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei, cu 24% mai multe decât în aprilie. Volum record de drone și un nivel ridicat al atacurilor cu rachete Pe lângă creșterea numărului de drone, analiza indică și un nivel ridicat al atacurilor cu rachete: 211 rachete în luna mai. În acest total este inclusă o rachetă balistică de tip Oreșnik , cu rază intermediară de acțiune, descrisă ca fiind capabilă să transporte focoase nucleare și folosită pentru a treia oară de la începutul invaziei ruse din 2022. Creșterea atacurilor a fost consemnată în pofida unui armistițiu de trei zile care a început pe 9 mai, perioadă în care au existat, pentru scurt timp, speranțe privind reluarea negocierilor. Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului anunțat de președintele american Donald Trump. Interceptări ridicate, dar dependență de muniție și sisteme occidentale Kievul susține că a interceptat 91% din dronele și rachetele rusești în luna mai. Ucraina a dezvoltat un sistem de apărare antiaeriană împotriva dronelor, însă rămâne dependentă de aprovizionarea aliaților occidentali pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete, iar oficialii ucraineni avertizează că stocurile de muniție pentru sistemele antirachetă sunt insuficiente. În acest context, președintele Volodimir Zelenski i-a cerut, la finalul lunii mai, omologului său american să furnizeze mai multe rachete pentru sistemele Patriot, în condițiile în care Moscova amenință că își va intensifica atacurile. Concurență pentru muniții pe fondul altor conflicte Materialul mai notează că războiul din Orientul Mijlociu, unde aliați ai SUA au folosit cantități mari de muniții de apărare antiaeriană pentru protejarea unor zone din Golf, a agravat penuria cu care se confruntă Ucraina de la începutul invaziei. Negocierile pentru încheierea războiului rămân în impas, în pofida promisiunii lui Donald Trump, la începutul celui de-al doilea mandat, că va opri conflictul în câteva zile. [...]
Avertismentul UE privind o posibilă agresiune rusă împinge Europa spre investiții mai rapide în apărare , inclusiv prin reducerea barierelor interne care blochează producția și achizițiile militare, potrivit Știrile Pro TV . Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , spune că Rusia ar putea fi pregătită să atace state membre NATO vecine și că Moscova își construiește rezerve militare pentru un posibil conflict viitor. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației spaniole El Mundo , pe fondul avertismentelor venite din partea serviciilor occidentale de informații. „Ceea ce spun serviciile noastre de informații este că Putin ar putea fi pregătit pentru o agresiune militară împotriva unor state NATO vecine.” De ce contează pentru economie: presiune pe bugete și pe industria de apărare Kubilius susține că producția de armament a Rusiei nu se va opri nici dacă războiul din Ucraina se încheie și că nu tot ce produce Moscova ajunge pe front, o parte fiind direcționată către stocuri strategice. În acest context, comisarul avertizează că Europa s-ar putea confrunta, în viitor, cu „o armată rusă testată în luptă”, inclusiv cu capacități extinse de utilizare a dronelor, în timp ce experiența statelor europene rămâne limitată. „Dacă va veni pacea – și ne dorim asta – producția lor de armament nu se va opri.” Blocajele UE: piață fragmentată, certificări nevalabile și lipsă de contracte Oficialul european argumentează că Uniunea Europeană trebuie să accelereze investițiile în apărare și să își consolideze capacitățile militare, mai ales în condițiile în care Statele Unite își reduc treptat prezența militară pe continent. În același timp, el critică fragmentarea industriei europene de apărare: lipsa unei piețe unice funcționale, certificări și teste care nu sunt recunoscute între state, dificultăți la transferurile intra-UE și plângeri ale industriei legate de absența contractelor și garanțiilor pe termen lung. Kubilius mai atrage atenția asupra limitărilor „producției de vârf” – producție tehnologic avansată, dificil de extins rapid. „Rusia continuă să ne depășească în materie de producție (...) Transferurile în interiorul UE sunt un coșmar.” Ce urmează: mai multă responsabilitate europeană și adaptare la „războiul dronelor” Kubilius afirmă că Washingtonul a transmis deja că europenii trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei. În acest cadru, el vorbește despre necesitatea unei forțe europene comune de reacție rapidă, care să poată înlocui capacitățile oferite în prezent de armata americană. În paralel, comisarul spune că industria europeană trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern, inclusiv la producția de drone ieftine și eficiente, folosite pe scară largă în Ucraina. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou presiune pe fluxurile energetice din Strâmtoarea Hormuz , după ce Washingtonul a lovit ținte militare iraniene, iar Kuweitul a raportat tiruri cu drone și rachete, potrivit NPR . În contextul unui armistițiu fragil, Iranul își menține controlul asupra strâmtorii, ceea ce continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. Atacurile vin după ce Teheranul a doborât în weekend o dronă americană MQ-1 Predator, iar armata SUA spune că a răspuns prin bombardarea unor situri iraniene de radar și control al dronelor. Iranul a recunoscut că a lansat o lovitură de represalii, în timp ce autoritățile din Kuweit au anunțat că au încercat să intercepteze atacuri aeriene asupra teritoriului lor. Ce a lovit SUA și de ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că loviturile au avut loc sâmbătă și duminică, în zona orașului Geruk și pe insula Qeshm. Potrivit armatei americane, operațiunea a vizat apărarea aeriană iraniană, o stație de control la sol și două drone de atac „cu sens unic” (drone kamikaze), considerate o amenințare pentru navele care tranzitează apele regionale. CENTCOM a descris acțiunea drept un răspuns la „acțiuni agresive” ale Iranului, inclusiv doborârea dronei MQ-1, despre care SUA afirmă că opera deasupra apelor internaționale. Armata americană a precizat că nu au existat militari americani răniți. Kuweit: interceptări după tiruri cu drone și rachete Kuweitul a anunțat că, luni dimineață devreme, apărarea sa antiaeriană a deschis focul pentru a intercepta drone și rachete. În paralel, Gardienii Revoluției (forța paramilitară a Iranului) au susținut, într-un comunicat preluat de agenția de stat IRNA, că forțele SUA ar fi vizat un turn de telecomunicații și că Iranul a răspuns cu un atac, fără a preciza explicit locația — formulare care, potrivit relatării, ar putea face trimitere la incidentul din Kuweit. Kuweitul găzduiește U.S. Army Central, comandamentul avansat al armatei americane pentru Orientul Mijlociu, ceea ce ridică miza operațională a oricărei deteriorări a securității în zonă. De ce contează economic: Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul critic Schimbul de lovituri are loc pe fondul negocierilor pentru prelungirea unui armistițiu, însă Iranul își menține „strânsoarea” asupra Strâmtorii Hormuz. NPR notează că, înainte de perturbări, prin acest culoar îngust trecea aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale tranzacționate la nivel global, ceea ce explică sensibilitatea imediată a piețelor la orice escaladare. Pe lângă energie, presiunea se extinde și asupra altor lanțuri de aprovizionare: publicația menționează impactul asupra îngrășămintelor chimice și riscurile de penurie alimentară, în condițiile în care regiunea Golfului produce 30% din îngrășămintele chimice tranzacționate la nivel global. Negocieri sub foc și incertitudini Potrivit materialului, SUA și Iranul susțin că negocierile continuă, inclusiv pe tema stocului iranian de uraniu îmbogățit. În weekend, SUA au tras o rachetă în camera motoarelor unei nave cargo sub pavilion Gambia care încerca să spargă blocada porturilor iraniene. Președintele Donald Trump s-a întâlnit vineri cu consilieri, dar, conform relatării, nu a decis încă dacă merge mai departe cu un acord de prelungire a armistițiului și de redeschidere a strâmtorii, iar Iranul a spus că înțelegerea nu este finalizată. Într-o postare de luni dimineață pe Truth Social, Trump s-a declarat optimist în privința discuțiilor, fără să abordeze direct schimburile de foc în desfășurare. [...]
