Știri
Știri din categoria Externe
Spania își retrage sprijinul pentru întărirea apărării comerciale a UE față de China, complicând efortul Bruxelles-ului de a construi o linie comună înaintea unei dezbateri-cheie despre relația economică cu Beijingul, potrivit Politico.
Ministrul spaniol al economiei și comerțului, Carlos Cuerpo, a declarat joi, la Berlin, că „nu a existat un sprijin politic specific pentru niciun non-paper în acest stadiu”, distanțând Madridul de o inițiativă condusă de Franța care urmărea consolidarea instrumentelor UE de apărare comercială împotriva Chinei.
Schimbarea de poziție vine după ce, vinerea trecută, Spania s-a numărat printre economiile mari care au semnat un document de poziție trimis Comisiei Europene, prin care se cerea blocului să-și întărească apărarea comercială, să folosească mai mult capacitățile de investigație și să ia în calcul un nou instrument pentru a aborda distorsiunile de piață. Documentul a fost co-semnat și de Italia, Țările de Jos și Lituania. În câteva zile, însă, Madridul a început să susțină că textul ar fi fost discutat doar la nivel tehnic.
Retragerea rapidă a sprijinului de către Spania evidențiază dificultatea de a armoniza pozițiile statelor membre față de China, într-un moment în care Comisia Europeană se pregătește pentru o dezbatere menită să declanșeze o reevaluare a legăturilor UE–China și să propună măsuri de protecție pentru industriile europene, afectate de un val de exporturi chineze foarte competitive.
În timp ce Franța, Belgia, Țările de Jos și Lituania sunt prezentate ca susținători ai unei linii mai dure, alte țări cu relații mai calde cu Beijingul — între care Cehia, Germania și Slovacia — sunt prudente față de o abordare mai confruntațională.
Cuerpo a pledat pentru dialog cu autoritățile chineze și pentru o abordare „de la egal la egal” atât cu China, cât și cu SUA, în marja unei reuniuni a miniștrilor din cele șase mari economii ale UE: Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Spania și Polonia.
Oficialul spaniol a indicat și obiectivele urmărite prin această „angajare”: reducerea dezechilibrelor bilaterale în comerț și discutarea agendei de „securitate economică”, inclusiv în ceea ce privește atragerea investițiilor chineze astfel încât acestea să genereze valoare adăugată în Europa.
Spania este descrisă drept unul dintre statele UE mai prietenoase cu China: premierul Pedro Sánchez a vizitat Beijingul de patru ori în patru ani, iar țara este printre cele mai receptive la investiții chineze, în special în sectoarele panourilor solare și auto.
Recomandate
UE vrea să lege orice negocieri de pace cu Rusia de retragerea trupelor ruse din Transnistria și din regiunile separatiste ale Georgiei , o condiționare care ar ridica miza politică a unui eventual acord și ar extinde agenda de securitate dincolo de Ucraina, potrivit G4Media . Declarația îi aparține Kajei Kallas , Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, făcută înaintea reuniunii informale a miniștrilor de externe ai UE. Kallas a cerut ca viitoarele negocieri cu Rusia privind războiul din Ucraina să includă solicitări explicite pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria (Republica Moldova), precum și din Abhazia și Osetia de Sud (Georgia), relatează IPN și Radio Chișinău, citate de Agerpres. Ce condiții pune șefa diplomației UE Kallas a susținut că UE trebuie să își definească „clar” propriile interese și cerințe înainte de a se așeza la masa negocierilor cu Rusia. În același cadru, ea a afirmat că eventualele limitări militare impuse Ucrainei într-un acord de pace ar trebui aplicate „în mod simetric” și Rusiei. Totodată, șefa diplomației europene a legat tema retragerii trupelor ruse de securitatea europeană și a cerut încetarea imixtiunilor în procesele electorale din diferite state, conform aceleiași relatări. Avertisment privind „capcana” reprezentării la negocieri Kallas a avertizat și asupra unei „capcane” pe care Rusia ar încerca să o întindă UE în discuțiile despre cine ar urma să reprezinte Uniunea în negocierile de pace pentru Ucraina. „Mi se pare că Rusia vrea să cădem într-o capcană, să discutăm despre cine va vorbi cu ei, în timp ce ei deja aleg cine este potrivit și cine nu.” [...]
China își consolidează sprijinul pentru Cuba în plin val de sancțiuni americane , pe fondul înăspririi presiunii Washingtonului asupra Havanei, inclusiv prin restricții asupra petrolului și măsuri punitive suplimentare, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe Wang Yi a salutat „rezistența” poporului cubanez la „blocade” și „interferențe străine”, în timpul unei întâlniri cu omologul său cubanez, Bruno Rodriguez Parrilla, desfășurată la New York, în marja reuniunilor de la Națiunile Unite. Discuția a avut loc miercuri, iar anunțul a fost făcut joi de biroul lui Wang Yi, conform AFP. În același context, șeful diplomației chineze a reafirmat angajamentul Beijingului față de un sistem internațional „centrat pe ONU” și opoziția față de „orice formă de politică de putere și intimidare”. Presiunea SUA asupra Cubei: petrol, sancțiuni și dosare în justiție Cuba se află sub embargo american din 1962 , iar, potrivit informațiilor citate, administrația Trump a intensificat recent presiunea asupra insulei. Printre măsurile menționate: din ianuarie, Washingtonul a impus o „blocadă totală” asupra petrolului; la 1 mai, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv care înăsprește sancțiunile împotriva Cubei, descrisă drept o „amenințare extraordinară” la adresa securității naționale a SUA; tot în mai, justiția americană l-a inculpat pe fostul președinte Raul Castro, într-un caz care datează din 1996, legat de uciderea unor americani. Ajutor alimentar și mesaj economic: Beijingul promite sprijin pentru dezvoltare Pe lângă mesajul politic, China a indicat și o dimensiune economică a sprijinului. Președintele cubanez Miguel Diaz-Canel a anunțat sosirea unui transport inițial de 15.000 de tone de orez trimis de China, despre care a spus că Beijingul ar fi promis în total 60.000 de tone. Wang Yi a afirmat că China „va continua” să sprijine Cuba și să contribuie la „dezvoltarea economiei cubaneze” și la îmbunătățirea condițiilor de viață. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendarul sau condițiile acestui sprijin. [...]
UE amână numirea unui negociator-șef și își mută accentul pe sancțiuni , semnalând că, în evaluarea Bruxellesului, nu există încă premise operaționale pentru discuții de pace credibile cu Moscova, potrivit Digi24 . Înalți oficiali și diplomați europeni, citați de dpa, spun că șefa diplomației UE, Kaja Kallas , împreună cu state membre-cheie, inclusiv Germania, nu consideră utilă în acest moment desemnarea unei persoane care să conducă eventualele negocieri dintre Ucraina și Rusia. Discuțiile au avut loc în marja unei reuniuni informale a miniștrilor de externe ai UE, în Cipru. De ce contează: UE prioritizează „strategia” înaintea „persoanelor” Mesajul transmis de oficialii europeni este că blocul comunitar vrea să stabilească mai întâi o abordare comună: ce ar trebui discutat cu Rusia și cum ar putea UE sprijini eforturile diplomatice pentru a opri războiul declanșat de Moscova în Ucraina. În această logică, numirea unui negociator-șef ar veni abia după clarificarea mandatului și a obiectivelor. În paralel, aceeași sursă indică faptul că la nivelul UE persistă scepticismul privind disponibilitatea președintelui rus Vladimir Putin de a intra în negocieri. Următorul pas: un nou pachet de sancțiuni, cu ținte în finanțe și industria de armament În timp ce discuția despre un reprezentant special rămâne în așteptare, pregătirile pentru sancțiuni suplimentare continuă. Potrivit informațiilor obținute de dpa, Comisia Europeană și serviciul diplomatic al UE ar urma să prezinte joi statelor membre propuneri pentru un al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar viza: sectorul financiar; furnizorii industriei de armament. Context: nume vehiculate, dar fără consens politic Dezbaterea privind oportunitatea numirii unui reprezentant al UE pentru eventuale discuții cu Moscova s-a intensificat în capitalele europene. Printre numele vehiculate se numără, potrivit unor surse citate de dpa, Angela Merkel , președintele finlandez Alexander Stubb și Mario Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene. Vladimir Putin a sugerat public și numele fostului cancelar german Gerhard Schroeder, însă ideea a fost respinsă atât de guvernul german, cât și de oficiali ai UE. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că europenii vor decide cine va vorbi în numele lor. [...]
O eventuală relaxare a interdicției UE pentru noi foraje în Arctica ar putea obliga companiile la contracte de gaze pe 20–25 de ani , prelungind dependența de combustibili fosili și crescând expunerea infrastructurii energetice la riscuri de securitate, potrivit unei scrisori deschise citate de Antena 3 . O coaliție nordică formată din instituții financiare, sindicate și specialiști în climă cere Comisiei Europene să mențină interdicția susținută de UE din 2021 privind noile foraje de petrol și gaze în Arctica, în contextul în care Bruxellesul își revizuiește politica pentru regiune. Demersul este prezentat ca o combinație de argumente economice, de mediu și de securitate. Miza de reglementare: revizuirea strategiei UE pentru Arctica UE a susținut din 2021 o interdicție globală pentru noi foraje în Arctica, invocând motive de mediu. Acum, strategia regională este în curs de actualizare, iar semnatarii scrisorii avertizează că blocul ar putea să-și „atenueze” poziția și să renunțe la opoziția față de astfel de proiecte. Scrisoarea a fost adresată către cinci comisari europeni și este susținută de 127 de semnatari, majoritatea din emisfera nordică. Printre numele menționate se află Robert Habeck (fost vicecancelar german și ministru federal pentru afaceri economice și protecție climatică) și Connie Hedegaard (fost ministru danez pentru climă și energie). Argumentul economic: proiecte lente și contracte care „blochează” consumul de gaze Coaliția contestă ideea că forajele arctice ar fi un „scut” rapid împotriva volatilității energetice din Europa. Potrivit scrisorii, proiectele de pe platoul continental norvegian ar avea nevoie de aproximativ 13 ani pentru dezvoltare, ceea ce ar împinge intrarea la producție completă a unor noi zăcăminte aprobate acum spre jurul anului 2040. În plus, semnatarii invocă evaluări independente de piață ale Rystad Energy, potrivit cărora resursele extractibile economic din Marea Barents ar fi cu 78% mai mici decât previziunile oficiale ale guvernului norvegian. Pentru gaze naturale lichefiate (GNL), scrisoarea susține că o nouă producție comercială ar cere acorduri de achiziție pe 20–25 de ani, deoarece capacitatea existentă ar fi utilizată „pe deplin” timp de decenii. În această logică, UE ar risca să rămână ancorată în combustibili fosili dincolo de ținta de neutralitate climatică (net zero) pentru 2050. Argumentul de securitate: infrastructura, mai expusă la sabotaj Pe lângă mediu, coaliția pune accent pe riscurile de securitate în Marea Barents, pe fondul apropierii de teritoriul rusesc și de Ruta Mării Nordului. În scrisoare se arată că, dacă petrolul și gazele din partea norvegiană a Arcticii ar deveni „cruciale” pentru securitatea energetică a Europei, infrastructura ar deveni mai atractivă ca țintă pentru sabotaj și ar crește vulnerabilitatea UE la astfel de atacuri. Ce propun semnatarii și ce spune Comisia În locul extinderii forajelor, coaliția cere accelerarea măsurilor interne: electrificare, eficiență a rețelei și implementare rapidă a energiei regenerabile. „Credem că cea mai eficientă modalitate de a continua consolidarea securității energetice pe termen lung a UE este de a intensifica electrificarea UE și măsurile interne privind energia regenerabilă și eficiența energetică, nu de a adânci dependența de combustibilii fosili importați.” Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, potrivit articolului, că executivul UE actualizează strategia pentru Arctica din 2021 pentru a ține cont de evoluțiile din regiune, inclusiv pe fondul creșterii prețurilor la energie și al inflației. Materialul menționează și tensiuni geopolitice legate de Iran și Groenlanda, ca elemente de context invocate în declarație. [...]
Cele mai mari economii din UE încearcă să preia inițiativa pe regulile fiscale și financiare , printr-un „club” informal numit E6, ceea ce riscă să adâncească faliile dintre statele mari și cele mici în momentul în care Bruxelles-ul caută o agendă comună de competitivitate. Informațiile apar în Antena 3 , care citează Politico. Miniștrii de Finanțe din Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Spania urmează să se întâlnească săptămâna aceasta la Berlin, cu obiectivul de a ajunge la un compromis politic care să permită transformarea UE într-un „pol investițional” mai puternic și într-un rival mai credibil pentru piața financiară americană, potrivit materialului. De ce contează: risc de fragmentare în deciziile economice ale UE Inițiativa este criticată public de Cipru, prin ministrul de Finanțe Makis Keravnos, care avertizează că o structură separată ar submina unitatea UE și ar încuraja exact tipul de fragmentare pe care blocul comunitar încearcă să o reducă. „Nu cred că o nouă structură separată e ceva fezabil, deoarece ar intra în conflict cu ideea - împărtășită de toate țările membre ale UE - că exact acest tip de fragmentări trebuie să înceteze.” Cipru, alături de alte state mai mici, și-a exprimat scepticismul față de un grup perceput drept „exclusivist”, pe fondul temerii că țările E6 își vor impune punctele de vedere. Keravnos a insistat că, deși sunt necesare unificări precum cele ale sistemelor bancare și ale piețelor de capital, „disciplina fiscală trebuie menținută”, conform aceleiași surse. Context: flexibilitate bugetară cerută de Italia, pe fondul scumpirii energiei Cu o săptămână înainte, premierul Italiei, Giorgia Meloni , i-a cerut într-o scrisoare Ursulei von der Leyen mai multă flexibilitate bugetară în UE, pentru a gestiona creșterea prețurilor la energie, pe care Antena 3 o leagă de războiul din Iran. „Europa cu două viteze”, acceptată ca soluție de avarie Ursula von der Leyen a sugerat că statele care vor să avanseze pe teme economice ar putea continua în grupuri mai mici dacă nu se poate obține unanimitate înaintea unui summit dedicat consolidării economiei europene. În același timp, ea a spus că obiectivul rămâne o agendă economică „ambițioasă” acceptată de toate cele 27 de state membre. Irlanda a tras deja un semnal de alarmă: ministrul irlandez de Finanțe, Simon Harris, a spus că preferă o structură europeană bazată pe teme comune, nu pe mărimea economiilor. Potrivit Politico, E6 ar fi fost creat pentru a accelera planurile de a concura cu Wall Street, dar ridică probleme pentru țări precum Irlanda, care depind de piețele financiare. Ce urmează: euro digital și reguli pentru piețele financiare, pe aceeași agendă În paralel, UE analizează emiterea unui euro digital — o monedă digitală a Băncii Centrale Europene, descrisă ca echivalent electronic al numerarului — și continuă discuțiile despre reglementarea piețelor financiare, subiecte care apar și pe agenda E6. Consiliul UE a anunțat la finalul anului trecut poziția sa de negociere pentru două regulamente privind cadrul juridic al unui posibil euro digital și un regulament separat pentru protejarea rolului numerarului, prin asigurarea acceptării și disponibilității sale pe scară largă. Potrivit Consiliului UE, euro digital ar urma să completeze numerarul și să fie disponibil publicului și companiilor pentru plăți „oricând și oriunde” în zona euro. [...]
Armata israeliană anticipează că Iranul ar putea lovi mai dur frontul intern în următorul conflict , pe fondul incertitudinii legate de un posibil acord SUA–Iran care, potrivit evaluărilor militare, ar putea ocoli problema rachetelor balistice, relatează The Jerusalem Post . Comandamentul Frontului Intern (Home Front Command) din cadrul IDF a transmis că pornește de la premisa că Iranul își adaptează tacticile după fiecare confruntare și va reprezenta „o amenințare și mai mare” pentru teritoriul israelian atunci când cele două părți vor ajunge din nou în război. Deși nu există o dată pentru un viitor conflict, îngrijorarea este legată atât de riscul de pagube pe plan intern, cât și de parametrii unui acord negociat de administrația Trump. În evaluarea IDF, cea mai mare amenințare pentru frontul intern rămân rachetele balistice iraniene, descrise ca fiind „mari, rapide, precise și puternice”. Publicația notează că „toate indicii” arată că un eventual acord Trump–Iran ar ignora în mare parte sau complet această componentă, ceea ce complică planificarea de apărare civilă și nivelul de pregătire necesar. Incertitudine operațională: cât timp rămâne IDF în „regim de război” Această situație a lăsat IDF, în special Comandamentul Frontului Intern, într-o perioadă prelungită de incertitudine privind gradul de mobilizare: dacă trebuie să rămână pregătită pentru o revenire la „regim de război” sau dacă poate elibera o parte din personalul de rezervă din structurile de urgență, pentru a reveni la viața civilă. Comandamentul a precizat că planificase inițial un război de 30–60 de zile, însă, potrivit relatării, SUA – nu Israel – au influențat momentele de început, escaladare, pauză și încheiere ale conflictului. În plus, politica americană ar fi oscilat, Donald Trump impunând la un moment dat un plafon de patru săptămâni, apoi extinzându-l la șase săptămâni, pe fondul riscurilor persistente de reluare a luptelor după încetarea focului din 7 aprilie. Context: de ce pagubele din 2026 au fost mai mici decât în 2025 Potrivit IDF, pagubele suferite de Israel în războiul din 2026 au fost mai reduse decât în iunie 2025. Explicațiile invocate includ: îmbunătățirea apărării Israelului; implicarea mai mare a SUA în conflictul din 2026; decizia Iranului de a lansa mai multe rachete către Emiratele Arabe Unite și alte 11 state arabe și musulmane decât către Israel. În același timp, publicația consemnează că loviturile simultane ale Israelului și SUA asupra Iranului ar fi redus capacitatea Teheranului de a trage același volum de rachete, iar atunci când a făcut-o, peste 60% (iar „potrivit unora, mult mai mult”) dintre rachete au fost direcționate către alte țări, nu către Israel. În logica IDF, tocmai această combinație de factori – care ar putea să nu se repete identic într-un conflict viitor – alimentează temerea că Iranul ar putea reveni cu tactici și lovituri mai puternice asupra frontului intern israelian. [...]
