Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria intră în ciclul post-electoral cu risc crescut de scumpire a finanțării, pe fondul stagnării economice, al deficitului bugetar persistent și al avertismentelor agențiilor de rating privind o posibilă retrogradare, potrivit Adevărul.
În ultimii trei ani, creșterea economică a fost aproape inexistentă: PIB-ul din 2025 a depășit cu doar 0,1% nivelul din 2022. În același interval, economia UE a avansat cu aproximativ 3%, iar Polonia cu circa 7%. Stagnarea vine la pachet cu inflație încă ridicată (după niveluri de două cifre în 2022–2023) și cu un deficit bugetar care a depășit constant țintele oficiale; în primele luni ale anului curent, deficitul ajunsese deja la o mare parte din nivelul planificat pentru întregul an.
Pe fondul deficitului și al costurilor de finanțare în creștere, Ungaria devine mai dependentă de încrederea investitorilor. Agențiile de rating au avertizat asupra riscului de retrogradare și au indicat că, după alegeri, credibilitatea politicilor fiscale va fi un element-cheie. O scădere a ratingului ar putea însemna împrumuturi mai scumpe și acces mai dificil la finanțare externă.
Volumul investițiilor a coborât la aproximativ trei sferturi din nivelul de acum trei ani. Printre cauzele menționate se află blocarea fondurilor europene și lipsa de predictibilitate a politicilor economice, care afectează încrederea investitorilor. Criticii indică intervenții frecvente și imprevizibile, inclusiv modificări de taxe și controale administrative ale prețurilor, ceea ce ar împinge companiile fie să evite vizibilitatea, fie să se concentreze pe accesarea resurselor publice.
Modelul economic este asociat frecvent cu guvernarea condusă de Viktor Orbán, caracterizată de alternanțe între relaxare și înăsprire, corelate adesea cu perioadele electorale, potrivit publicației maghiare independente Telex, citată de Adevărul.
Indiferent de rezultat, viitorul guvern va trebui să gestioneze o situație economică dificilă, iar experiența anilor anteriori arată că măsurile de corecție sunt adesea amânate, dar devin inevitabile. Dacă Fidesz rămâne la putere, analiștii se așteaptă la ajustări treptate, posibil prin măsuri indirecte, fără schimbări structurale majore. În scenariul unei schimbări de guvern, formațiunea Tisza, condusă de Péter Magyar, a indicat ca priorități deblocarea fondurilor europene, reforme fiscale și reevaluarea bugetului, însă implementarea ar putea fi complicată de constrângeri economice și instituționale.
În plus, contextul extern rămâne un factor de risc: tensiunile din Orientul Mijlociu și efectele asupra piețelor energetice pot alimenta încetinirea creșterii și deteriorarea echilibrelor bugetare. În acest cadru, analiștii citați consideră că societatea maghiară nu este pe deplin pregătită pentru măsuri de ajustare precum reduceri de cheltuieli sau reforme structurale, în condițiile în care dezbaterea publică pe aceste riscuri a fost limitată.
Recomandate
Comisia Europeană ar urma să propună pe 16 iunie deschiderea primului capitol de negocieri de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina , un pas care poate debloca calendarul extinderii UE, dar rămâne condiționat de unanimitatea statelor membre și de ritmul reformelor din țările candidate, potrivit Adevărul . Propunerea vizează lansarea primului pachet de negocieri – capitolul „Fundamentals” – și urmează să fie discutată la Bruxelles în Consiliul Afaceri Generale (reuniunea miniștrilor afacerilor europene). Conform informațiilor citate de Adevărul din Euractiv , calendarul ar permite ca liderii UE să aprobe decizia două zile mai târziu, în cadrul Consiliului European. Ce înseamnă „Fundamentals” și de ce contează Primul capitol acoperă elemente considerate de bază pentru aderare, între care funcționarea instituțiilor democratice, criteriile economice și respectarea principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. În practică, deschiderea lui este un semnal politic și procedural că negocierile intră într-o etapă mai aplicată, cu evaluări și condiționalități pe reforme. Aceeași sursă indică faptul că alte capitole de negociere ar putea fi deschise în iulie , dacă decizia din iunie trece de statele membre. Unanimitatea UE și rolul Ungariei în deblocare Procesul a fost frânat în ultimele luni în principal de opoziția fostului premier ungar Viktor Orbán, notează materialul. După schimbarea guvernării la Budapesta, noul executiv a transmis semnale de poziționare mai moderată față de extindere. În acest context, premierul ungar Péter Magyar ar urma să meargă la Bruxelles în această săptămână și ar putea lega susținerea extinderii de deblocarea fondurilor europene anterior suspendate pentru Ungaria din cauza încălcării normelor UE sub guvernarea Orbán, potrivit informațiilor din articol. Ținta politică versus riscul de reforme întârziate Subiectul a fost discutat recent și între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru deschiderea tuturor celor șase „clustere” (grupuri tematice de capitole) și speră ca primul să fie lansat în iunie. În paralel, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Taras Kacika, a susținut anterior că Ucraina ar putea închide majoritatea capitolelor în 12–18 luni și ar putea ajunge în 2027 la etapa semnării tratatului de aderare. Totuși, experți citați în material avertizează că ritmul reformelor rămâne o vulnerabilitate, cu restanțe menționate precum reforma justiției, modificări ale Codului de procedură penală, reforma Biroului de Investigații de Stat și rolul experților internaționali în selecția pentru funcții-cheie. Context: cum se ia decizia și ce urmează Negocierile de aderare sunt organizate pe șase grupuri tematice, iar deschiderea fiecărui grup necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre . Orice stat poate bloca avansul dacă apreciază că țara candidată nu mai respectă reformele asumate. Pentru Republica Moldova, articolul reamintește reperele procesului: cererea de aderare a fost depusă la 3 martie 2022, statutul de țară candidată a fost acordat la 23 iunie 2022, iar în iunie 2024 UE a aprobat cadrul de negociere și a organizat prima conferință interguvernamentală, care a marcat începerea formală a negocierilor. [...]
Doi congresmeni americani cer accelerarea livrărilor de rachete de apărare aeriană către Ucraina , într-un semnal că presiunea politică de la Washington pentru suplimentarea sprijinului militar se mută pe protejarea infrastructurii critice și a capitalei Kiev, pe fondul intensificării atacurilor ruse. Informația este relatată de Agerpres , care citează Reuters . Cei doi congresmeni susțin că guvernul SUA ar trebui să răspundă pozitiv solicitării președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a trimite mai multe rachete de apărare aeriană, pentru a proteja capitala Ucrainei de „escaladarea bombardamentelor ruse”, potrivit aceleiași surse. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detalii precum identitatea congresmenilor, tipurile de rachete vizate sau eventuale termene și cantități nu pot fi verificate din textul public accesibil. [...]
Armata israeliană anticipează că Iranul ar putea lovi mai dur frontul intern în următorul conflict , pe fondul incertitudinii legate de un posibil acord SUA–Iran care, potrivit evaluărilor militare, ar putea ocoli problema rachetelor balistice, relatează The Jerusalem Post . Comandamentul Frontului Intern (Home Front Command) din cadrul IDF a transmis că pornește de la premisa că Iranul își adaptează tacticile după fiecare confruntare și va reprezenta „o amenințare și mai mare” pentru teritoriul israelian atunci când cele două părți vor ajunge din nou în război. Deși nu există o dată pentru un viitor conflict, îngrijorarea este legată atât de riscul de pagube pe plan intern, cât și de parametrii unui acord negociat de administrația Trump. În evaluarea IDF, cea mai mare amenințare pentru frontul intern rămân rachetele balistice iraniene, descrise ca fiind „mari, rapide, precise și puternice”. Publicația notează că „toate indicii” arată că un eventual acord Trump–Iran ar ignora în mare parte sau complet această componentă, ceea ce complică planificarea de apărare civilă și nivelul de pregătire necesar. Incertitudine operațională: cât timp rămâne IDF în „regim de război” Această situație a lăsat IDF, în special Comandamentul Frontului Intern, într-o perioadă prelungită de incertitudine privind gradul de mobilizare: dacă trebuie să rămână pregătită pentru o revenire la „regim de război” sau dacă poate elibera o parte din personalul de rezervă din structurile de urgență, pentru a reveni la viața civilă. Comandamentul a precizat că planificase inițial un război de 30–60 de zile, însă, potrivit relatării, SUA – nu Israel – au influențat momentele de început, escaladare, pauză și încheiere ale conflictului. În plus, politica americană ar fi oscilat, Donald Trump impunând la un moment dat un plafon de patru săptămâni, apoi extinzându-l la șase săptămâni, pe fondul riscurilor persistente de reluare a luptelor după încetarea focului din 7 aprilie. Context: de ce pagubele din 2026 au fost mai mici decât în 2025 Potrivit IDF, pagubele suferite de Israel în războiul din 2026 au fost mai reduse decât în iunie 2025. Explicațiile invocate includ: îmbunătățirea apărării Israelului; implicarea mai mare a SUA în conflictul din 2026; decizia Iranului de a lansa mai multe rachete către Emiratele Arabe Unite și alte 11 state arabe și musulmane decât către Israel. În același timp, publicația consemnează că loviturile simultane ale Israelului și SUA asupra Iranului ar fi redus capacitatea Teheranului de a trage același volum de rachete, iar atunci când a făcut-o, peste 60% (iar „potrivit unora, mult mai mult”) dintre rachete au fost direcționate către alte țări, nu către Israel. În logica IDF, tocmai această combinație de factori – care ar putea să nu se repete identic într-un conflict viitor – alimentează temerea că Iranul ar putea reveni cu tactici și lovituri mai puternice asupra frontului intern israelian. [...]
Spania își retrage sprijinul pentru întărirea apărării comerciale a UE față de China , complicând efortul Bruxelles-ului de a construi o linie comună înaintea unei dezbateri-cheie despre relația economică cu Beijingul, potrivit Politico . Ministrul spaniol al economiei și comerțului, Carlos Cuerpo, a declarat joi, la Berlin, că „nu a existat un sprijin politic specific pentru niciun non-paper în acest stadiu”, distanțând Madridul de o inițiativă condusă de Franța care urmărea consolidarea instrumentelor UE de apărare comercială împotriva Chinei. Schimbarea de poziție vine după ce, vinerea trecută, Spania s-a numărat printre economiile mari care au semnat un document de poziție trimis Comisiei Europene , prin care se cerea blocului să-și întărească apărarea comercială, să folosească mai mult capacitățile de investigație și să ia în calcul un nou instrument pentru a aborda distorsiunile de piață. Documentul a fost co-semnat și de Italia, Țările de Jos și Lituania. În câteva zile, însă, Madridul a început să susțină că textul ar fi fost discutat doar la nivel tehnic. De ce contează: UE intră în dezbaterea despre China fără consens între statele mari Retragerea rapidă a sprijinului de către Spania evidențiază dificultatea de a armoniza pozițiile statelor membre față de China, într-un moment în care Comisia Europeană se pregătește pentru o dezbatere menită să declanșeze o reevaluare a legăturilor UE–China și să propună măsuri de protecție pentru industriile europene, afectate de un val de exporturi chineze foarte competitive. În timp ce Franța, Belgia, Țările de Jos și Lituania sunt prezentate ca susținători ai unei linii mai dure, alte țări cu relații mai calde cu Beijingul — între care Cehia, Germania și Slovacia — sunt prudente față de o abordare mai confruntațională. Madridul cere „mai multă angajare” cu Beijingul Cuerpo a pledat pentru dialog cu autoritățile chineze și pentru o abordare „de la egal la egal” atât cu China, cât și cu SUA, în marja unei reuniuni a miniștrilor din cele șase mari economii ale UE: Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Spania și Polonia. Oficialul spaniol a indicat și obiectivele urmărite prin această „angajare”: reducerea dezechilibrelor bilaterale în comerț și discutarea agendei de „securitate economică”, inclusiv în ceea ce privește atragerea investițiilor chineze astfel încât acestea să genereze valoare adăugată în Europa. Spania este descrisă drept unul dintre statele UE mai prietenoase cu China: premierul Pedro Sánchez a vizitat Beijingul de patru ori în patru ani, iar țara este printre cele mai receptive la investiții chineze, în special în sectoarele panourilor solare și auto. [...]
UE vrea să lege orice negocieri de pace cu Rusia de retragerea trupelor ruse din Transnistria și din regiunile separatiste ale Georgiei , o condiționare care ar ridica miza politică a unui eventual acord și ar extinde agenda de securitate dincolo de Ucraina, potrivit G4Media . Declarația îi aparține Kajei Kallas , Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, făcută înaintea reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE. Kallas a cerut ca viitoarele negocieri cu Rusia privind războiul din Ucraina să includă solicitări explicite pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria (Republica Moldova), precum și din Abhazia și Osetia de Sud (Georgia), relatează IPN și Radio Chișinău, citate de Agerpres. Ce condiții pune șefa diplomației UE Kallas a susținut că UE trebuie să își definească „clar” propriile interese și cerințe înainte de a se așeza la masa negocierilor cu Rusia. În același cadru, ea a afirmat că eventualele limitări militare impuse Ucrainei într-un acord de pace ar trebui aplicate „în mod simetric” și Rusiei. Totodată, șefa diplomației europene a legat tema retragerii trupelor ruse de securitatea europeană și a cerut încetarea imixtiunilor în procesele electorale din diferite state, conform aceleiași relatări. Avertisment privind „capcana” reprezentării la negocieri Kallas a avertizat și asupra unei „capcane” pe care Rusia ar încerca să o întindă UE în discuțiile despre cine ar urma să reprezinte Uniunea în negocierile de pace pentru Ucraina. „Mi se pare că Rusia vrea să cădem într-o capcană, să discutăm despre cine va vorbi cu ei, în timp ce ei deja aleg cine este potrivit și cine nu.” [...]
Israelul riscă să iasă din parametrii armistițiului din Gaza , după ce premierul Benjamin Netanyahu a spus că a ordonat armatei să preia controlul asupra a 70% din Fâșie, deși acordul în vigoare din octombrie prevede o retragere în spatele unei „linii galbene”, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost surprinse într-o înregistrare difuzată de o televiziune israeliană, iar Netanyahu a afirmat că Israelul „controlează acum 60%” din teritoriul Fâșiei Gaza și că directiva sa este să se ajungă la 70%. În același context, el a spus: „În acest moment, ținem Hamas de gât”. Ce se schimbă față de armistițiul din octombrie Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, „sub presiunea SUA”, la doi ani de la declanșarea războiului început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. În termenii acordului, forțele israeliene ar trebui să se retragă în spatele unei „linii galbene” – linia de demarcație dintre zona controlată de Hamas și cea controlată de forțele israeliene – care ar lăsa Israelului controlul asupra „puțin peste 50%” din teritoriu. Afirmația premierului privind extinderea controlului la 70% indică o abatere de la această arhitectură a armistițiului și crește riscul de escaladare într-un moment în care Israelul și Hamas se acuză reciproc de încălcarea acordului, iar loviturile israeliene „continuă fără încetare”, conform informațiilor citate. Negocierile pentru faza a doua, blocate Prima fază a armistițiului a dus la eliberarea ultimilor ostatici din Gaza răpiți de Hamas, în schimbul palestinienilor deținuți de Israel. Trecerea la a doua fază – care ar trebui să însemne dezarmarea Hamas și o retragere progresivă a armatei israeliene – „bate pasul pe loc de săptămâni”, potrivit aceleiași surse. Netanyahu mai declarase pe 15 mai că armata și-a mărit controlul asupra Fâșiei Gaza, susținând atunci că Israelul ajunsese la 60% și adăugând: „Mâine, vom vedea”. Presiune umanitară în enclava rămasă sub control Hamas Potrivit articolului, peste două milioane de palestinieni din Gaza s-ar îngrămădi în zona aflată încă sub controlul Hamas, unde situația umanitară rămâne „catastrofală”, conform unui semnal de alarmă lansat la ONU pe 22 mai de trei ONG-uri internaționale, care acuză Israelul că nu își respectă obligațiile. În lipsa unor detalii suplimentare despre implementarea ordinului invocat de Netanyahu, rămâne de urmărit dacă armata israeliană va încerca efectiv să atingă pragul de 70% și cum va influența acest lucru negocierile pentru faza a doua a armistițiului. [...]
