Știri
Știri din categoria Externe
Documente scurse indică o operațiune rusă de „lovituri cognitive” care a inclus vandalizări antisemite în Franța și Germania, potrivit G4Media. Miza, așa cum reiese din corespondența citată, ar fi fost destabilizarea socială și politică în state occidentale prin alimentarea tensiunilor religioase și naționale.
Documentele, prezentate de presa israeliană Israel Hayom și analizate de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project), descriu o campanie de influență în care acte de vandalism și mesaje publice sunt tratate ca instrumente de presiune și manipulare a percepțiilor. Site-ul israelian Shomrim a participat la decodificarea și contextualizarea materialelor, conform aceleiași relatări.
Conform corespondenței, Rusia ar fi planificat și dus la îndeplinire în 2024 un atac asupra unei sinagogi și a unui memorial al Holocaustului din Paris, operațiune denumită intern „Sinagogile Verzi”. În documente apare și numele Sofiei Zaharova, descrisă ca înalt oficial de la Kremlin, care ar fi definit scopul operațiunilor de influență ca obținerea de „vulnerabilități cognitive” împotriva țărilor occidentale.
În Europa de Vest, ar fi fost folosită o celulă formată din cetățeni sârbi, care au comis acte antisemite în special în Franța și Germania. Potrivit relatării, aceștia au fost prinși de autorități și judecați la Paris.
Instanța din Franța ar fi stabilit că scopul operațiunii era:
În exemplele descrise apar vandalizarea Muzeului Holocaustului din Paris și a mai multor sinagogi cu vopsea verde, precum și lăsarea unor capete de porc din plastic la Poarta Brandenburg din Berlin, în apropierea Memorialului Holocaustului.
Separat, corespondența divulgată ar indica o încercare de a crea o rețea de influență în Israel, prin intermediul unei firme ruse de relații publice, SDA. În documente se discută despre ideea înființării unui „institut de cercetare” în Israel, care să angajeze academicieni și intelectuali pentru a modela opinia publică.
Deși nu ar exista dovezi că institutul a fost înființat, în calculele bugetare din documente ar fi fost prevăzuți 125.000 de dolari (aprox. 575.000 lei) pentru primele șase luni, selectarea a trei fondatori israelieni și închirierea de birouri în Haifa.
Totodată, corespondența arată o încercare de promovare în presa israeliană a unor articole atribuite generalului american Paul Vallely. Materialul notează că nu este clar din documente dacă Vallely știa că interlocutorii ar fi acționat în numele unei campanii de influență asociate statului rus; el a declarat reporterilor că nu își amintește interviul acordat postului Galei Yisrael și că nu are legături oficiale cu entități rusești.
Dincolo de componenta de securitate, cazul descris ridică o problemă operațională pentru autoritățile occidentale: documentele sugerează folosirea unor acțiuni aparent „de stradă” (vandalism, provocări simbolice) ca parte a unor operațiuni coordonate de influență, cu obiectiv declarat de amplificare a tensiunilor interne și de afectare a imaginii liderilor politici.
Recomandate
Trimișii speciali ai SUA au reluat la Kiev discuțiile despre încheierea războiului, dar fără semne imediate de progres diplomatic , după o rundă de întâlniri pe care au descris-o drept „importantă” și „substanțială”, potrivit Kyiv Post . Vizita de duminică, 6 septembrie, este prima deplasare la Kiev a emisarilor Steve Witkoff și Jared Kushner , în contextul eforturilor administrației Trump de a reporni negocierile de pace. Witkoff și Kushner s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la o zi după ce au discutat la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, la Kremlin. Cei doi emisari au spus că sunt „încurajați” de discuțiile bilaterale, însă nu au indicat un rezultat concret sau un acord în curs. „Am avut o discuție foarte semnificativă, substanțială, importantă, și suntem foarte încurajați și așteptăm să continuăm atât timp cât va fi nevoie”, a declarat Witkoff după întâlnire. „Sperăm că această călătorie a adus câteva modalități noi de a avansa. Cred că am învățat mult din această vizită”, a spus Kushner. De ce contează: formatul se lărgește către un cadru european După discuțiile bilaterale, întâlnirile s-au extins într-un format multilateral, cu participarea reprezentanților Regatului Unit, Franței și Germaniei, iar o nouă rundă era încă în desfășurare la momentul relatării. Zelenski a salutat prezența europenilor în discuții. „Suntem recunoscători că europenii sunt cu noi astăzi și că suntem într-o astfel de coaliție de țări”, a declarat Zelenski. Context operațional: Kievul rămâne inaccesibil pe cale aeriană Delegația americană a ajuns la Kiev cu trenul, ca și alți oficiali străini, pe peron fiind afișat mesajul „Peace Express”. Zelenski a spus că Ucraina a „pregătit totul pentru a face aeroporturile operaționale”, dar că loviturile rusești fac imposibilă sosirea cu avionul; spațiul aerian ucrainean este închis din 2022. În același timp, Rusia și Ucraina au promis să nu își lovească reciproc capitalele pe durata vizitei emisarilor americani, însă luptele au continuat în alte zone. Forțele aeriene ucrainene au raportat un atac nocturn cu 108 drone și rachete, iar Moscova a susținut că a doborât 258 de drone. Ce urmează: „planuri substanțiale” anunțate în săptămânile viitoare Un oficial de la Casa Albă a transmis, într-o declarație către AFP citată de publicație, că la Moscova emisarilor li s-au discutat „planuri substanțiale” care ar urma să fie anunțate „în săptămânile următoare”. Kremlinul a afirmat că americanii au prezentat „o serie de idei” privind posibile căi către o înțelegere, fără detalii. Pe teren, așteptările rămân prudente: publicația notează reacții ale unor locuitori din Kiev care consideră importantă prezența americanilor, dar nu văd motive solide pentru un progres rapid, pe fondul escaladării atacurilor din această vară și al faptului că războiul a intrat în al cincilea an. [...]
Bruxellesul anticipează o extindere a războiului cu drone pe teritoriul Rusiei , inclusiv asupra infrastructurii de securitate, după ce o dronă rusească a avariat la Kiev clădirea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) , potrivit Mediafax . Mesajul vine de la comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , care vorbește despre o „ripostă simetrică” a Ucrainei. Într-o postare pe platforma X, Kubilius a susținut că Rusia „escaladează, apoi ucrainenii răspund cu măsuri în oglindă”, iar consecința ar fi că „KGB și GRU vor aștepta ca o dronă ucraineană să ajungă în birourile lor”. Oficialul european folosește denumirile KGB și GRU ca referințe generice la serviciile de informații rusești, notează articolul. Contextul: atacul asupra sediului SBU și reacțiile europene Declarația comisarului european este legată de un atac rusesc asupra centrului Kievului, în urma căruia o dronă a lovit clădirea SBU și a provocat pagube. Informația despre avarierea sediului este atribuită de Mediafax publicației Ukrainska Pravda. În același context, José Manuel Pinto Teixeira, fost ambasador al Uniunii Europene în Ucraina, a declarat că Ucraina ar avea dreptul să răspundă prin acțiuni similare la Moscova, după atacurile rusești asupra centrului Kievului. Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a condamnat atacul asupra sediului SBU și a acuzat Rusia că ignoră normele dreptului internațional și riscurile pentru obiectivele de patrimoniu cultural. Ce semnal transmite Bruxellesul Mesajul lui Kubilius indică o așteptare, la nivelul conducerii europene pe zona apărării, că războiul cu drone poate lovi tot mai direct ținte instituționale, nu doar infrastructură energetică sau militară. În postarea citată, comisarul a legat această logică a „măsurilor în oglindă” de efecte deja vizibile în Rusia, precum distrugerea unor rafinării și perturbarea zborurilor internaționale. Separat, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a cerut partenerilor internaționali ai Ucrainei să crească presiunea asupra Rusiei după lovitura asupra clădirii centrale a SBU. [...]
Atacurile rusești asupra aeroporturilor din Kiev și Borispil ridică riscul operațional pentru zboruri și vizite oficiale , într-un moment în care se discută posibilitatea ca o delegație americană să ajungă în Ucraina pe cale aeriană, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus sâmbătă că Rusia a vizat „în mod deliberat” aeroporturile din Kiev și Borispil în atacurile din noaptea precedentă, „pentru prima dată după mult timp”, sugerând o legătură directă cu discuțiile despre o eventuală aterizare a unor oficiali americani pe aceste aeroporturi. „Este evident că aceste atacuri ale Rusiei asupra aeroporturilor sunt o reacție la discutarea și pregătirea posibilității ca partea americană să folosească un avion pentru a veni în Ucraina și să aterizeze pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borispil.” Ce urmează: ajustări anunțate privind operațiunile legate de spațiul aerian Zelenski a afirmat că Ucraina „a consemnat această acțiune” și că săptămâna viitoare va ajusta „în mod corespunzător” operațiunea privind spațiul aerian al Rusiei, pe care îl descrie ca devenit periculos din cauza dronelor și rachetelor. În mesajul său, liderul ucrainean a insistat că, din partea Ucrainei, „nu există și nu va exista nicio amenințare la adresa diplomației” și că țara rămâne interesată de apropierea păcii. Impactul imediat: victime și lovituri asupra infrastructurii civile În același mesaj, Zelenski a declarat că un atac rusesc asupra unei întreprinderi civile din Kamianske (regiunea Dnipropetrovsk) a ucis patru persoane și a rănit alte cinci. Totodată, el a spus că locuințe au fost avariate în regiunile Herson și Harkov și în orașul Borispil, iar în Sumî și Nikolaev dronele au lovit centre comerciale. Context diplomatic: emisari americani, date „preliminare” pentru vizite la Moscova și Kiev Zelenski a mai afirmat că au fost stabilite date preliminare pentru vizita emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev. Donald Trump a confirmat vizita, spunând că cei doi merg cu o propunere pentru încheierea războiului și că există „o șansă bună” ca negocierile să ducă la un rezultat. [...]
Coreea de Nord își întărește capacitatea navală cu armament nuclear după ce a pus în serviciu al doilea distrugător, într-un moment în care SUA, Coreea de Sud și Japonia au început un exercițiu militar trilateral, potrivit News . Distrugătorul „Kang Kon” a intrat în serviciu duminică, în orașul-port Wonsan (estul țării), la o ceremonie la care au participat Kim Jong Un și fiica sa adolescentă, prezentată de serviciul de informații sud-coreean drept posibilă moștenitoare. Imaginile difuzate de presa de stat o arată pe aceasta alături de Kim, în timpul vizitei la navă și al fotografiilor cu marinarii. Ce schimbă, operațional, intrarea în serviciu a noilor nave „Kang Kon” și „Choe Hyon” (pus în serviciu în iunie) sunt descrise ca distrugătoare de 5.000 de tone, echipate cu rachete cu capacitate nucleară, fiind cele mai avansate nave de război ale Coreei de Nord. Din perspectiva operațională, mesajul transmis este extinderea opțiunilor de descurajare nucleară către componenta navală, nu doar prin mijloace terestre. În discursul de la ceremonie, Kim a susținut că punerea în serviciu, în succesiune, a celor două distrugătoare ar fi amplificat temerile „inamicilor” și ar permite exercitarea descurajării nucleare „într-un mod mai diversificat și mai practic”. „Îngrijorările inamicilor se vor adânci cu siguranţă”, a spus Kim. „Trebuie să stabilim mai clar o forţă de descurajare nucleară puternică şi fiabilă (...)” Contextul regional: exercițiul „Freedom Edge ” și reacția Phenianului Intrarea în serviciu a navei are loc în timp ce SUA, Coreea de Sud și Japonia au început luni exercițiul „Freedom Edge”, programat să dureze cinci zile, în apele din largul insulei Jeju (sudul Coreei de Sud). Armata sud-coreeană a precizat că exercițiul are caracter defensiv și urmărește consolidarea capacității comune de reacție la amenințările nucleare nord-coreene, implicând resurse maritime și aeriene ale celor trei state. Săptămâna trecută, Ministerul de Externe nord-coreean a acuzat SUA de o atitudine mai pronunțat „confruntațională”, invocând atât exercițiul „Freedom Edge”, cât și comentarii raportate ale oficialilor americani privind angajamentul pentru denuclearizarea completă a Coreei de Nord. Ce urmează în relația cu SUA: presiune militară și miză de negociere Materialul notează că această evoluție vine pe fondul intensificării presiunii asupra SUA, după ce Coreea de Nord a respins decizia președintelui Donald Trump de a reduce amploarea unui exercițiu militar major cu Coreea de Sud, gest prezentat ca unul conciliator. Potrivit observatorilor citați, Phenianul ar urmări concesii mai mari din partea Washingtonului. În paralel, sora liderului nord-coreean, Kim Yo Jong, a respins scurtarea exercițiului anual „ Ulchi Freedom Shield ” (încheiat pe 21 august, cu șase zile mai devreme decât era planificat), afirmând că măsura nu îi schimbă „natura provocatoare și agresivă”. În acest context, Coreea de Nord a lansat aproximativ 10 rachete balistice cu rază scurtă de acțiune către mare, ca răspuns la exercițiul comun SUA–Coreea de Sud. News mai arată că negocierile anterioare Kim–Trump au eșuat în 2019 din cauza disputelor privind beneficiile economice pe care Coreea de Nord le-ar fi obținut în schimbul unor măsuri limitate de denuclearizare, iar experții apreciază că, odată cu avansarea programului nuclear și aprofundarea relațiilor cu Rusia și China, Kim ar avea o pârghie de negociere mai mare decât înainte. [...]
Iranul anunță o „zonă interzisă” lângă Ormuz, risc suplimentar pentru transportul maritim potrivit news.ro , într-un moment în care traficul în Golful Persic este deja „foarte redus” din cauza blocării strâmtorii de către Teheran și a blocadei maritime americane asupra porturilor iraniene. Măsura ar urma să fie instituită „în următoarele zile” în partea exterioară a strâmtorii Ormuz , începând „de la linia blocadei marinei americane” și acoperind „anumite sectoare ale Golfului”, a declarat la televiziunea de stat Mohsen Rezaï, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, citat de AFP. Un element cu impact direct asupra operatorilor maritimi este avertismentul că „orice navă” care intră în noua zonă va fi inclusă „pe o listă de sancțiuni”, conform aceleiași declarații. Escaladare pe mare și presiune pe rutele din Golf În ultimele zile, atacurile reciproce s-au concentrat „în principal pe mare”, mai ales în zona strâmtorii Ormuz. Deși luna august a adus o „scădere semnificativă” a atacurilor, ostilitățile au fost reluate în 30, „la inițiativa Washingtonului”, iar Teheranul a răspuns vizând vecinii săi, așa cum a procedat de la începutul conflictului declanșat de o ofensivă americano-israeliană la sfârșitul lunii februarie. Pe fondul blocării Ormuz de către Iran și al blocadei americane asupra porturilor iraniene, traficul maritim rămâne la un nivel scăzut, ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru navele comerciale care tranzitează regiunea. Atacuri și replici: versiuni contradictorii Potrivit Washingtonului, Iranul a vizat inițial un portavion și un distrugător american, care „au scăpat de multiple atacuri iraniene neprovocate”. Armata americană a răspuns sâmbătă lovind trei petroliere despre care susține că au legături cu Gărzile Revoluției. Ulterior, această forță armată iraniană a afirmat că a țintit, ca replică, trei petroliere în strâmtoarea Ormuz și „trei nave afiliate Americii (...) în alte zone”. Duminică dimineață, Teheranul a anunțat și atacarea unei drone navale „care încerca să pătrundă” în strâmtoare, afirmație respinsă de Centcom . „O minciună sfruntată. Nicio navă americană nu a fost atacată astăzi.” Mesaje de descurajare și „preț economic” invocat În plan politic, Teheranul a transmis că nu mai acceptă logica „ripostelor proporționale”, iar oficiali iranieni au amenințat cu răspunsuri mai rapide și mai dure în cazul unor noi atacuri asupra intereselor Iranului. De partea americană, șeful Centcom, Brad Cooper, a avertizat că loviturile asupra navelor iraniene vor atrage costuri mai mari pentru Teheran, formulând explicit ideea unui „preț economic” în escaladarea de pe mare. În acest context, declararea unei „zone interzise” lângă Ormuz adaugă un nou strat de incertitudine pentru navigație, într-o zonă unde confruntarea militară se mută tot mai mult pe rutele maritime. [...]
Victoria AfD în Saxonia-Anhalt deschide o perioadă de negocieri care poate bloca guvernarea regională , punând presiune suplimentară pe cancelarul Friedrich Merz și pe coaliția sa de la Berlin, potrivit news.ro . Scrutinul plasează extrema dreaptă într-o poziție favorabilă să conducă o regiune germană pentru prima dată după 1945, relatează AFP, citată de publicație. AfD (Alternativa pentru Germania), partid anti-imigrație și pro-rus, a obținut 44% din voturi, în timp ce CDU, partidul cancelarului, a rămas sub 18%. Formațiunea este condusă în land de Ulrich Siegmund (35 de ani), care a ironizat rezultatul, spunând că Merz a fost „un foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD”. Conform proiecțiilor televiziunii publice germane, AfD mai are nevoie de trei mandate în parlamentul regional pentru a atinge majoritatea absolută de 42 de mandate. În acest context, opțiunile rămân deschise între atragerea unor aleși din alte partide sau negocieri pentru o formulă de alianță, inclusiv cu BSW, o mică formațiune de stânga pro-rusă, aflată în poziția de a înclina balanța. Blocaj politic la nivel regional, cu efecte în lanț CDU exclude o alianță cu AfD, la fel ca restul clasei politice, însă liderii AfD au vorbit despre „mâna întinsă”. În lipsa unei colaborări cu extrema dreaptă, singura variantă prin care CDU ar putea rămâne la guvernare în Saxonia-Anhalt ar fi o coaliție „improbabilă” cu toate celelalte partide, inclusiv cu extrema stângă. În interiorul CDU apar deja semnale contradictorii: deputatul Sepp Müller a spus că AfD este cea care „are mandatul de a forma un guvern” în regiune. În paralel, vicecancelarul social-democrat Lars Klingbeil, ministru de Finanțe în coaliția lui Merz, a numit victoria AfD un „semnal adresat Berlinului”. Presiune pe Merz înaintea următoarelor alegeri regionale Merz urmează să se întâlnească luni cu conducerea partidului pentru a analiza înfrângerea, înainte de a se adresa presei. Contextul politic este deja tensionat: cancelarul este descris ca slăbit de dispute în coaliție, pe fondul unei economii stagnante, al inflației legate de războiul din Orientul Mijlociu, al tensiunilor cu Statele Unite și al amenințării ruse, care alimentează o reînarmare accelerată. În plus, la 20 septembrie sunt programate alte două alegeri regionale. În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, AfD conduce în sondaje în fața SPD (35–37% față de 28–32%), iar la Berlin CDU, AfD și Die Linke sunt „la un pas” unele de altele, potrivit aceleiași surse. [...]
