Știri
Știri din categoria Externe
Doi congresmeni americani cer accelerarea livrărilor de rachete de apărare aeriană către Ucraina, într-un semnal că presiunea politică de la Washington pentru suplimentarea sprijinului militar se mută pe protejarea infrastructurii critice și a capitalei Kiev, pe fondul intensificării atacurilor ruse. Informația este relatată de Agerpres, care citează Reuters.
Cei doi congresmeni susțin că guvernul SUA ar trebui să răspundă pozitiv solicitării președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a trimite mai multe rachete de apărare aeriană, pentru a proteja capitala Ucrainei de „escaladarea bombardamentelor ruse”, potrivit aceleiași surse.
Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detalii precum identitatea congresmenilor, tipurile de rachete vizate sau eventuale termene și cantități nu pot fi verificate din textul public accesibil.
Recomandate
Comisia Europeană ar urma să propună pe 16 iunie deschiderea primului capitol de negocieri de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina , un pas care poate debloca calendarul extinderii UE, dar rămâne condiționat de unanimitatea statelor membre și de ritmul reformelor din țările candidate, potrivit Adevărul . Propunerea vizează lansarea primului pachet de negocieri – capitolul „Fundamentals” – și urmează să fie discutată la Bruxelles în Consiliul Afaceri Generale (reuniunea miniștrilor afacerilor europene). Conform informațiilor citate de Adevărul din Euractiv , calendarul ar permite ca liderii UE să aprobe decizia două zile mai târziu, în cadrul Consiliului European. Ce înseamnă „Fundamentals” și de ce contează Primul capitol acoperă elemente considerate de bază pentru aderare, între care funcționarea instituțiilor democratice, criteriile economice și respectarea principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. În practică, deschiderea lui este un semnal politic și procedural că negocierile intră într-o etapă mai aplicată, cu evaluări și condiționalități pe reforme. Aceeași sursă indică faptul că alte capitole de negociere ar putea fi deschise în iulie , dacă decizia din iunie trece de statele membre. Unanimitatea UE și rolul Ungariei în deblocare Procesul a fost frânat în ultimele luni în principal de opoziția fostului premier ungar Viktor Orbán, notează materialul. După schimbarea guvernării la Budapesta, noul executiv a transmis semnale de poziționare mai moderată față de extindere. În acest context, premierul ungar Péter Magyar ar urma să meargă la Bruxelles în această săptămână și ar putea lega susținerea extinderii de deblocarea fondurilor europene anterior suspendate pentru Ungaria din cauza încălcării normelor UE sub guvernarea Orbán, potrivit informațiilor din articol. Ținta politică versus riscul de reforme întârziate Subiectul a fost discutat recent și între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru deschiderea tuturor celor șase „clustere” (grupuri tematice de capitole) și speră ca primul să fie lansat în iunie. În paralel, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Taras Kacika, a susținut anterior că Ucraina ar putea închide majoritatea capitolelor în 12–18 luni și ar putea ajunge în 2027 la etapa semnării tratatului de aderare. Totuși, experți citați în material avertizează că ritmul reformelor rămâne o vulnerabilitate, cu restanțe menționate precum reforma justiției, modificări ale Codului de procedură penală, reforma Biroului de Investigații de Stat și rolul experților internaționali în selecția pentru funcții-cheie. Context: cum se ia decizia și ce urmează Negocierile de aderare sunt organizate pe șase grupuri tematice, iar deschiderea fiecărui grup necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre . Orice stat poate bloca avansul dacă apreciază că țara candidată nu mai respectă reformele asumate. Pentru Republica Moldova, articolul reamintește reperele procesului: cererea de aderare a fost depusă la 3 martie 2022, statutul de țară candidată a fost acordat la 23 iunie 2022, iar în iunie 2024 UE a aprobat cadrul de negociere și a organizat prima conferință interguvernamentală, care a marcat începerea formală a negocierilor. [...]
Ucraina ridică miza descurajării militare la granița de nord , avertizând că ar lovi infrastructura critică din Belarus dacă Minskul s-ar alătura războiului de partea Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Mihailo Podoliak , consilier principal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-o declarație pentru Centrum Europy, organizație parteneră a TVP World. Podoliak a spus că Ucraina a observat o intensificare a activității logistice în Belarus, ceea ce ar putea indica pregătirea unui nou „front nordic”. „Există acolo puncte vitale care ar fi distruse imediat.” Ce urmărește Kievul: descurajarea unei intrări a Belarusului în conflict Podoliak a susținut că o eventuală implicare directă a Belarusului ar fi „nechibzuită”, argumentând că Ucraina a fortificat deja zona de la nord și nu ar avea nevoie să-și regrupeze trupele de pe linia actuală a frontului. În același context, el a afirmat că Belarusul este „în întregime în raza de tragere”, iar Ucraina ar putea lovi rapid ținte considerate vitale, dacă Minsk ar intra în război. Semnale invocate: logistică intensificată și infrastructură pentru drone Consilierul lui Zelenski a indicat și un exemplu concret: o tentativă anterioară de instalare în Belarus a unor stații de control pentru drone rusești care ar survola vestul Ucrainei, despre care a spus că ar fi vizate de lovituri ucrainene. Podoliak a adăugat că Zelenski ar fi vorbit „direct” despre acest subiect. Context diplomatic și riscul de escaladare regională Digi24 mai relatează că, într-o convorbire telefonică în weekendul precedent, președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko să nu implice Belarusul în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Avertismentele vin pe fondul temerilor exprimate de Ucraina că Moscova ar putea pregăti o nouă ofensivă în nordul țării, cu sprijinul Belarusului. În cazul unei intrări a Minskului în conflict, Podoliak a spus că Ucraina s-ar pregăti pentru un contraatac defensiv rapid. Belarus a participat recent la exerciții rusești cu arme nucleare, ceea ce a amplificat îngrijorările privind activitatea militară din apropierea flancului estic al NATO, însă Podoliak a caracterizat aceste exerciții drept tactici de intimidare. Belarus rămâne unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei de la invazia pe scară largă din 2022, permițând folosirea teritoriului său ca bază de operațiuni, dar trupele belaruse nu au intrat direct în război, conform informațiilor din articol. [...]
Ambasada SUA la Kiev spune că își continuă activitatea, contrazicând ideea unei retrageri americane, într-un moment în care Rusia încearcă să inducă presiune diplomatică prin amenințări cu atacuri asupra capitalei ucrainene , potrivit HotNews . Ambasada SUA la Kiev a transmis, într-o postare pe X, că este deschisă și că „nu au intervenit modificări” în operațiuni, calificând drept false informațiile contrare. Reprezentanța diplomatică a reiterat și avertismentul Departamentului de Stat potrivit căruia cetățenii americani nu ar trebui să călătorească în Ucraina „sub niciun motiv”, invocând conflictul armat. Declarația vine după ce șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a afirmat la sosirea la o reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE din Cipru că „toți europenii au rămas” la Kiev, în timp ce „America a plecat”. Contradicția și explicațiile vehiculate la Kiev Informația despre plecarea americanilor a fost negată și de un oficial ucrainean. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tihîi, citat de Kyiv Post, a spus că „informațiile privind plecarea Ambasadei SUA nu sunt adevărate”. În același timp, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski, Dmitro Litvin, a descris situația drept „ciudată” și a sugerat că Kallas s-ar fi putut referi la plecarea temporară a unor diplomați americani din capitală înaintea unui atac masiv recent al Rusiei (în noaptea de sâmbătă spre duminică, conform relatării). Un reprezentant al Ambasadei SUA la Kiev a refuzat să comenteze declarațiile lui Litvin. Context: amenințările Rusiei și reacția diplomatică în Europa Discuțiile au loc pe fondul amenințărilor lansate de Rusia la adresa Kievului. Pe 25 mai, ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a sunat pe secretarul de stat american Marco Rubio și a cerut evacuarea diplomaților americani, susținând că forțele ruse „încep atacuri sistematice și susținute” asupra orașului, la ordinul președintelui Vladimir Putin. În acest context, mai multe state – inclusiv Germania, Norvegia, Olanda, Polonia și România – au convocat reprezentanții Rusiei. Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că România își menține personalul diplomatic în Ucraina și a calificat amenințările Moscovei drept „o escaladare gravă și iresponsabilă”. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” MAE a mai precizat că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, reamintind că „niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale” ale Federației Ruse privind respectarea dreptului internațional. La nivelul UE, purtătoarea de cuvânt Anitta Hipper a numit amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini și a diplomaților o „escaladare inacceptabilă” și a transmis că mesajul către partea rusă este să „încetați să loviți civili”. De ce contează Menținerea sau retragerea misiunilor diplomatice din Kiev are efect direct asupra funcționării canalelor de coordonare politică și de asistență pentru Ucraina, dar și asupra semnalului de risc transmis companiilor, organizațiilor și cetățenilor străini. În acest cadru, dezmințirea publică a Ambasadei SUA indică o miză de comunicare strategică: contracararea narativelor care sugerează izolarea Kievului și creșterea presiunii prin panică și descurajare. [...]
UE amână numirea unui negociator-șef și își mută accentul pe sancțiuni , semnalând că, în evaluarea Bruxellesului, nu există încă premise operaționale pentru discuții de pace credibile cu Moscova, potrivit Digi24 . Înalți oficiali și diplomați europeni, citați de dpa, spun că șefa diplomației UE, Kaja Kallas , împreună cu state membre-cheie, inclusiv Germania, nu consideră utilă în acest moment desemnarea unei persoane care să conducă eventualele negocieri dintre Ucraina și Rusia. Discuțiile au avut loc în marja unei reuniuni informale a miniștrilor de externe ai UE, în Cipru. De ce contează: UE prioritizează „strategia” înaintea „persoanelor” Mesajul transmis de oficialii europeni este că blocul comunitar vrea să stabilească mai întâi o abordare comună: ce ar trebui discutat cu Rusia și cum ar putea UE sprijini eforturile diplomatice pentru a opri războiul declanșat de Moscova în Ucraina. În această logică, numirea unui negociator-șef ar veni abia după clarificarea mandatului și a obiectivelor. În paralel, aceeași sursă indică faptul că la nivelul UE persistă scepticismul privind disponibilitatea președintelui rus Vladimir Putin de a intra în negocieri. Următorul pas: un nou pachet de sancțiuni, cu ținte în finanțe și industria de armament În timp ce discuția despre un reprezentant special rămâne în așteptare, pregătirile pentru sancțiuni suplimentare continuă. Potrivit informațiilor obținute de dpa, Comisia Europeană și serviciul diplomatic al UE ar urma să prezinte joi statelor membre propuneri pentru un al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar viza: sectorul financiar; furnizorii industriei de armament. Context: nume vehiculate, dar fără consens politic Dezbaterea privind oportunitatea numirii unui reprezentant al UE pentru eventuale discuții cu Moscova s-a intensificat în capitalele europene. Printre numele vehiculate se numără, potrivit unor surse citate de dpa, Angela Merkel , președintele finlandez Alexander Stubb și Mario Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene. Vladimir Putin a sugerat public și numele fostului cancelar german Gerhard Schroeder, însă ideea a fost respinsă atât de guvernul german, cât și de oficiali ai UE. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că europenii vor decide cine va vorbi în numele lor. [...]
Următoarele șase luni ar putea decide poziția Ucrainei la masa negocierilor , pe fondul unei intensificări a războiului dronelor și al semnelor de uzură în armata rusă, potrivit Adevărul , care citează declarațiile generalului de brigadă Andrii Bilețki pentru Reuters. Comandantul Corpului 3 Armată al Ucrainei spune că intervalul de „șase până la nouă luni” ar putea reprezenta un punct de cotitură, dar că „următoarele șase” sunt cele mai critice. Miza, în viziunea sa, este ca Kievul să mențină presiunea și să își îmbunătățească pozițiile pe teren înaintea unor eventuale discuții, pentru a negocia „dintr-o poziție de forță” un armistițiu „cu adevărat stabil”. De ce contează: fereastra operațională se traduce în pârghie politică Deși Rusia continuă să avanseze lent pe anumite sectoare ale frontului început în februarie 2022, ritmul câștigurilor ar fi scăzut în 2026, pe fondul presiunii ucrainene asupra logisticii, apărării antiaeriene și infrastructurii militare ruse. Unul dintre blocajele majore rămâne controlul asupra regiunii Donețk: Moscova insistă pe preluarea integrală, în timp ce Kievul refuză retragerea din zone neocupate de trupele ruse. Kremlinul nu a comentat imediat declarațiile lui Bilețki, însă Vladimir Putin a afirmat recent că Rusia se apropie de obiectivele sale militare. Semne de uzură în armata rusă și presiune pe „Centura Fortificată” Bilețki susține că Rusia începe să resimtă pierderile și dificultatea de a susține ofensive la nivelul anilor anteriori. „Lipsa de personal nu le mai permite să avanseze așa cum o făceau acum un an” Evaluarea este susținută, în material, de analistul militar John Helin (Black Bird Group, Finlanda), care afirmă că Rusia pare tot mai afectată de uzură, în timp ce Ucraina, deși are la rândul ei probleme de personal, nu ar fi ajuns la un prag critic de colaps operațional. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că forțele ucrainene „contestă activ caracterul pozițional al conflictului” și ar putea lansa în curând atacuri mecanizate limitate. Luptele continuă în jurul așa-numitei „Centuri Fortificate” din estul Ucrainei, lanț de orașe fortificate care susține apărarea în Donbas; între punctele fierbinți este menționată Kostiantînivka, unde presiunea rusă rămâne ridicată. Războiul dronelor și comunicațiile, noul diferențiator Generalul ucrainean indică dronele ca factor care schimbă rapid dinamica de pe front: Ucraina ar avea un avantaj la drone de atac și sisteme terestre fără pilot, în timp ce Rusia ar compensa parțial cu drone cu fibră optică, descrise ca imposibil de bruiat electronic. Bilețki mai afirmă că limitarea accesului forțelor ruse la Starlink, decisă de Elon Musk, ar fi afectat capacitatea de coordonare a Moscovei. „Rusia pierde în mod radical la capitolul comunicații pe câmpul de luptă” În ultimele luni, Ucraina și-ar fi intensificat atacurile cu drone cu rază medie asupra infrastructurii militare ruse, ceea ce ar fi permis lovituri la distanțe mai mari în interiorul Federației Ruse. În același context, președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că armata ucraineană ar fi recucerit aproape 600 de kilometri pătrați de teritoriu în 2026. Bilețki vorbește și despre o transformare structurală a armatei ucrainene, prin integrarea accelerată a sistemelor robotizate, cu ținta ca până în 2027 circa 30% din funcțiile de luptă să fie preluate de sisteme autonome sau semi-autonome. Ce urmează: presiune pentru negocieri, dar fără consens asupra duratei războiului Materialul notează și o dispută privind orizontul conflictului. Administrația prezidențială ucraineană respinge informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora Kievul ar pregăti populația pentru încă doi-trei ani de război, după ce The Economist a relatat despre un scenariu de conflict prelungit și a avertizat asupra presiunilor interne, inclusiv scandaluri de corupție și vulnerabilități economice. Consilierul prezidențial Dmitro Lîtvîn a catalogat informațiile drept o „scurgere veche” reciclată. În paralel, sunt menționate scenarii privind reluarea negocierilor „încă din această vară”, deși „majoritatea estimărilor” ar indica un război care continuă până când una dintre părți va fi forțată la concesii majore. Pe fundal, economia Rusiei este descrisă ca afectată de sancțiuni și stagnare, dar parțial susținută de prețurile ridicate la petrol. Totodată, Zelenski a spus în fața parlamentarilor că faza „fierbinte” a războiului s-ar putea încheia până în noiembrie, condiționat de obținerea unor garanții de securitate clare din partea aliaților occidentali. Pentru context operațional separat, Adevărul mai relatează despre explozii în lanț în Crimeea, în apropierea unor obiective militare , unde guvernatorul prorus susține că Ucraina a folosit rachete Storm Shadow. [...]
Armata israeliană anticipează că Iranul ar putea lovi mai dur frontul intern în următorul conflict , pe fondul incertitudinii legate de un posibil acord SUA–Iran care, potrivit evaluărilor militare, ar putea ocoli problema rachetelor balistice, relatează The Jerusalem Post . Comandamentul Frontului Intern (Home Front Command) din cadrul IDF a transmis că pornește de la premisa că Iranul își adaptează tacticile după fiecare confruntare și va reprezenta „o amenințare și mai mare” pentru teritoriul israelian atunci când cele două părți vor ajunge din nou în război. Deși nu există o dată pentru un viitor conflict, îngrijorarea este legată atât de riscul de pagube pe plan intern, cât și de parametrii unui acord negociat de administrația Trump. În evaluarea IDF, cea mai mare amenințare pentru frontul intern rămân rachetele balistice iraniene, descrise ca fiind „mari, rapide, precise și puternice”. Publicația notează că „toate indicii” arată că un eventual acord Trump–Iran ar ignora în mare parte sau complet această componentă, ceea ce complică planificarea de apărare civilă și nivelul de pregătire necesar. Incertitudine operațională: cât timp rămâne IDF în „regim de război” Această situație a lăsat IDF, în special Comandamentul Frontului Intern, într-o perioadă prelungită de incertitudine privind gradul de mobilizare: dacă trebuie să rămână pregătită pentru o revenire la „regim de război” sau dacă poate elibera o parte din personalul de rezervă din structurile de urgență, pentru a reveni la viața civilă. Comandamentul a precizat că planificase inițial un război de 30–60 de zile, însă, potrivit relatării, SUA – nu Israel – au influențat momentele de început, escaladare, pauză și încheiere ale conflictului. În plus, politica americană ar fi oscilat, Donald Trump impunând la un moment dat un plafon de patru săptămâni, apoi extinzându-l la șase săptămâni, pe fondul riscurilor persistente de reluare a luptelor după încetarea focului din 7 aprilie. Context: de ce pagubele din 2026 au fost mai mici decât în 2025 Potrivit IDF, pagubele suferite de Israel în războiul din 2026 au fost mai reduse decât în iunie 2025. Explicațiile invocate includ: îmbunătățirea apărării Israelului; implicarea mai mare a SUA în conflictul din 2026; decizia Iranului de a lansa mai multe rachete către Emiratele Arabe Unite și alte 11 state arabe și musulmane decât către Israel. În același timp, publicația consemnează că loviturile simultane ale Israelului și SUA asupra Iranului ar fi redus capacitatea Teheranului de a trage același volum de rachete, iar atunci când a făcut-o, peste 60% (iar „potrivit unora, mult mai mult”) dintre rachete au fost direcționate către alte țări, nu către Israel. În logica IDF, tocmai această combinație de factori – care ar putea să nu se repete identic într-un conflict viitor – alimentează temerea că Iranul ar putea reveni cu tactici și lovituri mai puternice asupra frontului intern israelian. [...]
