Știri
Știri din categoria Externe
Armata israeliană anticipează că Iranul ar putea lovi mai dur frontul intern în următorul conflict, pe fondul incertitudinii legate de un posibil acord SUA–Iran care, potrivit evaluărilor militare, ar putea ocoli problema rachetelor balistice, relatează The Jerusalem Post.
Comandamentul Frontului Intern (Home Front Command) din cadrul IDF a transmis că pornește de la premisa că Iranul își adaptează tacticile după fiecare confruntare și va reprezenta „o amenințare și mai mare” pentru teritoriul israelian atunci când cele două părți vor ajunge din nou în război. Deși nu există o dată pentru un viitor conflict, îngrijorarea este legată atât de riscul de pagube pe plan intern, cât și de parametrii unui acord negociat de administrația Trump.
În evaluarea IDF, cea mai mare amenințare pentru frontul intern rămân rachetele balistice iraniene, descrise ca fiind „mari, rapide, precise și puternice”. Publicația notează că „toate indicii” arată că un eventual acord Trump–Iran ar ignora în mare parte sau complet această componentă, ceea ce complică planificarea de apărare civilă și nivelul de pregătire necesar.
Această situație a lăsat IDF, în special Comandamentul Frontului Intern, într-o perioadă prelungită de incertitudine privind gradul de mobilizare: dacă trebuie să rămână pregătită pentru o revenire la „regim de război” sau dacă poate elibera o parte din personalul de rezervă din structurile de urgență, pentru a reveni la viața civilă.
Comandamentul a precizat că planificase inițial un război de 30–60 de zile, însă, potrivit relatării, SUA – nu Israel – au influențat momentele de început, escaladare, pauză și încheiere ale conflictului. În plus, politica americană ar fi oscilat, Donald Trump impunând la un moment dat un plafon de patru săptămâni, apoi extinzându-l la șase săptămâni, pe fondul riscurilor persistente de reluare a luptelor după încetarea focului din 7 aprilie.
Potrivit IDF, pagubele suferite de Israel în războiul din 2026 au fost mai reduse decât în iunie 2025. Explicațiile invocate includ:
În același timp, publicația consemnează că loviturile simultane ale Israelului și SUA asupra Iranului ar fi redus capacitatea Teheranului de a trage același volum de rachete, iar atunci când a făcut-o, peste 60% (iar „potrivit unora, mult mai mult”) dintre rachete au fost direcționate către alte țări, nu către Israel.
În logica IDF, tocmai această combinație de factori – care ar putea să nu se repete identic într-un conflict viitor – alimentează temerea că Iranul ar putea reveni cu tactici și lovituri mai puternice asupra frontului intern israelian.
Recomandate
Așteptările de scumpiri la benzină cresc riscul politic și economic al conflictului SUA–Iran , într-un moment în care percepția publică indică o prelungire a războiului și o erodare a sprijinului pentru administrația Trump, potrivit Mediafax , care citează un sondaj Reuters/Ipsos. Sondajul, finalizat duminică, arată că 79% dintre respondenți cred că implicarea militară a SUA în Iran „va continua pentru o perioadă extinsă de timp”, în creștere de la 65% la sfârșitul lunii martie. Doar 18% se așteaptă ca războiul să se încheie „destul de repede, în câteva săptămâni”. Pe fondul escaladării, aproximativ 37% dintre respondenți aprobă atacurile militare americane împotriva Iranului, reluate de Washington pe 26 iunie, ca răspuns la ceea ce SUA au numit atacuri iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz . Costul energiei, principala temere economică Componenta cu impact direct în economie este legată de combustibili: 60% dintre respondenți spun că se așteaptă ca prețurile la benzină să crească în următorul an din cauza războiului. În paralel, jumătate dintre cei chestionați consideră că războiul „nu și-a meritat costurile”. Sondajul a fost realizat pe un eșantion național de 1.019 adulți americani, cu o marjă de eroare de aproximativ patru puncte procentuale. Blocada maritimă și presiunea pe administrația Trump În plan operațional, Donald Trump a anunțat reinstaurarea blocadei asupra transporturilor maritime iraniene din Golf, după ce Teheranul a comunicat închiderea Strâmtorii Ormuz, rută descrisă drept vitală. Potrivit informațiilor din articol, cele două părți au efectuat atacuri succesive cu rachete și drone, iar evoluțiile recente pun sub semnul întrebării un acord interimar semnat luna trecută pentru redeschiderea strâmtorii și oprirea războiului, în timp ce negocierile au continuat timp de 60 de zile. În acest context, gradul de aprobare al lui Trump a coborât spre unele dintre cele mai scăzute niveluri ale carierei sale politice, iar strategi republicani citați de Reuters avertizează că scumpirea costului vieții a neutralizat beneficiile politice ale reducerilor de impozite. Publicația notează și riscul electoral pentru Partidul Republican înainte de alegerile intermediare din noiembrie, când ar putea pierde majoritatea în Cameră și, posibil, și în Senat. [...]
Donald Trump spune că SUA vor cere compensații pentru protejarea Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă critică pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Mesajul introduce explicit o logică de „taxare” a securității maritime, cu potențiale implicații economice pentru statele și companiile dependente de tranzitul prin zonă. Trump a făcut declarațiile într-un interviu telefonic acordat Fox News , în care a susținut că SUA vor continua să controleze strâmtoarea și că, în acest context, vor fi „compensați” pentru rolul de protecție. „Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta.” Președintele american a motivat cererea de bani prin faptul că, în opinia sa, SUA ar fi asigurat securitatea Strâmtorii Ormuz timp de decenii fără să fie plătite. „Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani.” De ce contează economic Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial, pe unde trece „o parte semnificativă” din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Mediafax notează că aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează această rută, motiv pentru care orice perturbare a traficului are efecte asupra prețurilor energiei și, implicit, asupra economiei globale. Context: tensiuni și precedentul „taxei” pentru traversare În contextul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană ar fi blocat accesul prin strâmtoare, ceea ce a dus la o criză globală, potrivit aceleiași surse. În relatare se menționează atacuri asupra navelor civile și folosirea minelor marine, precum și faptul că iranienii ar fi solicitat o taxă pentru traversare, cu posibilitatea ca aceasta să devină permanentă după finalul războiului. Mediafax mai arată că unul dintre subiectele sensibile în negocierile dintre Iran și SUA este menținerea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Arestarea la domiciliu a lui Mahmoud Ahmadinejad indică o nouă epurare internă la Teheran , pe fondul suspiciunilor de colaborare cu Israelul și al temerilor regimului că fostul președinte ar putea deveni un pol alternativ de putere, potrivit HotNews , care citează o investigație The New York Times. Mahmoud Ahmadinejad, președinte al Iranului între 2005 și 2013, se află în arest la domiciliu sub supravegherea serviciului de informații al Gărzii Revoluționare Islamice , după ce autoritățile iraniene ar fi descoperit relațiile sale cu Israelul, conform The New York Times, care invocă patru înalți oficiali iranieni. Miza relației ar fi fost o posibilă revenire la putere a lui Ahmadinejad, după ce regimul de la Teheran i-ar fi respins candidaturile. Potrivit investigației, Israelul ar fi derulat ani la rând o operațiune secretă pentru a-l recruta ca agent de informații și, ulterior, ar fi luat în calcul instalarea lui ca lider al Iranului după răsturnarea regimului. Operațiunea ar fi culminat în februarie, dar planul ar fi eșuat The New York Times relatează că, la sfârșitul lunii februarie, în primele zile ale atacurilor americane și israeliene împotriva Iranului, ar fi existat o încercare de relocare a fostului lider, care trăia sub supraveghere strictă la Teheran. Obiectivul ar fi fost declanșarea unui plan de schimbare a regimului și instalarea lui Ahmadinejad, însă planul ar fi eșuat. În același fir al relatării, publicația americană scrie că, în februarie, complexul rezidențial al lui Ahmadinejad ar fi fost lovit de un atac aerian israelian care viza gărzile sale de corp și mașina blindată, după care acesta ar fi fost preluat de agenți ai Mossadului și dus într-o „casă sigură” secretă. Ulterior, Ahmadinejad ar fi părăsit locația din motive neclare și nu ar mai fi fost văzut până la apariția sa la înmormântarea fostului lider suprem Ali Khamenei, moment după care ar fi fost reținut și plasat în arest la domiciliu, potrivit unor oficiali iranieni citați. Episodul Budapesta și acuzațiile privind contacte cu serviciile israeliene O etapă neobișnuită a operațiunii ar fi avut loc la începutul lui 2024, când un înalt oficial maghiar i-ar fi cerut rectorului Universității Ludovika din Budapesta, Gergely Deli, să-l invite pe Ahmadinejad la o conferință despre schimbările climatice. Rectorul a declarat că i s-ar fi spus că evenimentul urma să fie un paravan pentru discuții secrete între Ahmadinejad și oficiali ai serviciilor israeliene. În context, The New York Times notează că premierul ungar de atunci, Viktor Orban, era perceput drept un aliat puternic al premierului israelian Benjamin Netanyahu. Foști oficiali americani au mai afirmat că David Barnea, identificat în text ca fost șef al Shin Bet (Agenția de Securitate a Israelului), s-ar fi deplasat personal la Budapesta pentru întâlnirea cu Ahmadinejad. Plăți secrete și un plan mai larg de schimbare a regimului Investigația susține că Israelul ar fi făcut mai multe plăți secrete către Ali Akbar Javanfekr, purtător de cuvânt al lui Ahmadinejad, și că ar fi existat întâlniri repetate înainte de începerea Operațiunii „Roaring Lion”. În paralel, planul de schimbare a regimului ar fi inclus și înarmarea și instruirea unor forțe de opoziție kurde iraniene din nordul Irakului pentru a pătrunde în vestul Iranului și a avansa spre Teheran, însă acest efort „nu s-a concretizat niciodată”, potrivit relatării. Oficialii israelieni nu au comentat public acuzațiile privind planul de a-l instala pe Ahmadinejad la conducerea Iranului. De ce contează: semnal de vulnerabilitate și control intern Din perspectiva regimului iranian, cazul sugerează o combinație de risc de securitate și risc politic intern: un fost președinte, cu ambiții de revenire, ar fi devenit o posibilă piesă într-un scenariu extern de schimbare a regimului. Un fost consilier, Abdolreza Davari, a declarat pentru The New York Times că Ahmadinejad nu ar fi fost motivat de bani, ci de putere: „Are bani; dispune de o rețea economică extinsă. Ar face-o pentru putere. Vrea să se afle la cârma puterii.” Contextul adăugat de The New York Times este că, în timpul mandatului său (2005–2013), politica sa privind programul nuclear a dus la sancțiuni internaționale și, ulterior, la criză economică, iar după plecarea de la putere și-ar fi temperat retorica anti-Israel și ar fi încercat să-și construiască o imagine mai moderată. Ce urmează rămâne neclar: informațiile disponibile indică doar că Ahmadinejad este în arest la domiciliu, fără detalii despre o eventuală procedură publică sau acuzații formale. [...]
Armata SUA a reluat loviturile asupra Iranului pentru a proteja traficul comercial din Strâmtoarea Ormuz , într-o escaladare care menține riscul de perturbare a uneia dintre cele mai importante rute maritime pentru energie și mărfuri. Potrivit Agerpres , atacurile au fost lansate duminică seara, cu obiectivul declarat de a împiedica Teheranul să atace nave în strâmtoare. Reluarea atacurilor a avut loc la ora 17:00, ora Washingtonului (luni, 00:00 ora României), conform unui mesaj publicat pe platforma X de Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM). În mesaj, CENTCOM afirmă că urmărește să împiedice Iranul să „atace echipajele civile și navele comerciale” din Strâmtoarea Ormuz. În același context, armata americană a transmis că „comandantul suprem” a ordonat aceste lovituri „pentru ca forțele iraniene să fie trase la răspundere”, referindu-se la președintele SUA, Donald Trump . De ce contează: presiune pe o rută critică pentru comerț și energie Strâmtoarea Ormuz este un punct de tranzit strategic pentru transportul maritim, iar orice intensificare a confruntării SUA–Iran în zonă amplifică riscurile operaționale pentru navele comerciale (siguranță, asigurări, rute ocolitoare și întârzieri). În materialul citat nu sunt oferite detalii despre ținte, pagube sau durata operațiunilor, iar informațiile disponibile se limitează la justificarea oficială a loviturilor și la intervalul orar al reluării acestora. [...]
Atacurile revendicate de Iran în statele din Golf au început să atingă infrastructură energetică și puncte de frontieră, crescând riscul de întreruperi operaționale și de escaladare regională , potrivit TVR Info , care sintetizează informații atribuite inclusiv The Guardian, AFP și Reuters. Teheranul, prin Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, a susținut că a lovit ținte asociate prezenței americane în mai multe țări: un centru de comandă și control și hangare pentru drone în Iordania, o stație radar americană în Kuweit, platforme de suport și realimentare pentru portavioane americane în Oman, precum și un centru de mentenanță a avioanelor și o instalație de comandă în Qatar. Kuweit: puncte de frontieră și o platformă petrolieră offshore, vizate în atac Ministerul Apărării din Kuweit a anunțat că trei puncte de trecere a frontierei din nordul țării și o platformă petrolieră offshore au fost atacate într-un nou schimb de lovituri între Iran și SUA, incident soldat cu rănirea unei persoane și pagube materiale, conform AFP și Reuters. Ministerul nu a precizat originea atacului asupra punctelor de frontieră, dar a spus că platforma aparținând Kuwait Oil Company a fost vizată de „o dronă ostilă”. Qatar: răniți după interceptări, iar Doha invocă dreptul de a răspunde În Qatar, Ministerul de Interne a anunțat că trei persoane, inclusiv un copil, au fost rănite de șrapnel după ce apărarea aeriană a interceptat atacuri. Autoritățile au precizat că răniții primesc îngrijiri medicale și nu au raportat decese. Ministerul de Externe qatarez a transmis că își „rezervă dreptul deplin de a răspunde” în conformitate cu dreptul internațional și a calificat ofensiva Teheranului drept o „încălcare flagrantă” a suveranității regionale, susținând că Iranul este „pe deplin responsabil” pentru atacuri și consecințele lor. Alertă extinsă în regiune: EAU, Bahrain, Iordania și Oman Emiratele Arabe Unite au anunțat că au detectat amenințări cu rachete în afara „granițelor” și că monitorizarea se desfășoară „non-stop”. În Bahrain, Ministerul de Interne a comunicat că au fost declanșate sirenele și populația a fost îndemnată să meargă către cel mai apropiat loc sigur, în timp ce forțele armate sunt la „cel mai înalt nivel de pregătire”. În Iordania, Ministerul Comunicațiilor a spus că trei rachete iraniene au căzut pe teritoriul țării, provocând pagube materiale minore, fără victime. În Oman, agenția de știri statală a relatat despre atacuri cu drone în nord-est, în zona strâmtorii Ormuz . Implicația economică imediată: risc operațional pentru energie și transport Din informațiile prezentate, elementul cu potențial economic direct este lovirea unei platforme petroliere offshore în Kuweit și activarea alertelor în proximitatea strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul regional. TVR Info nu oferă date despre impactul asupra producției sau exporturilor, astfel că amploarea efectelor economice rămâne, deocamdată, neclară. Recomandări de securitate: SUA își avertizează cetățenii în Oman Ambasada SUA în Oman le-a recomandat cetățenilor americani aflați în Duqm și în guvernoratul Musandam să rămână la adăpost „din cauza activităților recente”, îndemnându-i să stea departe de ferestre și menționând că autoritățile americane monitorizează situația și pot oferi informații despre opțiuni de plecare din regiune. Evoluția depinde de ritmul și țintele următoarelor lovituri, dar faptul că sunt raportate atacuri asupra unor puncte de frontieră și asupra unei platforme petroliere indică o presiune în creștere asupra funcționării infrastructurii și asupra climatului de securitate din statele din Golf. [...]
Rusia încearcă să limiteze pierderile din turism în Crimeea după anularea a aproximativ un milion de călătorii, alocând peste 4,3 miliarde de ruble pentru sprijinirea angajaților și companiilor din domeniu, potrivit Antena 3 . Măsura vine pe fondul deteriorării rapide a condițiilor de operare în peninsulă, afectată de atacuri ucrainene și de întreruperi repetate de utilități, într-un moment de vârf al sezonului estival. Guvernul rus a anunțat că banii provin din fondul de rezervă și vor ajunge la angajații a peste 4.600 de companii din turism din Crimeea și Sevastopol, despre care autoritățile spun că se află „într-o situație dificilă”. Din suma totală, 3,7 miliarde de ruble sunt direcționate către Crimeea, iar 584,5 milioane de ruble către Sevastopol. Dimensiunea șocului: rezervări anulate și pierderi pentru operatori Potrivit Asociației Turoperatorilor din Rusia, până la finalul lunii iulie au fost anulate aproximativ un milion de călătorii către Crimeea și Sevastopol. Organizația estimează valoarea rezervărilor anulate la 20–25 de miliarde de ruble, din care 5–7 miliarde de ruble ar reprezenta pierderile turoperatorilor. Asociația a cerut guvernului, între altele, amânări pentru îndeplinirea obligațiilor față de turiști, precum și pentru plata taxelor și a contribuțiilor de asigurări, conform informațiilor citate în material. Probleme operaționale: combustibil, electricitate și apă Pe lângă reculul turistic, peninsula s-a confruntat, la finalul lunii mai, cu o criză de combustibil, pe fondul atacurilor asupra rutelor de aprovizionare și asupra rafinăriilor rusești. La 26 iunie a fost instituită stare de urgență, iar pe 6 iulie Crimeea a rămas fără electricitate după atacuri asupra unor stații de transformare, urmate de probleme serioase și cu alimentarea cu apă. Autoritățile ruse au indicat că dificultățile continuă: la 12 iulie erau raportate întreruperi de curent în mai multe orașe și raioane, iar în unele localități alimentarea cu apă era complet oprită. Efecte în lanț: lipsuri în magazine și scumpirea benzinei În acest context, locuitorii Crimeei se confruntă și cu lipsa unor produse de bază (între care zahăr, hrișcă, orez, făină și sare), iar unele supermarketuri au limitat vânzarea la cel mult trei bucăți de persoană, potrivit materialului. Prețul benzinei a urcat la 185–200 de ruble pe litru la stațiile de alimentare, iar pe piața neagră ar fi ajuns la 250–400 de ruble pe litru. Context: presiune militară și blocaje de transport Pe 24 iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a anunțat începerea unei operațiuni în Crimeea, iar ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , a spus că obiectivul este izolarea peninsulei. La finalul lunii iunie, la ieșirea din Crimeea s-a format o coloană de aproximativ 2.000 de mașini, iar legăturile feroviare cu Rusia au fost reduse la jumătate. În paralel, imagini apărute pe rețelele sociale în această săptămână arată plaje aproape goale în plin sezon estival, un semnal direct al impactului economic asupra unei regiuni dependente de turism. [...]
