Știri
Știri din categoria Externe
Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele impuse de Trump printr-o lege din 1977, declanșând reacții puternice pe scena politică și în mediul economic, potrivit HotNews.ro, care citează mai multe surse externe. Instanța a decis că administrația a depășit autoritatea delegată de Congres prin folosirea International Emergency Economic Powers Act pentru a introduce unilateral taxe vamale.
Indicele Dow a revenit spectaculos după ce în prima parte a zilei pierdea peste 200 de puncte, pe fondul unor date economice sub așteptări.
Una dintre cele mai sensibile consecințe vizează banii deja încasați. Potrivit unei estimări Penn-Wharton Budget Model, SUA ar putea fi obligate să restituie peste 175 de miliarde de dolari importatorilor, sume colectate din momentul introducerii tarifelor. Mai multe companii au deschis procese pentru recuperarea banilor, iar hotărârea Curții nu clarifică explicit dacă statul poate păstra aceste fonduri.
Întrebat ce se va întâmpla cu cele 175 de miliarde de dolari, Donald Trump a susținut că judecătorii nu au abordat problema și a sugerat că litigiile ar putea dura ani. În paralel, el a anunțat intenția de a introduce un „tarif global” suplimentar de 10% și a indicat că va folosi alte pârghii legale pentru a reimpune taxe.
Democrații au salutat decizia ca pe „o victorie pentru poporul american”, susținând că președintele nu poate ocoli Congresul în materie de tarife. Inclusiv unii republicani, precum congresmanul Don Bacon, au apreciat hotărârea drept una „de bun simț”, invocând separația puterilor în stat.
Uniunea Europeană a transmis că analizează atent decizia și așteaptă clarificări privind pașii următori ai administrației americane. Oficialii europeni și britanici au subliniat nevoia de stabilitate și predictibilitate în relațiile comerciale.
Decizia a fost primită pozitiv de piețe. Principalii indici bursieri americani au crescut, iar aurul s-a apreciat cu peste 1%, pe fondul incertitudinii legate de viitoarea politică comercială. Camera de Comerț a SUA a descris hotărârea drept o veste bună pentru mediul de afaceri și consumatori.
Deși Curtea Supremă a blocat actualul cadru tarifar, disputa este departe de a se încheia. Administrația Trump caută deja alternative juridice, iar eventualele restituiri de zeci sau sute de miliarde de dolari ar putea deschide un nou capitol în confruntarea politică și economică de la Washington.
Recomandate
Vicepreședintele SUA JD Vance a alimentat tensiunile comerciale cu Canada după ce, la un miting în Maine, a numit Canada „un stat” și a spus ulterior că a fost o „scăpare freudiană”, pe fondul reaprinderii războiului tarifar dintre cele două țări, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la câteva ore după ce președintele Donald Trump a anunțat că va dubla tarifele la autovehiculele și piesele auto importate din Canada, până la 50%, într-o nouă escaladare a conflictului comercial. „Trebuie să ne amintim că Canada este un stat — scuze, alunecare freudiană”, a spus Vance, stârnind râsete în rândul mulțimii. „A fost de fapt o greşeală.” Tarifele, miza imediată: 50% pentru unele produse canadiene În același discurs, Vance a acuzat Canada că aplică „tarife ridicole” și „alte taxe netarifare” asupra produselor din Maine care intră în Canada și a spus că SUA vor riposta împotriva „practicilor comerciale neloiale”, fie că vin din China, fie din Canada. Potrivit informațiilor prezentate, tarife de 50% asupra unor produse canadiene au intrat în vigoare imediat după miezul nopții din 22 august, după un decret prezidențial emis la 20 iulie. Măsura trebuia inițial să intre în vigoare pe 19 august, însă Trump a decis o amânare de trei zile, motivând că cele două țări erau aproape de un acord. Mesaj politic cu efecte economice Dincolo de „gafa” verbală, intervenția vicepreședintelui vine într-un moment în care relația comercială SUA–Canada este din nou sub presiune, iar deciziile privind tarifele vizează direct lanțuri de aprovizionare sensibile, precum industria auto. În acest context, retorica publică a liderilor americani riscă să complice și mai mult negocierile și să prelungească incertitudinea pentru companiile expuse schimburilor transfrontaliere. [...]
Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]
Armenia ia în calcul depunerea „în viitor apropiat” a cererii de aderare la UE, un pas care ar putea forța o alegere între piața eurasiatică și integrarea europeană , în condițiile în care Rusia avertizează că aderarea la Uniunea Europeană este incompatibilă cu menținerea țării în Uniunea Economică Eurasiatică , potrivit Agerpres . Premierul armean Nikol Pașinian a declarat în Parlament că un referendum privind aderarea la UE „nu ar avea sens” înainte ca Erevanul să poată „evalua realismul” unei astfel de aderări. În logica sa, primul pas ar fi chiar depunerea candidaturii, pentru a exista o bază concretă de analiză. În același timp, Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum, pe fondul presiunilor venite și din interiorul Uniunii Economice Eurasiatice. Pașinian a spus că procesul ar putea fi declanșat „într-un viitor apropiat”, fără să avanseze o dată. Presiunea de a alege între două cadre economice Potrivit informațiilor citate de Agerpres, președinții Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum fie aderarea la UE, fie menținerea în uniunea regională eurasiatică. Rusia privește ambițiile europene ale Armeniei ca pe o mișcare într-o zonă pe care o consideră parte a sferei sale de influență, iar relațiile s-au răcit pe măsură ce Erevanul a accelerat apropierea de Occident. Sancțiuni și efecte comerciale: agricultura, punct sensibil În acest context, Rusia a introdus sancțiuni împotriva Armeniei și a interzis importul de produse agricole armene, o măsură cu potențial impact direct asupra exportatorilor, având în vedere că piața rusă este descrisă drept una „cheie” pentru aceste produse. Context de securitate: distanțare de alianțele conduse de Rusia Deși Armenia și Rusia sunt formal aliate, Erevanul reproșează Moscovei că nu a ajutat-o în războiul cu Azerbaidjanul din 2023. Armenia a suspendat participarea la un pact de securitate regional cu Rusia, iar Pașinian a spus că ar fi „satisfăcut” dacă țara sa ar fi exclusă în cele din urmă din acest pact, ceea ce ar elimina „dilema” retragerii. În lipsa unui calendar, următorul reper rămâne decizia politică de a trimite sau nu cererea oficială de aderare, pas care ar transforma disputa într-una procedurală și ar amplifica presiunea de a alege între cele două cadre de integrare. [...]
Ucraina cere UE încă 30 mld. euro pentru apărare, peste programul de 90 mld. Potrivit Agerpres , președintele Volodimir Zelenski a declarat la Kiev că Ucraina așteaptă de la Uniunea Europeană 30 de miliarde de euro pentru a-și finanța nevoile de apărare în războiul cu Rusia. Zelenski a indicat că bugetul ucrainean al apărării are în prezent un deficit de 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei), din care circa 20 de miliarde de dolari (aprox. 91 miliarde lei) ar fi necesare pentru plata soldelor militarilor și a despăgubirilor pentru familiile soldaților uciși, alături de alte cheltuieli. Pe lângă acoperirea deficitului, liderul ucrainean a invocat și nevoia de finanțare suplimentară pentru producția de drone, pe care le-a descris drept vitale atât în luptele de pe front, cât și în atacurile în profunzimea Rusiei. „Acești bani sunt necesari pentru apărarea întregii țări. Este nevoie de o sumă substanțială de bani. Lucrez asupra acestei chestiuni cu francezii și germanii.” Context: programul UE de 90 mld. euro și condițiile de rambursare În același context, Zelenski a amintit că UE a lansat anul acesta un program de asistență financiară pentru Ucraina, prin care Kievul ar urma să primească în tranșe, până la sfârșitul anului viitor, un împrumut de 90 de miliarde de euro: 60 de miliarde pentru achiziții militare și 30 de miliarde pentru acoperirea deficitului bugetar. Conform informațiilor transmise, împrumutul ar urma să fie rambursat de Ucraina doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costul ar reveni statelor UE care au acceptat să garanteze împrumutul. Singurele state care au refuzat garanția sunt Ungaria, Cehia și Slovacia. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres , care citează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul. Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”. Presiunea economică, legată de tensiuni sociale interne În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii. Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți. [...]
Iran a avertizat că ar putea viza rute alternative de export de petrol din Golf dacă statele din regiune se alătură campaniei SUA de izolare economică , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Hormuz rămâne un punct de blocaj în conflictul dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un interviu acordat postului de stat IRIB. El a spus că Teheranul le cere „tuturor țărilor din apropiere” să nu se alăture „războiului economic” al SUA, altfel vor fi tratate ca „inamici”. „Le spunem tuturor țărilor din apropiere să nu se alăture războiului economic al SUA. Altfel, le vom considera inamici.” Presiunea economică a SUA și riscul de extindere a țintelor Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că administrația sa va lansa „cea mai zdrobitoare operațiune economică” de până acum împotriva Iranului. În paralel, Trump a amenințat cu „consecințe economice uriașe” orice țară care oferă Iranului „orice fel de colac de salvare”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a întărit mesajul cu formula „ori sunteți cu noi, ori împotriva noastră”. În interviu, Rezaei a descris o strategie regională în trei etape, care ar începe cu dezescaladare și negocieri cu vecinii, urmate de încercarea de a-i „separa” de SUA printr-un ton conciliant. Dacă statele vizate rămân aliniate cu Washingtonul, ar urma o perioadă de „reconsiderare”, iar în a treia etapă Iranul „va acționa”, fără a detalia măsurile. Hormuz, rute alternative și impactul asupra comerțului Strâmtoarea Hormuz , rută majoră de transport maritim în largul coastelor Iranului, este prezentată ca un punct de fricțiune persistent. Potrivit materialului, Iranul a acționat rapid la începutul războiului pentru a opri traficul prin strâmtoare, ceea ce a dus la scumpiri puternice pentru bunuri precum petrolul și îngrășămintele. În acest context, unele state din Orientul Mijlociu care depindeau de Hormuz pentru exporturi au început să caute rute comerciale alternative. Rezaei a avertizat însă că Iranul ar putea viza aceste rute alternative de transport al petrolului din afara Golfului dacă statele regionale participă la planurile SUA de „război economic”. Dimensiunea de reglementare: acuzații de „suveranitate extraterritorială” Ministerul iranian de Externe a criticat, tot sâmbătă, noile măsuri economice americane, descriindu-le drept o afirmare a unei „suveranități extraterritoriale” asupra statelor membre ale ONU — o formulare care sugerează că Teheranul contestă aplicarea sancțiunilor dincolo de jurisdicția SUA. Negocierile pentru încetarea conflictului sunt descrise ca fiind blocate în ultimele luni, după eșecul unui memorandum de înțelegere din 17 iunie care cerea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare”. În plus, potrivit materialului, Iranul ar fi luat în calcul extinderea listei de ținte dincolo de Orientul Mijlociu, inclusiv către aliați ai SUA din Europa care au sprijinit operațiunile administrației Trump. [...]
