Știri
Știri din categoria Externe
UE vrea să lege orice negocieri de pace cu Rusia de retragerea trupelor ruse din Transnistria și din regiunile separatiste ale Georgiei, o condiționare care ar ridica miza politică a unui eventual acord și ar extinde agenda de securitate dincolo de Ucraina, potrivit G4Media.
Declarația îi aparține Kajei Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, făcută înaintea reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE. Kallas a cerut ca viitoarele negocieri cu Rusia privind războiul din Ucraina să includă solicitări explicite pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria (Republica Moldova), precum și din Abhazia și Osetia de Sud (Georgia), relatează IPN și Radio Chișinău, citate de Agerpres.
Kallas a susținut că UE trebuie să își definească „clar” propriile interese și cerințe înainte de a se așeza la masa negocierilor cu Rusia. În același cadru, ea a afirmat că eventualele limitări militare impuse Ucrainei într-un acord de pace ar trebui aplicate „în mod simetric” și Rusiei.
Totodată, șefa diplomației europene a legat tema retragerii trupelor ruse de securitatea europeană și a cerut încetarea imixtiunilor în procesele electorale din diferite state, conform aceleiași relatări.
Kallas a avertizat și asupra unei „capcane” pe care Rusia ar încerca să o întindă UE în discuțiile despre cine ar urma să reprezinte Uniunea în negocierile de pace pentru Ucraina.
„Mi se pare că Rusia vrea să cădem într-o capcană, să discutăm despre cine va vorbi cu ei, în timp ce ei deja aleg cine este potrivit și cine nu.”
Recomandate
UE amână numirea unui negociator-șef și își mută accentul pe sancțiuni , semnalând că, în evaluarea Bruxellesului, nu există încă premise operaționale pentru discuții de pace credibile cu Moscova, potrivit Digi24 . Înalți oficiali și diplomați europeni, citați de dpa, spun că șefa diplomației UE, Kaja Kallas , împreună cu state membre-cheie, inclusiv Germania, nu consideră utilă în acest moment desemnarea unei persoane care să conducă eventualele negocieri dintre Ucraina și Rusia. Discuțiile au avut loc în marja unei reuniuni informale a miniștrilor de externe ai UE, în Cipru. De ce contează: UE prioritizează „strategia” înaintea „persoanelor” Mesajul transmis de oficialii europeni este că blocul comunitar vrea să stabilească mai întâi o abordare comună: ce ar trebui discutat cu Rusia și cum ar putea UE sprijini eforturile diplomatice pentru a opri războiul declanșat de Moscova în Ucraina. În această logică, numirea unui negociator-șef ar veni abia după clarificarea mandatului și a obiectivelor. În paralel, aceeași sursă indică faptul că la nivelul UE persistă scepticismul privind disponibilitatea președintelui rus Vladimir Putin de a intra în negocieri. Următorul pas: un nou pachet de sancțiuni, cu ținte în finanțe și industria de armament În timp ce discuția despre un reprezentant special rămâne în așteptare, pregătirile pentru sancțiuni suplimentare continuă. Potrivit informațiilor obținute de dpa, Comisia Europeană și serviciul diplomatic al UE ar urma să prezinte joi statelor membre propuneri pentru un al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar viza: sectorul financiar; furnizorii industriei de armament. Context: nume vehiculate, dar fără consens politic Dezbaterea privind oportunitatea numirii unui reprezentant al UE pentru eventuale discuții cu Moscova s-a intensificat în capitalele europene. Printre numele vehiculate se numără, potrivit unor surse citate de dpa, Angela Merkel , președintele finlandez Alexander Stubb și Mario Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene. Vladimir Putin a sugerat public și numele fostului cancelar german Gerhard Schroeder, însă ideea a fost respinsă atât de guvernul german, cât și de oficiali ai UE. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că europenii vor decide cine va vorbi în numele lor. [...]
Spania își retrage sprijinul pentru întărirea apărării comerciale a UE față de China , complicând efortul Bruxelles-ului de a construi o linie comună înaintea unei dezbateri-cheie despre relația economică cu Beijingul, potrivit Politico . Ministrul spaniol al economiei și comerțului, Carlos Cuerpo, a declarat joi, la Berlin, că „nu a existat un sprijin politic specific pentru niciun non-paper în acest stadiu”, distanțând Madridul de o inițiativă condusă de Franța care urmărea consolidarea instrumentelor UE de apărare comercială împotriva Chinei. Schimbarea de poziție vine după ce, vinerea trecută, Spania s-a numărat printre economiile mari care au semnat un document de poziție trimis Comisiei Europene , prin care se cerea blocului să-și întărească apărarea comercială, să folosească mai mult capacitățile de investigație și să ia în calcul un nou instrument pentru a aborda distorsiunile de piață. Documentul a fost co-semnat și de Italia, Țările de Jos și Lituania. În câteva zile, însă, Madridul a început să susțină că textul ar fi fost discutat doar la nivel tehnic. De ce contează: UE intră în dezbaterea despre China fără consens între statele mari Retragerea rapidă a sprijinului de către Spania evidențiază dificultatea de a armoniza pozițiile statelor membre față de China, într-un moment în care Comisia Europeană se pregătește pentru o dezbatere menită să declanșeze o reevaluare a legăturilor UE–China și să propună măsuri de protecție pentru industriile europene, afectate de un val de exporturi chineze foarte competitive. În timp ce Franța, Belgia, Țările de Jos și Lituania sunt prezentate ca susținători ai unei linii mai dure, alte țări cu relații mai calde cu Beijingul — între care Cehia, Germania și Slovacia — sunt prudente față de o abordare mai confruntațională. Madridul cere „mai multă angajare” cu Beijingul Cuerpo a pledat pentru dialog cu autoritățile chineze și pentru o abordare „de la egal la egal” atât cu China, cât și cu SUA, în marja unei reuniuni a miniștrilor din cele șase mari economii ale UE: Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Spania și Polonia. Oficialul spaniol a indicat și obiectivele urmărite prin această „angajare”: reducerea dezechilibrelor bilaterale în comerț și discutarea agendei de „securitate economică”, inclusiv în ceea ce privește atragerea investițiilor chineze astfel încât acestea să genereze valoare adăugată în Europa. Spania este descrisă drept unul dintre statele UE mai prietenoase cu China: premierul Pedro Sánchez a vizitat Beijingul de patru ori în patru ani, iar țara este printre cele mai receptive la investiții chineze, în special în sectoarele panourilor solare și auto. [...]
Ambasada SUA la Kiev spune că își continuă activitatea, contrazicând ideea unei retrageri americane, într-un moment în care Rusia încearcă să inducă presiune diplomatică prin amenințări cu atacuri asupra capitalei ucrainene , potrivit HotNews . Ambasada SUA la Kiev a transmis, într-o postare pe X, că este deschisă și că „nu au intervenit modificări” în operațiuni, calificând drept false informațiile contrare. Reprezentanța diplomatică a reiterat și avertismentul Departamentului de Stat potrivit căruia cetățenii americani nu ar trebui să călătorească în Ucraina „sub niciun motiv”, invocând conflictul armat. Declarația vine după ce șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a afirmat la sosirea la o reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE din Cipru că „toți europenii au rămas” la Kiev, în timp ce „America a plecat”. Contradicția și explicațiile vehiculate la Kiev Informația despre plecarea americanilor a fost negată și de un oficial ucrainean. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tihîi, citat de Kyiv Post, a spus că „informațiile privind plecarea Ambasadei SUA nu sunt adevărate”. În același timp, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski, Dmitro Litvin, a descris situația drept „ciudată” și a sugerat că Kallas s-ar fi putut referi la plecarea temporară a unor diplomați americani din capitală înaintea unui atac masiv recent al Rusiei (în noaptea de sâmbătă spre duminică, conform relatării). Un reprezentant al Ambasadei SUA la Kiev a refuzat să comenteze declarațiile lui Litvin. Context: amenințările Rusiei și reacția diplomatică în Europa Discuțiile au loc pe fondul amenințărilor lansate de Rusia la adresa Kievului. Pe 25 mai, ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a sunat pe secretarul de stat american Marco Rubio și a cerut evacuarea diplomaților americani, susținând că forțele ruse „încep atacuri sistematice și susținute” asupra orașului, la ordinul președintelui Vladimir Putin. În acest context, mai multe state – inclusiv Germania, Norvegia, Olanda, Polonia și România – au convocat reprezentanții Rusiei. Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că România își menține personalul diplomatic în Ucraina și a calificat amenințările Moscovei drept „o escaladare gravă și iresponsabilă”. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” MAE a mai precizat că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, reamintind că „niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale” ale Federației Ruse privind respectarea dreptului internațional. La nivelul UE, purtătoarea de cuvânt Anitta Hipper a numit amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini și a diplomaților o „escaladare inacceptabilă” și a transmis că mesajul către partea rusă este să „încetați să loviți civili”. De ce contează Menținerea sau retragerea misiunilor diplomatice din Kiev are efect direct asupra funcționării canalelor de coordonare politică și de asistență pentru Ucraina, dar și asupra semnalului de risc transmis companiilor, organizațiilor și cetățenilor străini. În acest cadru, dezmințirea publică a Ambasadei SUA indică o miză de comunicare strategică: contracararea narativelor care sugerează izolarea Kievului și creșterea presiunii prin panică și descurajare. [...]
Capitalele europene iau în calcul riscul ca Rusia să „testeze” NATO dincolo de Ucraina , pe fondul pierderilor mari ale armatei ruse și al unei intensificări a amenințărilor la adresa unor state membre ale Alianței, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una operațională și bugetară: orice escaladare în proximitatea flancului estic ar accelera deciziile de întărire a apărării și ar crește presiunea pe capacitățile militare și pe industria de profil. În ultimele săptămâni, oficiali ruși au lansat declarații agresive la adresa statelor baltice, inclusiv amenințări cu bombardarea unor „centre decizionale” din Letonia, după acuzații (respinse de Riga) că ar găzdui operatori de drone ucraineni. În Lituania, alarmele de raid aerian au sunat după ce mai multe drone rusești „s-ar fi apropiat” de spațiul aerian lituanian dinspre Belarus, iar membri ai guvernului au fost duși într-un buncăr, notează articolul. Un alt element care alimentează tensiunea este avertismentul Moscovei către companii din opt țări europene: ministrul rus al Apărării a publicat adresele unor firme despre care Rusia susține că ar lucra la producția de drone împreună cu Ucraina, invocând „consecințe imprevizibile” și o „intensificare rapidă” a conflictului dacă ajutorul militar pentru Kiev nu încetează. Zonele considerate vulnerabile pentru un „test” al unității NATO Mai mulți oficiali europeni din domeniul securității au avertizat că Rusia ar putea încerca să testeze unitatea Alianței prin acțiuni îndreptate către: țările baltice; insule daneze și suedeze din Marea Baltică; teritorii ale NATO din regiunea arctică. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a declarat într-un interviu că starea de securitate în Europa „s-a degradat în ultimele 24 de luni”, iar Rusia și-a asumat riscuri operaționale mai mari în operațiuni hibride (acțiuni sub pragul războiului declarat, precum sabotaj, presiune informațională sau atacuri cibernetice). Presiunea pierderilor și dilema mobilizării în Rusia Deși nu ar exista „semne clare” că Rusia mută trupe și echipamente pentru un atac asupra țărilor baltice sau a altor teritorii din afara Ucrainei, sursa arată că Vladimir Putin ar putea fi împins spre decizii mai riscante de ritmul pierderilor. Estimările serviciilor de informații din Occident citate în material indică faptul că armata rusă pierde aproape 35.000 de soldați pe lună, mai mult decât poate recruta. În acest context, Moscova ar putea ajunge la o mobilizare forțată, după modelul „mobilizării parțiale” din septembrie 2022, când a urmărit creșterea efectivelor cu 300.000 de soldați. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, avertizează că o mobilizare ar transmite semnalul că Rusia „nu câștigă cu adevărat războiul”, ceea ce ar putea împinge Kremlinul să intensifice conflictul pentru a o justifica. „Așadar, se ajunge într-un punct unde ei trebuie să intensifice pentru a justifica mobilizarea. Iar acela este un moment foarte periculos.” Ce forme ar putea lua escaladarea Potrivit lui Oleksandr V. Daniliuk, președintele Centrului pentru Reforme de Apărare de la Kiev, Rusia ar putea încerca să schimbe dinamica războiului fie prin creșterea intensității violenței (inclusiv șantaj nuclear, fără folosirea efectivă a armelor nucleare), fie prin extinderea conflictului în alte zone geografice, pentru a „îngheța” războiul în condiții favorabile Moscovei. Materialul amintește că Rusia a organizat exerciții nucleare, inclusiv prin desfășurarea de focoase nucleare în Belarus, și a avertizat că Kievul va fi ținta unor bombardamente „sistematice” puternice. De asemenea, Moscova le-a transmis ambasadelor străine și cetățenilor acestora aflați la Kiev să părăsească orașul „cât mai repede”. Context politic care slăbește descurajarea Articolul indică drept factor de vulnerabilitate și semnalele politice din SUA: amenințările lui Donald Trump privind o posibilă retragere din NATO și reducerea numărului de soldați americani desfășurați în Europa, care ar fi subminat eforturile de descurajare. În paralel, Wall Street Journal (citat de Digi24) scrie că Moscova ar putea profita în următoarele 12 luni de instabilitatea politică din Europa, apărută pe fondul crizei petrolului și al războiului din Iran, pentru a susține partide de extremă dreapta care cer reluarea importurilor de petrol și gaze din Rusia și oprirea ajutoarelor pentru Ucraina. De ce contează pentru Europa Din perspectiva riscului operațional, un scenariu de „testare” a NATO în zona baltică sau în Arctica ar forța statele europene să accelereze măsuri de apărare și să își adapteze planificarea militară la un adversar cu experiență de luptă și capacități extinse de drone. Materialul notează că, în unele simulări recente, operatori de drone ucraineni au învins unități NATO mai mari, iar concluzia sugerată este că Rusia, având un arsenal și o experiență comparabile cu Ucraina, s-ar putea descurca mai bine împotriva armatelor europene decât pe frontul ucrainean, mai ales dacă SUA nu ar interveni rapid. [...]
O eventuală relaxare a interdicției UE pentru noi foraje în Arctica ar putea obliga companiile la contracte de gaze pe 20–25 de ani , prelungind dependența de combustibili fosili și crescând expunerea infrastructurii energetice la riscuri de securitate, potrivit unei scrisori deschise citate de Antena 3 . O coaliție nordică formată din instituții financiare, sindicate și specialiști în climă cere Comisiei Europene să mențină interdicția susținută de UE din 2021 privind noile foraje de petrol și gaze în Arctica, în contextul în care Bruxellesul își revizuiește politica pentru regiune. Demersul este prezentat ca o combinație de argumente economice, de mediu și de securitate. Miza de reglementare: revizuirea strategiei UE pentru Arctica UE a susținut din 2021 o interdicție globală pentru noi foraje în Arctica, invocând motive de mediu. Acum, strategia regională este în curs de actualizare, iar semnatarii scrisorii avertizează că blocul ar putea să-și „atenueze” poziția și să renunțe la opoziția față de astfel de proiecte. Scrisoarea a fost adresată către cinci comisari europeni și este susținută de 127 de semnatari, majoritatea din emisfera nordică. Printre numele menționate se află Robert Habeck (fost vicecancelar german și ministru federal pentru afaceri economice și protecție climatică) și Connie Hedegaard (fost ministru danez pentru climă și energie). Argumentul economic: proiecte lente și contracte care „blochează” consumul de gaze Coaliția contestă ideea că forajele arctice ar fi un „scut” rapid împotriva volatilității energetice din Europa. Potrivit scrisorii, proiectele de pe platoul continental norvegian ar avea nevoie de aproximativ 13 ani pentru dezvoltare, ceea ce ar împinge intrarea la producție completă a unor noi zăcăminte aprobate acum spre jurul anului 2040. În plus, semnatarii invocă evaluări independente de piață ale Rystad Energy, potrivit cărora resursele extractibile economic din Marea Barents ar fi cu 78% mai mici decât previziunile oficiale ale guvernului norvegian. Pentru gaze naturale lichefiate (GNL), scrisoarea susține că o nouă producție comercială ar cere acorduri de achiziție pe 20–25 de ani, deoarece capacitatea existentă ar fi utilizată „pe deplin” timp de decenii. În această logică, UE ar risca să rămână ancorată în combustibili fosili dincolo de ținta de neutralitate climatică (net zero) pentru 2050. Argumentul de securitate: infrastructura, mai expusă la sabotaj Pe lângă mediu, coaliția pune accent pe riscurile de securitate în Marea Barents, pe fondul apropierii de teritoriul rusesc și de Ruta Mării Nordului. În scrisoare se arată că, dacă petrolul și gazele din partea norvegiană a Arcticii ar deveni „cruciale” pentru securitatea energetică a Europei, infrastructura ar deveni mai atractivă ca țintă pentru sabotaj și ar crește vulnerabilitatea UE la astfel de atacuri. Ce propun semnatarii și ce spune Comisia În locul extinderii forajelor, coaliția cere accelerarea măsurilor interne: electrificare, eficiență a rețelei și implementare rapidă a energiei regenerabile. „Credem că cea mai eficientă modalitate de a continua consolidarea securității energetice pe termen lung a UE este de a intensifica electrificarea UE și măsurile interne privind energia regenerabilă și eficiența energetică, nu de a adânci dependența de combustibilii fosili importați.” Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, potrivit articolului, că executivul UE actualizează strategia pentru Arctica din 2021 pentru a ține cont de evoluțiile din regiune, inclusiv pe fondul creșterii prețurilor la energie și al inflației. Materialul menționează și tensiuni geopolitice legate de Iran și Groenlanda, ca elemente de context invocate în declarație. [...]
Cele mai mari economii din UE încearcă să preia inițiativa pe regulile fiscale și financiare , printr-un „club” informal numit E6, ceea ce riscă să adâncească faliile dintre statele mari și cele mici în momentul în care Bruxelles-ul caută o agendă comună de competitivitate. Informațiile apar în Antena 3 , care citează Politico. Miniștrii de Finanțe din Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Spania urmează să se întâlnească săptămâna aceasta la Berlin, cu obiectivul de a ajunge la un compromis politic care să permită transformarea UE într-un „pol investițional” mai puternic și într-un rival mai credibil pentru piața financiară americană, potrivit materialului. De ce contează: risc de fragmentare în deciziile economice ale UE Inițiativa este criticată public de Cipru, prin ministrul de Finanțe Makis Keravnos, care avertizează că o structură separată ar submina unitatea UE și ar încuraja exact tipul de fragmentare pe care blocul comunitar încearcă să o reducă. „Nu cred că o nouă structură separată e ceva fezabil, deoarece ar intra în conflict cu ideea - împărtășită de toate țările membre ale UE - că exact acest tip de fragmentări trebuie să înceteze.” Cipru, alături de alte state mai mici, și-a exprimat scepticismul față de un grup perceput drept „exclusivist”, pe fondul temerii că țările E6 își vor impune punctele de vedere. Keravnos a insistat că, deși sunt necesare unificări precum cele ale sistemelor bancare și ale piețelor de capital, „disciplina fiscală trebuie menținută”, conform aceleiași surse. Context: flexibilitate bugetară cerută de Italia, pe fondul scumpirii energiei Cu o săptămână înainte, premierul Italiei, Giorgia Meloni , i-a cerut într-o scrisoare Ursulei von der Leyen mai multă flexibilitate bugetară în UE, pentru a gestiona creșterea prețurilor la energie, pe care Antena 3 o leagă de războiul din Iran. „Europa cu două viteze”, acceptată ca soluție de avarie Ursula von der Leyen a sugerat că statele care vor să avanseze pe teme economice ar putea continua în grupuri mai mici dacă nu se poate obține unanimitate înaintea unui summit dedicat consolidării economiei europene. În același timp, ea a spus că obiectivul rămâne o agendă economică „ambițioasă” acceptată de toate cele 27 de state membre. Irlanda a tras deja un semnal de alarmă: ministrul irlandez de Finanțe, Simon Harris, a spus că preferă o structură europeană bazată pe teme comune, nu pe mărimea economiilor. Potrivit Politico, E6 ar fi fost creat pentru a accelera planurile de a concura cu Wall Street, dar ridică probleme pentru țări precum Irlanda, care depind de piețele financiare. Ce urmează: euro digital și reguli pentru piețele financiare, pe aceeași agendă În paralel, UE analizează emiterea unui euro digital — o monedă digitală a Băncii Centrale Europene, descrisă ca echivalent electronic al numerarului — și continuă discuțiile despre reglementarea piețelor financiare, subiecte care apar și pe agenda E6. Consiliul UE a anunțat la finalul anului trecut poziția sa de negociere pentru două regulamente privind cadrul juridic al unui posibil euro digital și un regulament separat pentru protejarea rolului numerarului, prin asigurarea acceptării și disponibilității sale pe scară largă. Potrivit Consiliului UE, euro digital ar urma să completeze numerarul și să fie disponibil publicului și companiilor pentru plăți „oricând și oriunde” în zona euro. [...]
