Știri
Știri din categoria Externe
Diplomații UE își mențin prezența la Kiev, în pofida avertismentelor Moscovei privind noi atacuri aeriene, o decizie cu miză operațională și politică: delegația își continuă activitatea pe teren și transmite că Rusia nu poate obține izolarea Ucrainei prin intimidare, potrivit Stirile Pro TV.
Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarína Mathernová, a declarat, citată de Ukrinform, că avertismentele Rusiei urmăresc să „semene frică”, dar „nu va funcționa”, subliniind că „UE nu pleacă nicăieri” și că rămâne alături de Ucraina.
„Același regim care lansează în fiecare noapte atacuri cu rachete și drone asupra civililor îi avertizează acum pe ceilalți să stea departe. (…) UE nu pleacă nicăieri. Rămânem la Kiev. Rămânem alături de Ucraina.”
În aceeași intervenție, Mathernová a susținut că amenințările la adresa diplomaților și a organizațiilor internaționale „nu sunt un semn de putere”, ci „un semn de disperare”, și a descris comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”.
În comunicatul citat de publicație, Ministerul rus de Externe a îndemnat „cetățenii străini”, inclusiv personalul misiunilor diplomatice și reprezentanții organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”. Totodată, locuitorilor capitalei ucrainene li s-a recomandat să evite apropierea de obiective de infrastructură militară și administrativă.
Separat, ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a informat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre decizia Moscovei de a lansa atacuri asupra unor situri din Kiev legate de armata ucraineană, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Documentul menționează „atacuri sistematice” asupra unor facilități din Kiev utilizate pentru nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei și asupra centrelor unde „se iau deciziile corespunzătoare”.
Știrea amintește că, în urmă cu câteva zile, Rusia a atacat Kievul cu mai multe drone și rachete, inclusiv racheta hipersonică Oreșnik. Atacul ar fi avariat clădiri din întreaga capitală, inclusiv în apropierea sediilor guvernamentale, a clădirilor rezidențiale și a școlilor.
Decizia diplomaților UE de a rămâne la Kiev indică faptul că blocul comunitar își asumă continuarea activității în capitala ucraineană chiar și în condiții de risc ridicat, în timp ce Rusia își reafirmă public intenția de a lovi ținte pe care le leagă de infrastructura militară și de decizie a Ucrainei.
Recomandate
Ungaria a ridicat blocajul care ținea pe loc deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru aderarea Ucrainei la UE , ceea ce poate accelera procedural negocierile în următoarele zile, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță de reglementare: deblocarea permite trecerea la etapa următoare în mecanismul formal de negociere, după luni de întârziere. Decizia a venit după ce grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere a aprobat rezultatele „screeningului” (evaluarea inițială a alinierii la legislația UE) pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei. Ulterior, în Coreper (formatul ambasadorilor statelor membre pe lângă UE), statele membre au convenit trimiterea unor scrisori către guvernele Ucrainei și Republicii Moldova privind prezentarea pozițiilor de negociere, conform unei surse din UE citate de Ukrainska Pravda. Clusterele vizate sunt: Clusterul 2 – Piața internă Clusterul 3 – Competitivitate și creștere incluzivă Ce urmează în calendarul procedural Proiectul poziției de negociere a UE pentru ambele clustere ar urma să fie pregătit „în zilele următoare”. Publicația notează că pașii următori ar putea avansa rapid, cu un calendar strâns legat de modificări legislative în Ucraina. Este „preconizat” ca statele membre să poată conveni asupra poziției de negociere pentru deschiderea clusterelor încă din 12 octombrie , în condițiile în care Rada Supremă ar urma să adopte modificări legislative privind educația în limbile minorităților naționale. După acest pas, ar deveni posibilă organizarea, pe 13 octombrie , a unei conferințe interguvernamentale Ucraina–UE, unde clusterele 2 și 3 ar putea fi deschise oficial. De ce a contat veto-ul Budapestei Anterior, Ungaria a blocat timp de câteva luni aprobarea rezultatelor procesului de screening pentru clusterele 2 și 3, ceea ce a împiedicat Ucraina să treacă la etapele următoare ale procedurii de deschidere. La 1 octombrie, în Rada Supremă a fost înregistrat un proiect de lege privind educația în limbile minorităților naționale, iar aprobarea acestuia a contribuit, potrivit informațiilor citate, la eliminarea blocajului impus de Ungaria. [...]
UE își condiționează sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană de reforme, iar o misiune de observare a alegerilor devine un test de credibilitate : Uniunea Europeană este pregătită să trimită o misiune de observare la alegerile legislative palestiniene programate pentru 28 noiembrie 2026, potrivit Agerpres , care citează o declarație a șefei diplomației UE, Kaja Kallas . Kallas a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că „palestinienii au dreptul să își aleagă reprezentanții în alegeri credibile, incluzive și transparente”. Ea a adăugat că, după aproape 20 de ani fără alegeri legislative, scrutinul ar putea oferi „ocazia mult așteptată de a reînnoi legitimitatea instituțiilor palestiniene”. Miza pentru finanțarea și reformarea Autorității Palestiniene În contextul în care comunitatea internațională susține financiar Autoritatea Națională Palestiniană, organizarea alegerilor este prezentată drept una dintre reformele cerute acesteia. Autoritatea este criticată, potrivit materialului, pentru corupție, paralizie instituțională și erodarea legitimității. Din această perspectivă, o eventuală misiune europeană de observare nu este doar un demers tehnic, ci și un instrument de validare externă a procesului electoral, cu implicații asupra relației dintre Autoritatea Palestiniană și finanțatorii săi. Calendar electoral și riscul de amânare Alegerile legislative sunt programate pentru 28 noiembrie 2026, înaintea unui scrutin prezidențial așteptat în primul trimestru din 2027. Totuși, comunitatea internațională se teme de o amânare, în special din cauza dificultăților logistice, notează Agerpres. Președintele palestinian Mahmoud Abbas a stabilit data alegerilor legislative, care, dacă vor avea loc, ar fi primul vot de acest tip în teritoriile palestiniene din ultimele două decenii. Context: ultimul scrutin legislativ, în 2006 Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2006, când Hamas a câștigat scrutinul, învingând Fatah, partidul lui Mahmoud Abbas, care dominase politica palestiniană până atunci. [...]
UE ridică miza pe securitate după intensificarea atacurilor hibride atribuite Rusiei , cu efecte directe asupra infrastructurii și riscuri de escaladare în statele din vecinătatea estică, potrivit Știrile Pro TV . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a avertizat la Bruxelles că astfel de acțiuni „pun în pericol vieți în toată Europa”. În conferința de presă susținută alături de premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, Kallas a descris o creștere recentă a „atacurilor hibride”, a tentativelor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian pe care le atribuie Rusiei. În acest context, ea a invocat inclusiv incidente din weekend, când rachete și drone rusești ar fi încălcat din nou spațiul aerian al Republicii Moldova, calificând situația drept „complet inacceptabilă”. Ce înseamnă „ atacuri hibride ” și de ce contează economic În limbajul de securitate, „atacuri hibride” înseamnă o combinație de metode – de la acțiuni cibernetice și sabotaj până la presiune militară limitată sau operațiuni cu drone – care pot perturba funcționarea normală a statelor fără o confruntare militară clasică. Miza pentru economiile europene este legată în special de vulnerabilitatea infrastructurii critice (energie, transport, comunicații), unde orice incident poate genera costuri operaționale și riscuri suplimentare pentru companii și autorități. Contextul imediat: energie și incidente la granița UE Materialul amintește că, pe 30 septembrie, Rusia a lansat o campanie aeriană masivă împotriva rețelei energetice a Ucrainei, lovind instalații electrice și infrastructură în zona Kievului și în alte regiuni, în ceea ce este descris drept cel mai amplu atac asupra obiectivelor energetice din ultimele luni. În aceeași zi, Ministerul Apărării din Republica Moldova a anunțat că trei drone au pătruns în spațiul aerian al țării. Republica Moldova se află la granița de vest a Ucrainei, iar astfel de episoade ridică presiunea pe capacitatea de monitorizare și răspuns a autorităților. Germania: avertismente despre o „campanie hibridă” Și în Germania, cancelarul Friedrich Merz a avertizat, potrivit articolului, asupra unui număr tot mai mare de atacuri hibride din partea Rusiei și a promis continuarea sprijinului pentru Ucraina, într-o iarnă anticipată drept „cea mai grea” de la începutul invaziei ruse din 2022. Autoritățile germane au susținut în repetate rânduri că Rusia desfășoară o campanie hibridă ce include atacuri cu drone și atacuri cibernetice, acuzând Moscova inclusiv în legătură cu o tentativă de atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig, în luna august. Moscova a respins acuzațiile formulate de guvernele și serviciile de informații occidentale, mai notează materialul. [...]
Finlanda a aprobat al 35-lea pachet de ajutor militar pentru Ucraina, de circa 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , într-o decizie accelerată pentru a răspunde unei solicitări urgente a Kievului, potrivit Mediafax . Decizia a fost aprobată de președintele Finlandei, Alexander Stubb , la propunerea Guvernului. Ministerul Apărării a anunțat măsura într-un comunicat de presă consultat de agenția Ukrinform. Ministrul Apărării, Antti Hakkanen, a justificat grăbirea procedurii prin urgența cererii venite din Ucraina. „Finlanda a accelerat această decizie pentru a răspunde unei solicitări urgente din partea Ucrainei. Nu vom închide ochii în fața momentului de grea încercare prin care trec ucrainenii. Dimpotrivă, vom fi alături de Ucraina și vom continua livrările de echipamente.” Ce include pachetul și ce urmează Potrivit Ministerului Apărării, noul pachet conține „un anumit tip de echipament de apărare” provenit din stocurile Forțelor de Apărare ale Finlandei, fără alte detalii despre conținut. Finlanda a început deja pregătirile pentru următorul pachet de ajutor, descris ca fiind „mai complex”. Context: valoarea totală a sprijinului și pachetul anterior Valoarea totală a echipamentelor de apărare livrate de Finlanda Ucrainei a ajuns până acum la 3,6 miliarde de euro. În septembrie, Finlanda a aprobat al 34-lea pachet de ajutor militar, în valoare de aproximativ 290 de milioane de euro. [...]
SUA extind sancțiunile împotriva Curții Penale Internaționale , cu efecte directe asupra companiilor care îi furnizează servicii , într-o mișcare care riscă să tensioneze relația cu aliații europeni și să blocheze operațional activitatea instanței, potrivit news.ro . Decizia a venit la câteva ore după ce fosta judecătoare a CPI, jurista sud-africană Navanethem „Navi” Pillay, a primit Premiul Nobel pentru Pace. Măsura anunțată de administrația Trump „va merge mult mai departe” decât sancțiunile țintite aplicate anterior unor procurori și judecători ai Curții, pentru că poate lovi în lanțul de furnizori: bănci, asigurători și companii de software care colaborează cu instituția, notează materialul. Ce înseamnă sancțiunile în practică pentru companii și servicii Secretarul de stat Marco Rubio a transmis, într-o declarație citată de Reuters, că SUA vor „interzice tranzacțiile” cu CPI, cu obiectivul de a-i tăia resursele și de a-i limita capacitatea de funcționare. În mod obișnuit, astfel de sancțiuni implică, potrivit aceleiași surse: companiile cu sediul în SUA nu mai pot colabora cu o organizație sancționată; băncile sunt obligate să închidă conturi; asigurătorii trebuie să înceteze acoperirea; furnizorii de software trebuie să oprească cooperarea. Un înalt funcționar al Departamentului de Stat a declarat că Trezoreria SUA ar urma să emită o serie de licențe „pentru a proteja interesele americane”, descrise ca scutiri temporare de la anumite sancțiuni, fără alte detalii. Traiectorie de coliziune cu Europa și reacția CPI news.ro relatează, citând The Guardian, că sancțiunile au plasat Washingtonul pe o traiectorie de coliziune diplomatică cu aliații europeni, care au salutat acordarea Nobelului pentru Pace lui Pillay. Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile și a spus că acestea nu vor opri activitatea tribunalului. „Sancțiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă.” Ea a adăugat că activitatea Curții va continua „în toate cazurile, anchetele și urmăririle penale” aflate în derulare. Context: de ce vizează Washingtonul CPI Administrația Trump este prezentată ca având de mult timp o atitudine ostilă față de Curte, inclusiv pe fondul nemulțumirilor legate de mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali israelieni, între care este menționat premierul Benjamin Netanyahu, și de o anchetă anterioară privind acțiunile soldaților americani în Afganistan (închisă între timp). CPI a fost înființată în 2002 și are 125 de state membre, inclusiv toate țările UE și toți membrii NATO, cu excepția SUA și Turciei. Instanța are sediul în Țările de Jos. Pregătiri pentru impact operațional și opțiuni de răspuns în UE Potrivit materialului, funcționarii CPI s-au pregătit de luni de zile pentru scenariul sancțiunilor asupra instituției, inclusiv prin trecerea computerelor de birou de la software Microsoft la alternative „open source” (cu cod sursă deschis) și prin măsuri legate de servicii bancare și asigurări de sănătate. Grefierul instanței, Osvaldo Zavala Giler, a cerut ca UE să fie pregătită să folosească un „mecanism de blocare”, instrument care ar permite protejarea țărilor europene de efectele extrateritoriale ale sancțiunilor americane. Reacția lui Trump la Nobel și mesajul politic asociat În paralel, Donald Trump nu a comentat direct decizia Comitetului Nobel, dar a redistribuit pe Truth Social un mesaj care susținea că instituția „s-a compromis iremediabil” și „a devalorizat” premiul, prin acordarea distincției lui Pillay. În motivarea sa, comitetul a spus că a dorit să „transmită un mesaj” într-un moment în care „judecătorii și instituțiile de drept internațional sunt supuși unor atacuri politice”. [...]
Reținerea de peste 12 ore a unui jurnalist ucrainean la Viena ridică semne de întrebare privind tratamentul presei și intervenția consulară , după ce Mihailo Tkaci a fost eliberat în dimineața de 9 octombrie, iar Ucraina cere explicații autorităților austriece, potrivit Mediafax . Tkaci, jurnalist de investigație și coordonator al echipei de investigații a Ukrainska Pravda, a fost eliberat în jurul orei 4:00, conform redactorului-șef al publicației, Sevhil Musayeva. Redacția a transmis însă că nu poate comunica direct cu el, deoarece dispozitivele de comunicații nu i-au fost returnate. Statut juridic neclar și solicitare de explicații către Austria Musayeva a spus că statutul juridic al lui Tkaci și al colegului său, Yaroslav Bondarenko, rămâne neclar și a cerut autorităților austriece să explice motivele și durata reținerii. Potrivit acesteia, Tkaci a mai fost reținut în trecut în timpul deplasărilor jurnalistice în străinătate, dar situațiile ar fi fost lămurite, de regulă, în aproximativ o oră sau o oră și jumătate; de această dată, reținerea a depășit 12 ore. Colegul jurnalistului, rănit și spitalizat, potrivit redacției Ukrainska Pravda afirmă că Bondarenko ar fi fost rănit în timpul reținerii și a ajuns la spital. Redacția mai susține că poliția ar fi început să-l audieze abia în primele ore ale dimineții. Din informațiile disponibile, nu este clar dacă Bondarenko a fost eliberat. Ministerul ucrainean de Externe a anunțat că diplomații încearcă să clarifice împrejurările incidentului și situația celor doi jurnaliști. Potrivit comunicării citate, diplomații și reprezentanții consulari ai Ambasadei Ucrainei în Austria sunt în contact cu autoritățile austriece. De ce erau la Viena și ce urmează Cei doi jurnaliști se aflau la Viena într-o deplasare editorială și, potrivit Ukrainska Pravda, încercau să îl localizeze pe fostul procuror general ucrainean Ruslan Kravchenko. Redacția solicită inclusiv clarificări privind acuzațiile formulate în timpul reținerii, despre care spune că ridică „întrebări serioase”. Tkaci este prezentat ca unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigație din Ucraina, cu investigații care au vizat inclusiv corupția și spălarea de bani. La sfârșitul lunii septembrie, el a primit la Oslo Free Media Award 2026 pentru activitatea sa de investigație desfășurată în timpul războiului. [...]
