Știri
Știri din categoria Externe
Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele impuse de Trump printr-o lege din 1977, declanșând reacții puternice pe scena politică și în mediul economic, potrivit HotNews.ro, care citează mai multe surse externe. Instanța a decis că administrația a depășit autoritatea delegată de Congres prin folosirea International Emergency Economic Powers Act pentru a introduce unilateral taxe vamale.
Indicele Dow a revenit spectaculos după ce în prima parte a zilei pierdea peste 200 de puncte, pe fondul unor date economice sub așteptări.
Una dintre cele mai sensibile consecințe vizează banii deja încasați. Potrivit unei estimări Penn-Wharton Budget Model, SUA ar putea fi obligate să restituie peste 175 de miliarde de dolari importatorilor, sume colectate din momentul introducerii tarifelor. Mai multe companii au deschis procese pentru recuperarea banilor, iar hotărârea Curții nu clarifică explicit dacă statul poate păstra aceste fonduri.
Întrebat ce se va întâmpla cu cele 175 de miliarde de dolari, Donald Trump a susținut că judecătorii nu au abordat problema și a sugerat că litigiile ar putea dura ani. În paralel, el a anunțat intenția de a introduce un „tarif global” suplimentar de 10% și a indicat că va folosi alte pârghii legale pentru a reimpune taxe.
Democrații au salutat decizia ca pe „o victorie pentru poporul american”, susținând că președintele nu poate ocoli Congresul în materie de tarife. Inclusiv unii republicani, precum congresmanul Don Bacon, au apreciat hotărârea drept una „de bun simț”, invocând separația puterilor în stat.
Uniunea Europeană a transmis că analizează atent decizia și așteaptă clarificări privind pașii următori ai administrației americane. Oficialii europeni și britanici au subliniat nevoia de stabilitate și predictibilitate în relațiile comerciale.
Decizia a fost primită pozitiv de piețe. Principalii indici bursieri americani au crescut, iar aurul s-a apreciat cu peste 1%, pe fondul incertitudinii legate de viitoarea politică comercială. Camera de Comerț a SUA a descris hotărârea drept o veste bună pentru mediul de afaceri și consumatori.
Deși Curtea Supremă a blocat actualul cadru tarifar, disputa este departe de a se încheia. Administrația Trump caută deja alternative juridice, iar eventualele restituiri de zeci sau sute de miliarde de dolari ar putea deschide un nou capitol în confruntarea politică și economică de la Washington.
Recomandate
Rusia introduce o ștergere de datorii de până la 10 milioane de ruble pentru noii recruți în războiul din Ucraina, o măsură cu impact economic direct menită să stimuleze înrolarea , potrivit Reuters . Decretul semnat de Vladimir Putin prevede că persoanele care au semnat un contract cu Ministerul rus al Apărării începând cu 1 mai și/sau soții/soțiile acestora pot fi scutiți de datorii de până la 10 milioane de ruble (aprox. 700.000 lei), dacă exista deja înainte de acea dată o acțiune legală pentru recuperarea datoriilor. Condiția este ca înțelegerea pentru participarea la ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială” (invazia începută în februarie 2022) să fie semnată pentru cel puțin un an, conform Kremlinului. De ce contează: stimulent financiar într-un moment de presiune pe recrutare Măsura se adaugă unui pachet mai larg de instrumente de sprijin pentru combatanți, de la plăți mari până la facilități la admiterea în învățământul superior, în contextul în care Moscova încearcă să-și întărească efectivele într-un război care durează de peste patru ani, iar discuțiile de pace conduse de SUA sunt blocate, notează Reuters. Ca reper al dimensiunii ajutorului, Reuters arată că suma este „aproape de prețul” unei garsoniere de 35 de metri pătrați în Moscova, potrivit bazei de date imobiliare Cian. Alte facilități anunțate în aceeași zi Tot luni, Putin a semnat și un decret care prelungește pe termen nedeterminat drepturile de închiriere pentru terenuri ale statului în cazul celor care luptă în Ucraina, potrivit Kremlinului. În paralel, fiecare parte acuză cealaltă că urmărește escaladarea conflictului, iar Ucraina plănuiește să trimită întăriri în regiunile sale nordice pentru a contracara ceea ce consideră a fi planuri rusești pentru o nouă ofensivă. [...]
Naționala Iranului va fi obligată să se bazeze în Mexic și să intre în SUA doar în zilele meciurilor , o soluție care complică logistic participarea la Cupa Mondială 2026 și mută o parte din presiunea organizatorică pe autoritățile mexicane, potrivit Mediafax . Decizia vine după ce autoritățile americane ar fi refuzat să găzduiască permanent echipa pe teritoriul SUA, iar FIFA a cerut oficial sprijinul guvernului mexican pentru organizarea logistică a delegației iraniene, conform informațiilor transmise de CNN și preluate de Mediafax. Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum , a confirmat solicitarea. Impact operațional: bază la Tijuana și deplasări punctuale în SUA Potrivit oficialilor iranieni, baza echipei ar urma să fie mutată în Tijuana, oraș mexican aflat la granița cu SUA. De acolo, jucătorii vor călători către meciurile programate în Los Angeles și Seattle. Iran urmează să joace în faza grupelor împotriva Noii Zeelande, Belgiei și Egiptului. Șeful federației iraniene de fotbal, Mehdi Taj, a declarat că mutarea în Mexic ar reduce inclusiv problemele legate de vize și ar permite zboruri directe operate de Iran Air. Context: tensiuni politice și risc de escaladare diplomatică Situația este legată de tensiunile dintre Washington și Teheran. În martie, Donald Trump declarase că Iranul este binevenit la Cupa Mondială, dar sugerase că nu ar fi „potrivit” ca echipa să stea în SUA „pentru propria siguranță”. Ulterior, conflictul militar din primăvara acestui an dintre Iran, Israel și SUA a amplificat incertitudinile, inclusiv în privința participării Iranului la turneu. FIFA a confirmat mutarea bazei iraniene în Mexic, însă programul meciurilor rămâne neschimbat. În ultimele luni au existat și speculații privind o posibilă excludere a Iranului; în aprilie, emisarul american Paolo Zampolli sugerase că Italia ar putea înlocui Iranul, idee respinsă rapid de FIFA și de oficialii italieni. [...]
Negocierile SUA–Iran vizează un „acord-cadru” care ar putea debloca Strâmtoarea Hormuz și relaxa sancțiunile, dar fără garanții rapide de pace , potrivit Reuters , care descrie un proces în două etape: oprirea ostilităților și abia apoi discuțiile grele despre programul nuclear și securitatea regională. Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că negocierea unui acord cu Iranul ar putea „dura câteva zile”, ceea ce a temperat așteptările privind un final iminent al conflictului, după ce SUA au efectuat ceea ce au numit lovituri defensive în sudul Iranului. De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe a indicat că s-au conturat concluzii pe multe teme dintr-un posibil memorandum de înțelegere în 14 puncte, dar că asta nu înseamnă automat un acord rapid de încheiere a războiului. Ce se negociază acum: un acord-cadru, nu „pacea finală” După un armistițiu la începutul lui aprilie, părțile au rămas în dezacord pe dosare dificile, inclusiv ambițiile nucleare ale Iranului, războiul Israelului în Liban cu Hezbollah (susținut de Iran) și cererile Teheranului privind ridicarea sancțiunilor și eliberarea activelor înghețate. După săptămâni de discuții în principal indirecte, ambele părți spun că au făcut progrese la un memorandum de înțelegere care ar opri războiul și ar oferi negociatorilor 60 de zile pentru un acord final. Conform purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene, cadrul ar urmări încetarea războiului și a blocadei navale americane, în schimbul unor pași ai Teheranului pentru a asigura tranzitul sigur prin Strâmtoarea Hormuz. Un diplomat iranian de rang înalt, Hossein Nooshabadi, a declarat pentru agenția ISNA că un posibil acord-cadru ar include, între altele, încetarea războiului „pe toate fronturile” (inclusiv Liban), eliberarea activelor iraniene blocate, ridicarea blocadei navale americane și deschiderea Strâmtorii Hormuz, retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului și libertatea de a vinde petrol iranian. Același oficial a spus că proiectul iranian pentru un acord inițial nu conține angajamente privind programul nuclear. Un oficial de rang înalt din administrația președintelui american Donald Trump, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a afirmat că Iranul ar fi acceptat „în principiu” deschiderea Strâmtorii Hormuz în schimbul ridicării blocadei navale și că ar urma să elimine uraniul puternic îmbogățit al Teheranului. Miza economică: Hormuz, blocada și accesul la bani Teheranul vede controlul asupra Hormuz drept principalul său atu, iar Washingtonul consideră blocada porturilor iraniene principalul instrument de presiune. În paralel, Iranul insistă pe ridicarea sancțiunilor și pe eliberarea unor venituri din petrol înghețate în bănci străine, descrise de Reuters ca fiind de ordinul „zecilor de miliarde de dolari”, și cere despăgubiri pentru pagubele de război. Surse iraniene citate de Reuters spun că un acord-cadru ar viza strict încetarea războiului „pe toate fronturile”, stabilirea unui cadru de 30 de zile pentru circulația prin Hormuz și transportul maritim și, posibil, o anumită relaxare financiară. Abia ulterior ar urma negocieri pe subiectele mai dificile, inclusiv statutul uraniului puternic îmbogățit și detaliile privind Strâmtoarea, precum și ordinea în care s-ar aplica elementele din înțelegerea preliminară (de la relaxarea sancțiunilor la măsuri de securitate). Ce urmează: aprobări politice și dosare tehnice grele Dacă Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului aprobă memorandumul, documentul ar urma să ajungă la liderul suprem pentru aprobarea finală. Oficialul american citat de Reuters a spus că SUA înțeleg că liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, ar fi susținut „șablonul larg” al acordului. Dacă prima fază avansează, dosarul nuclear ar putea fi revizuit și negociat în perioada de 60 de zile, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene și ale lui Nooshabadi. Reuters amintește că ultimul acord nuclear, încheiat în 2015 și abandonat de Trump în 2018, a necesitat ani de negocieri și echipe mari de experți tehnici. Punctele care pot bloca acordul Reuters indică drept principale teme de dispută: Strâmtoarea Hormuz și blocada din Golf : pârghii centrale pentru ambele părți. Nuclear : SUA cred că Iranul urmărește arma nucleară; Iranul neagă și spune că programul este pașnic. Discuția se concentrează pe îmbogățirea uraniului și pe opțiuni precum moratoriu pe termen lung și exportul ori diluarea stocurilor. Surse iraniene au menționat posibilitatea diluării unei părți din uraniul puternic îmbogățit într-o țară „prietenoasă”, până la 5% puritate, cu returnare ulterioară. Rachete balistice : o cerere americană anterioară războiului a fost limitarea razei rachetelor iraniene astfel încât să nu poată ajunge la Israel; Iranul a refuzat constant să discute subiectul. Sancțiuni și active înghețate : economia Iranului a fost afectată de sancțiuni ani la rând, iar Reuters le leagă de tulburările naționale din ianuarie; Teheranul vrea ridicarea sancțiunilor și acces la veniturile din petrol blocate. În esență, negocierile descrise de Reuters par să urmărească mai întâi reducerea riscurilor imediate pentru transportul maritim și pentru economia Iranului, dar lasă pentru etapa a doua dosarele care, istoric, au prelungit ani de zile orice înțelegere: nuclearul, rachetele și arhitectura de securitate din regiune. [...]
Diplomații UE își mențin prezența la Kiev , în pofida avertismentelor Moscovei privind noi atacuri aeriene, o decizie cu miză operațională și politică: delegația își continuă activitatea pe teren și transmite că Rusia nu poate obține izolarea Ucrainei prin intimidare, potrivit Stirile Pro TV . Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarína Mathernová , a declarat, citată de Ukrinform , că avertismentele Rusiei urmăresc să „semene frică”, dar „nu va funcționa”, subliniind că „UE nu pleacă nicăieri” și că rămâne alături de Ucraina. „Același regim care lansează în fiecare noapte atacuri cu rachete și drone asupra civililor îi avertizează acum pe ceilalți să stea departe. (…) UE nu pleacă nicăieri. Rămânem la Kiev. Rămânem alături de Ucraina.” În aceeași intervenție, Mathernová a susținut că amenințările la adresa diplomaților și a organizațiilor internaționale „nu sunt un semn de putere”, ci „un semn de disperare”, și a descris comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”. Ce a cerut Moscova și ce ținte invocă În comunicatul citat de publicație, Ministerul rus de Externe a îndemnat „cetățenii străini”, inclusiv personalul misiunilor diplomatice și reprezentanții organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”. Totodată, locuitorilor capitalei ucrainene li s-a recomandat să evite apropierea de obiective de infrastructură militară și administrativă. Separat, ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a informat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre decizia Moscovei de a lansa atacuri asupra unor situri din Kiev legate de armata ucraineană, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Documentul menționează „atacuri sistematice” asupra unor facilități din Kiev utilizate pentru nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei și asupra centrelor unde „se iau deciziile corespunzătoare”. Context: atacuri recente asupra capitalei Știrea amintește că, în urmă cu câteva zile, Rusia a atacat Kievul cu mai multe drone și rachete, inclusiv racheta hipersonică Oreșnik . Atacul ar fi avariat clădiri din întreaga capitală, inclusiv în apropierea sediilor guvernamentale, a clădirilor rezidențiale și a școlilor. Decizia diplomaților UE de a rămâne la Kiev indică faptul că blocul comunitar își asumă continuarea activității în capitala ucraineană chiar și în condiții de risc ridicat, în timp ce Rusia își reafirmă public intenția de a lovi ținte pe care le leagă de infrastructura militară și de decizie a Ucrainei. [...]
Documente scurse indică o operațiune rusă de „lovituri cognitive” care a inclus vandalizări antisemite în Franța și Germania , potrivit G4Media . Miza, așa cum reiese din corespondența citată, ar fi fost destabilizarea socială și politică în state occidentale prin alimentarea tensiunilor religioase și naționale. Documentele, prezentate de presa israeliană Israel Hayom și analizate de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project) , descriu o campanie de influență în care acte de vandalism și mesaje publice sunt tratate ca instrumente de presiune și manipulare a percepțiilor. Site-ul israelian Shomrim a participat la decodificarea și contextualizarea materialelor, conform aceleiași relatări. Ce ar fi vizat operațiunea din Paris și Berlin Conform corespondenței, Rusia ar fi planificat și dus la îndeplinire în 2024 un atac asupra unei sinagogi și a unui memorial al Holocaustului din Paris, operațiune denumită intern „Sinagogile Verzi”. În documente apare și numele Sofiei Zaharova, descrisă ca înalt oficial de la Kremlin, care ar fi definit scopul operațiunilor de influență ca obținerea de „vulnerabilități cognitive” împotriva țărilor occidentale. În Europa de Vest, ar fi fost folosită o celulă formată din cetățeni sârbi, care au comis acte antisemite în special în Franța și Germania. Potrivit relatării, aceștia au fost prinși de autorități și judecați la Paris. Instanța din Franța ar fi stabilit că scopul operațiunii era: „incitarea la intoleranță religioasă și națională” între evrei și musulmani; „destabilizarea” Germaniei și Franței. În exemplele descrise apar vandalizarea Muzeului Holocaustului din Paris și a mai multor sinagogi cu vopsea verde, precum și lăsarea unor capete de porc din plastic la Poarta Brandenburg din Berlin, în apropierea Memorialului Holocaustului. Extinderea către Israel: plan de rețea de influență și buget menționat în documente Separat, corespondența divulgată ar indica o încercare de a crea o rețea de influență în Israel, prin intermediul unei firme ruse de relații publice, SDA. În documente se discută despre ideea înființării unui „institut de cercetare” în Israel, care să angajeze academicieni și intelectuali pentru a modela opinia publică. Deși nu ar exista dovezi că institutul a fost înființat, în calculele bugetare din documente ar fi fost prevăzuți 125.000 de dolari (aprox. 575.000 lei) pentru primele șase luni, selectarea a trei fondatori israelieni și închirierea de birouri în Haifa. Totodată, corespondența arată o încercare de promovare în presa israeliană a unor articole atribuite generalului american Paul Vallely. Materialul notează că nu este clar din documente dacă Vallely știa că interlocutorii ar fi acționat în numele unei campanii de influență asociate statului rus; el a declarat reporterilor că nu își amintește interviul acordat postului Galei Yisrael și că nu are legături oficiale cu entități rusești. De ce contează Dincolo de componenta de securitate, cazul descris ridică o problemă operațională pentru autoritățile occidentale: documentele sugerează folosirea unor acțiuni aparent „de stradă” (vandalism, provocări simbolice) ca parte a unor operațiuni coordonate de influență, cu obiectiv declarat de amplificare a tensiunilor interne și de afectare a imaginii liderilor politici. [...]
Japonia a coborât pe locul 3 între creditorii globali, deși și-a dus activele externe nete la un record , pe fondul avansului mai rapid al Chinei și al menținerii Germaniei în frunte, potrivit Agerpres . Schimbarea contează pentru că indică o repoziționare a marilor economii în acumularea de surplusuri externe, într-un moment în care fluxurile comerciale și investiționale rămân decisive pentru echilibrele financiare globale. Datele Ministerului japonez de Finanțe arată că activele externe nete ale Japoniei au urcat la 561.800 miliarde yeni (3.500 miliarde dolari, aprox. 16.100 miliarde lei) la finalul lui 2025, un maxim istoric. Totuși, China a trecut pe locul al doilea, cu 636.300 miliarde yeni, după ce și-a majorat activele externe nete într-un ritm mai rapid. Germania a rămas cel mai mare creditor mondial și în 2025, cu 675.500 miliarde yeni, la un an după ce a detronat Japonia pentru prima dată în 34 de ani. De ce a pierdut Japonia poziții, în ciuda recordului Ministerul japonez de Finanțe explică diferența prin dinamica excedentelor de cont curent (indicator care reflectă, în linii mari, diferența dintre economisire și investiții, inclusiv balanța comercială). Potrivit instituției, pozițiile mai puternice ale Germaniei și Chinei sunt susținute de excedente mai mari, venite în principal din schimburile comerciale. În cazul Japoniei, creșterea mai lentă a poziției nete este pusă și pe seama majorării valorii activelor interne deținute de investitorii străini, pe fondul scumpirii acțiunilor japoneze, ceea ce a împins în sus pasivele. Investiții externe în creștere și pasive accelerate Datele arată că activele externe totale ale Japoniei au crescut cu 8,5% față de anul anterior, până la aproximativ 1.806.000 miliarde yeni, susținute de investițiile companiilor în străinătate, în special în SUA și Elveția. Ministerul indică drept sectoare care au atras investiții japoneze semnificative finanțele și asigurările, echipamentele de transport și metalele neferoase. În același timp, pasivele Japoniei au urcat cu 10,5%, la 1.244.000 miliarde yeni. În 2025, indicele Nikkei 225 a crescut cu 26% față de anul precedent, depășind 50.000 de puncte, evoluție care a contribuit la creșterea pasivelor prin majorarea valorii deținerilor străine pe piața locală. [...]
