Știri
Știri din categoria Externe
Documente scurse indică o operațiune rusă de „lovituri cognitive” care a inclus vandalizări antisemite în Franța și Germania, potrivit G4Media. Miza, așa cum reiese din corespondența citată, ar fi fost destabilizarea socială și politică în state occidentale prin alimentarea tensiunilor religioase și naționale.
Documentele, prezentate de presa israeliană Israel Hayom și analizate de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project), descriu o campanie de influență în care acte de vandalism și mesaje publice sunt tratate ca instrumente de presiune și manipulare a percepțiilor. Site-ul israelian Shomrim a participat la decodificarea și contextualizarea materialelor, conform aceleiași relatări.
Conform corespondenței, Rusia ar fi planificat și dus la îndeplinire în 2024 un atac asupra unei sinagogi și a unui memorial al Holocaustului din Paris, operațiune denumită intern „Sinagogile Verzi”. În documente apare și numele Sofiei Zaharova, descrisă ca înalt oficial de la Kremlin, care ar fi definit scopul operațiunilor de influență ca obținerea de „vulnerabilități cognitive” împotriva țărilor occidentale.
În Europa de Vest, ar fi fost folosită o celulă formată din cetățeni sârbi, care au comis acte antisemite în special în Franța și Germania. Potrivit relatării, aceștia au fost prinși de autorități și judecați la Paris.
Instanța din Franța ar fi stabilit că scopul operațiunii era:
În exemplele descrise apar vandalizarea Muzeului Holocaustului din Paris și a mai multor sinagogi cu vopsea verde, precum și lăsarea unor capete de porc din plastic la Poarta Brandenburg din Berlin, în apropierea Memorialului Holocaustului.
Separat, corespondența divulgată ar indica o încercare de a crea o rețea de influență în Israel, prin intermediul unei firme ruse de relații publice, SDA. În documente se discută despre ideea înființării unui „institut de cercetare” în Israel, care să angajeze academicieni și intelectuali pentru a modela opinia publică.
Deși nu ar exista dovezi că institutul a fost înființat, în calculele bugetare din documente ar fi fost prevăzuți 125.000 de dolari (aprox. 575.000 lei) pentru primele șase luni, selectarea a trei fondatori israelieni și închirierea de birouri în Haifa.
Totodată, corespondența arată o încercare de promovare în presa israeliană a unor articole atribuite generalului american Paul Vallely. Materialul notează că nu este clar din documente dacă Vallely știa că interlocutorii ar fi acționat în numele unei campanii de influență asociate statului rus; el a declarat reporterilor că nu își amintește interviul acordat postului Galei Yisrael și că nu are legături oficiale cu entități rusești.
Dincolo de componenta de securitate, cazul descris ridică o problemă operațională pentru autoritățile occidentale: documentele sugerează folosirea unor acțiuni aparent „de stradă” (vandalism, provocări simbolice) ca parte a unor operațiuni coordonate de influență, cu obiectiv declarat de amplificare a tensiunilor interne și de afectare a imaginii liderilor politici.
Recomandate
Kremlinul ridică miza retorică înaintea reuniunii de la Paris , susținând că „Coaliția de Voință” își face iluzii privind posibilitatea unei înfrângeri strategice a Rusiei, potrivit news.ro . Mesajul vine în ziua în care lideri din zeci de state se reunesc pentru a discuta sprijinul pentru Ucraina, într-un moment în care poziționările politice și angajamentele de securitate ale Europei sunt în reevaluare. Declarația a fost făcută luni de Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, care a afirmat că grupul de țări „se amăgește cu o iluzie profundă” privind capacitatea de a provoca o înfrângere strategică Rusiei. Peskov este citat de agenția TASS. Reuniunea „ Coaliției de Voință ” are loc luni după-amiază, la Paris, iar pe agendă este așteptată discutarea sprijinului acordat Ucrainei. Conform informațiilor din aceeași sursă, întâlnirea reunește reprezentanți din 37 de țări. Summitul este organizat de președintele Franței, Emmanuel Macron, în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, fiind prezentat ca un semn al „trezirii strategice” pe care Europa o urmărește în raport cu Rusia și cu Statele Unite conduse de Donald Trump. Din România participă președintele Nicușor Dan, iar în premieră este prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, invitată de Macron. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au blocat practic traficul maritim în Marea Azov, lovind direct o rută de export folosită de Rusia pentru petrol și cereale , potrivit HotNews . Impactul imediat este operațional și economic: Moscova a fost nevoită să restricționeze navigația într-un coridor descris drept „critic”, iar o parte din fluxurile comerciale ar fi fost întrerupte. În noaptea de duminică spre luni, dronele ucrainene au lovit 15 nave rusești în Marea Azov, inclusiv șapte petroliere, a declarat comandantul forțelor de drone din Ucraina, Robert Brovdi. Acesta susține că, în ultimele opt zile, au fost lovite în total 105 nave, potrivit aceleiași surse. De ce contează: un coridor de export pus pe pauză Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală pentru Rusia, cu rol economic și militar, folosită pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. În acest context, Reuters notează că Marea Azov ar fi un coridor pentru un sfert din exporturile de grâne ale Rusiei. Pe fondul atacurilor, Rusia a suspendat vineri traficul maritim prin canalul Don–Azov, care face legătura cu rețeaua fluvială rusă și cu Marea Caspică. Reuters a confirmat ulterior că navele comerciale din Marea Azov nu pot intra sau ieși prin Strâmtoarea Kerci și canalul Azov–Don, ceea ce echivalează cu o blocare practică a rutei. Efecte în lanț: combustibil, logistică și presiune pe infrastructură Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andrii Zagorodniuk, citat de The Guardian, spune că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic” și că blocada afectează inclusiv transporturile care ar include cereale „furate” din sudul Ucrainei ocupate, tranzitând porturile Berdiansk și Mariupol. În paralel, materialul descrie o campanie mai largă de lovituri ucrainene asupra infrastructurii ruse, după distrugerea sistematică a unor sisteme radar și de apărare antiaeriană. Sunt menționate atacuri la distanță asupra rafinăriilor, inclusiv unul din Omsk (la aproximativ 2.700 km de teritoriul ucrainean), precum și incidente raportate în zona Taganrog, unde canale locale au semnalat două scurgeri mari de petrol. Reacții și vulnerabilități: apărare antiaeriană sub presiune Kremlinul a redirecționat către Ministerul Transporturilor întrebările despre restricțiile din Marea Azov. Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că atacurile indică deficiențe ale apărării antiaeriene ruse, iar bloggeri militari ruși citați în material reclamă dificultăți în protejarea navelor, inclusiv din cauza lipsei unui sistem unificat de protecție a transportului maritim și a limitărilor unui model de apărare aeriană „din era sovietică” în fața dronelor mici, care zboară la joasă altitudine. [...]
Peste 25 de lideri se reunesc la Paris pentru a coordona presiunea asupra Rusiei și pentru a reconfirma sprijinul militar pentru Ucraina, într-un summit al „Coaliției celor dispuși”, potrivit Kyiv Post , care citează președinția franceză. Reuniunea are loc luni, cu participarea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , și urmărește să împingă agenda unui armistițiu și reluarea discuțiilor de pace, în paralel cu menținerea unității aliaților și coordonarea viitoarei asistențe de securitate pentru Kiev. Coaliția a fost lansată de Franța și Regatul Unit pentru a susține militar Ucraina după invazia la scară largă a Rusiei. Ce se decide la Paris și de ce contează Din perspectiva Parisului, întâlnirea vine într-un moment de „convergență și unitate transatlantică” și pe fondul unor „evoluții mai favorabile pe teren” pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Un consilier al președintelui Emmanuel Macron a spus că obiectivul este și transmiterea unui semnal că susținătorii Ucrainei nu dau semne de „oboseală” și că Rusia nu se poate baza pe o erodare a sprijinului. Semnal politic din SUA și posibile pârghii economice Articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a oferi un sprijin mai mare Ucrainei la summitul G7 din iunie (în Franța) și la reuniunea NATO din această săptămână (în Turcia), deși a încercat să mențină relații cu Vladimir Putin și a criticat periodic atât Moscova, cât și Kievul. În plus, Washingtonul a avansat săptămâna trecută o inițiativă legislativă bipartizană care vizează țările ce cumpără energie rusească, ceea ce ar putea deschide calea pentru o presiune mai puternică asupra Moscovei. Următorul pas: 14 iulie, cu miză de imagine Summitul are loc cu o zi înainte de Ziua Națională a Franței. Zelenski și alți lideri urmează să rămână la Paris pentru parada militară de pe Champs-Élysées, pe 14 iulie, eveniment care, potrivit Palatului Élysée, va evidenția sprijinul pentru Ucraina. [...]
Rusia a suspendat transportul maritim în Marea Azov , după o serie de atacuri cu drone ucrainene care au vizat zeci de nave într-un interval de câteva zile, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională și economică: blocarea unui coridor folosit de Moscova pentru exporturi, inclusiv produse petroliere. În mai puțin de o săptămână, 90 de nave ar fi fost vizate de drone ucrainene, potrivit The Guardian, citat de publicație. Șeful forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi , a spus că unitățile sale au atacat peste noapte 10 petroliere și patru feriboturi, precum și o rafinărie de petrol din orașul Syzran. El a mai menționat atacuri asupra unor substații electrice din Crimeea ocupată. „Umilința tehnologică a imperiului [rus] continuă. Acesta va cădea din cauza Crimeei.” Brovdi a susținut, totodată, că „flota din umbră” a Moscovei – folosită pentru transportul de produse petroliere sancționate – „se micșorează considerabil” și că nu mai poate folosi strâmtoarea Kerci , care leagă Marea Azov de Marea Neagră. De ce contează: un coridor de export devine nefuncțional Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală, cu importanță economică și militară pentru Rusia, utilizată pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. Separat, Rusia a suspendat vineri transportul maritim prin canalul Don-Azov, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Canalul face legătura cu o rețea fluvială rusească și cu Marea Caspică, iar în material se arată că ruta de export prin Kerci și strâmtoarea Bosfor din Turcia este „practic închisă”. Efecte invocate: inclusiv asupra transporturilor militare și a cerealelor Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andriy Zagorodnyuk, a declarat că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic”. El a afirmat că blocada a afectat atât nave militare, cât și nave care transportau cereale „furate din sudul ocupat al Ucrainei”, care ar fi trecut prin porturile Berdiansk și Mariupol. „Marea Caspică nu are nicio legătură cu oceanele lumii. S-a transformat într-un lac. Toate produsele sale – agricole, îngrășăminte, orice – trec prin acest canal și râu.” [...]
Donald Trump spune că SUA vor cere compensații pentru protejarea Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă critică pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Mesajul introduce explicit o logică de „taxare” a securității maritime, cu potențiale implicații economice pentru statele și companiile dependente de tranzitul prin zonă. Trump a făcut declarațiile într-un interviu telefonic acordat Fox News , în care a susținut că SUA vor continua să controleze strâmtoarea și că, în acest context, vor fi „compensați” pentru rolul de protecție. „Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta.” Președintele american a motivat cererea de bani prin faptul că, în opinia sa, SUA ar fi asigurat securitatea Strâmtorii Ormuz timp de decenii fără să fie plătite. „Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani.” De ce contează economic Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial, pe unde trece „o parte semnificativă” din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Mediafax notează că aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează această rută, motiv pentru care orice perturbare a traficului are efecte asupra prețurilor energiei și, implicit, asupra economiei globale. Context: tensiuni și precedentul „taxei” pentru traversare În contextul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană ar fi blocat accesul prin strâmtoare, ceea ce a dus la o criză globală, potrivit aceleiași surse. În relatare se menționează atacuri asupra navelor civile și folosirea minelor marine, precum și faptul că iranienii ar fi solicitat o taxă pentru traversare, cu posibilitatea ca aceasta să devină permanentă după finalul războiului. Mediafax mai arată că unul dintre subiectele sensibile în negocierile dintre Iran și SUA este menținerea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Miniștrii de Externe ai UE nu au reușit să aprobe al 21-lea pachet de sancțiuni , iar miercuri devine termenul-limită pentru înghețarea plafonului la prețul petrolului rusesc , o măsură cu miză directă asupra veniturilor Moscovei din exporturi, potrivit Politico . Reuniți luni la Bruxelles, miniștrii nu au ajuns la un acord asupra noului pachet, iar discuția se mută acum la nivelul ambasadorilor UE, care urmează să se întâlnească marți la ora 16:00 pentru a decide cum poate fi evitată recalcularea automată a plafonului de preț. Miercuri este ultima zi înainte ca mecanismul să se reseteze. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a confirmat blocajul: „Da, regret și eu că nu avem un acord asupra celui de-al 21-lea pachet.” De ce contează termenul de miercuri: plafonul la petrol În pachetul aflat în negociere este inclusă menținerea plafonului la 44,10 dolari pe baril (aprox. 200 lei) pentru țițeiul rusesc. Dacă acesta nu este „înghețat”, creșterea prețurilor globale la petrol, pe fondul războiului din Iran, ar determina o majorare automată a plafonului, așa cum se întâmplă o dată la șase luni, ceea ce ar putea aduce Rusiei venituri suplimentare („un câștig neașteptat”, în formularea publicației). Kallas nu a dorit să anticipeze dacă înghețarea plafonului ar putea fi aprobată separat de restul pachetului de sancțiuni. Pachet „diluat” în negocieri Politico notează că al 21-lea pachet a fost slăbit în ultimele săptămâni, inclusiv prin: eliminarea, în weekend, a unei propuneri de interzicere a exporturilor de pește rusesc; atenuarea restricțiilor privind vizele UE pentru foști soldați. Separat de acest pachet, Kallas a spus că statele membre au convenit prelungirea sancțiunilor în alte domenii, inclusiv legate de atacuri cibernetice și de serviciul penitenciar al Rusiei. Potrivit ei, măsurile adoptate „astăzi”, împreună cu viitorul pachet 21, ar acoperi „peste 250 de listări”. Următorul moment-cheie este reuniunea ambasadorilor de marți, care ar trebui să arate dacă UE poate securiza rapid măsura privind plafonul la petrol înainte de termenul-limită de miercuri, chiar și în lipsa unui acord complet pe întreg pachetul. [...]
