Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană ar urma să propună pe 16 iunie deschiderea primului capitol de negocieri de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina, un pas care poate debloca calendarul extinderii UE, dar rămâne condiționat de unanimitatea statelor membre și de ritmul reformelor din țările candidate, potrivit Adevărul.
Propunerea vizează lansarea primului pachet de negocieri – capitolul „Fundamentals” – și urmează să fie discutată la Bruxelles în Consiliul Afaceri Generale (reuniunea miniștrilor afacerilor europene). Conform informațiilor citate de Adevărul din Euractiv, calendarul ar permite ca liderii UE să aprobe decizia două zile mai târziu, în cadrul Consiliului European.
Primul capitol acoperă elemente considerate de bază pentru aderare, între care funcționarea instituțiilor democratice, criteriile economice și respectarea principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. În practică, deschiderea lui este un semnal politic și procedural că negocierile intră într-o etapă mai aplicată, cu evaluări și condiționalități pe reforme.
Aceeași sursă indică faptul că alte capitole de negociere ar putea fi deschise în iulie, dacă decizia din iunie trece de statele membre.
Procesul a fost frânat în ultimele luni în principal de opoziția fostului premier ungar Viktor Orbán, notează materialul. După schimbarea guvernării la Budapesta, noul executiv a transmis semnale de poziționare mai moderată față de extindere.
În acest context, premierul ungar Péter Magyar ar urma să meargă la Bruxelles în această săptămână și ar putea lega susținerea extinderii de deblocarea fondurilor europene anterior suspendate pentru Ungaria din cauza încălcării normelor UE sub guvernarea Orbán, potrivit informațiilor din articol.
Subiectul a fost discutat recent și între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru deschiderea tuturor celor șase „clustere” (grupuri tematice de capitole) și speră ca primul să fie lansat în iunie.
În paralel, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Taras Kacika, a susținut anterior că Ucraina ar putea închide majoritatea capitolelor în 12–18 luni și ar putea ajunge în 2027 la etapa semnării tratatului de aderare. Totuși, experți citați în material avertizează că ritmul reformelor rămâne o vulnerabilitate, cu restanțe menționate precum reforma justiției, modificări ale Codului de procedură penală, reforma Biroului de Investigații de Stat și rolul experților internaționali în selecția pentru funcții-cheie.
Negocierile de aderare sunt organizate pe șase grupuri tematice, iar deschiderea fiecărui grup necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre. Orice stat poate bloca avansul dacă apreciază că țara candidată nu mai respectă reformele asumate.
Pentru Republica Moldova, articolul reamintește reperele procesului: cererea de aderare a fost depusă la 3 martie 2022, statutul de țară candidată a fost acordat la 23 iunie 2022, iar în iunie 2024 UE a aprobat cadrul de negociere și a organizat prima conferință interguvernamentală, care a marcat începerea formală a negocierilor.
Recomandate
Volodîmîr Zelenski a transmis că Ucraina nu acceptă negocieri despre viitorul ei fără Kiev , pe fondul discuțiilor vehiculate despre un posibil format Trump–Putin–Xi, potrivit Kyiv Post . Mesajul are o miză de reglementare și securitate: legitimitatea oricărui acord privind suveranitatea și arhitectura de securitate post-război este condiționată, în viziunea Kievului, de participarea directă a Ucrainei. Zelenski a vorbit marți, 20 octombrie, la o conferință de presă comună la Oslo , alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, răspunzând relatărilor că Donald Trump și Vladimir Putin ar lua în calcul un summit trilateral cu Xi Jinping, care ar putea include discuții despre încheierea războiului. Întrebat dacă o astfel de întâlnire ar fi acceptabilă sau legitimă, Zelenski a făcut distincția între o discuție între marile puteri și negocierile despre viitorul Ucrainei. „Dacă subiectul este despre Ucraina, viitorul nostru, poate fi acceptabil doar când suntem la masa negocierilor.” Context: semnalele de la Trump și reacția Kievului Declarațiile vin după ce Trump a spus că ar fi dispus să se întâlnească cu Putin și Xi în China luna viitoare, posibil fără Zelenski, sugerând totodată că Ucraina ar trebui să aibă „pe altcineva” care să negocieze în numele ei. Conform aceluiași material, Trump a indicat că un eventual summit ar avea ca temă principală dezarmarea nucleară, dar ar putea aborda și războiul din Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, respinsese deja perspectiva ca cei trei lideri să discute viitorul Ucrainei fără Kiev, avertizând că o astfel de întâlnire l-ar încuraja pe Putin să continue războiul, nu să-l oprească. Ce se discută în paralel: garanții de securitate, sancțiuni și reconstrucție La Oslo, Zelenski s-a întâlnit și cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, care urma să meargă miercuri, 21 octombrie, la Sankt Petersburg pentru discuții cu oficiali ruși. Potrivit relatării oficiale a guvernului norvegian (link în materialul sursă), Witkoff ar urma să prezinte propuneri dezvoltate de reprezentanți ucraineni, americani și europeni, ca posibilă pregătire pentru negocieri „la nivel de lideri”. Temele acoperite la Oslo au inclus: garanții de securitate pentru Ucraina; chestiuni teritoriale; sancțiuni; reconstrucția postbelică; viitoarea ordine de securitate europeană. Støre a reafirmat poziția Norvegiei că Ucraina nu poate fi exclusă din deciziile despre propriul viitor. „Nu va exista nimic despre Ucraina fără Ucraina.” Zelenski a spus că discuțiile au avansat și pe zona garanțiilor de securitate post-război, inclusiv aranjamente „modelate” după prevederi de apărare colectivă similare NATO, menționând că mai multe propuneri au fost incluse într-un document de negociere pe care Witkoff îl va împărtăși părții ruse. Cooperare SUA–Ucraina: avertizare timpurie, Starlink și Patriot Zelenski a indicat și o îmbunătățire a comunicării cu oficiali americani, invocând o convorbire telefonică cu secretarul de stat Marco Rubio și „semnale pozitive” din partea SUA. Totodată, el a confirmat reluarea cooperării de informații privind lansările de rachete balistice rusești, după întreruperi recente care au alimentat îngrijorări la Kiev. Pe agenda discuțiilor cu Rubio au mai fost, potrivit declarațiilor lui Zelenski, două subiecte operaționale sensibile pentru apărarea Ucrainei: comunicațiile prin satelit Starlink și sistemele de apărare antiaeriană Patriot. În acest cadru, Zelenski a avertizat că etapa următoare a negocierilor va fi „crucială”, iar Kievul așteaptă reacții după discuțiile emisarului american la Sankt Petersburg. [...]
Discuțiile Zelenski–emisarii lui Trump indică un posibil cadru de negociere, dar sub presiune politică americană , un semnal relevant pentru stabilitatea regională și pentru riscurile economice din proximitatea UE, potrivit Agerpres , care citează AFP. Întâlnirea de marți dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarii președintelui SUA, Donald Trump , ar fi dus la „progrese reciproce”, conform ambelor părți. În același timp, Trump își menține presiunea asupra lui Zelenski pentru a forța un acord cu Moscova, notează AFP. De ce contează: presiunea pentru un acord poate schimba rapid așteptările pieței Mesajul dublu – „progrese” în discuții, dar și presiune publică pentru accelerarea unui acord – sugerează că Washingtonul încearcă să împingă procesul într-o direcție mai rapidă, chiar dacă tensiunile persistă. Pentru mediul de afaceri european, inclusiv pentru România, orice schimbare de ritm în negocieri poate influența percepția de risc în regiune, cu efecte în lanț asupra costurilor de finanțare, investițiilor și logisticii. Ce informații lipsesc Materialul integral este disponibil doar abonaților Agerpres , astfel că nu sunt accesibile detalii despre conținutul concret al „progreselor” invocate, calendarul următorilor pași sau eventuale condiții discutate cu partea ucraineană ori cu Rusia. [...]
Avertismentul că Washingtonul ar putea condiționa sprijinul pentru Kiev de o înțelegere cu Moscova ridică riscuri operaționale imediate pentru apărarea Ucrainei , în contextul unor tensiuni deja vizibile pe livrările de armament și pe accesul la servicii satelitare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile generalului american în retragere Wesley Clark . Fost comandant suprem al forțelor aliate NATO, Clark a spus într-un interviu acordat jurnalistei Elizabeth Vargas de la NewsNation (link în sursă) că președintele Donald Trump ar putea urmări „să facă schimb” suveranitatea Ucrainei pentru cooperarea președintelui rus Vladimir Putin în dosarul Iranului, în special pe tema programului nuclear al Teheranului. El a descris un asemenea scenariu drept o „înțelegere foarte, foarte coruptă și periculoasă”, avertizând că presiunea SUA asupra Kievului ar putea împinge Ucraina spre capitulare, în timp ce Rusia ar fi „recompensată” pentru agresiune. „Dacă poate provoca eșecul Ucrainei, livrează Ucraina lui Putin.” Clark a afirmat că, în interpretarea sa, Putin ar oferi ajutor pe relația cu Iranul în schimbul unor concesii privind Ucraina. „Exact. Exact asta se înțelege.” Publicația notează însă explicit că fostul general nu a prezentat dovezi directe privind existența unei astfel de înțelegeri, ci a vorbit despre o interpretare a acțiunilor recente și a priorităților diplomatice ale lui Trump. Ce consecințe operaționale indică avertismentul În material sunt menționate mai multe puncte de fricțiune între Kiev și Washington, care, dacă s-ar confirma sau s-ar amplifica, ar afecta direct capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea: decizia lui Trump de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei; restricții semnalate asupra comunicațiilor prin satelit; întârzieri în livrarea unor rachete critice pentru apărarea aeriană. Președintele Volodimir Zelenski a acuzat Washingtonul că nu a furnizat informații în avans despre recente atacuri cu rachete balistice rusești și că a încetinit servicii satelitare folosite de forțele ucrainene. Clark a spus că, în timpul unei vizite recente la Varșovia, a observat îngrijorare în rândul oficialilor europeni de securitate, invocând inclusiv relatări despre întreruperea utilizării Starlink și a schimbului de informații, în timp ce „38 de rachete într-o noapte” ar fi lovit în jurul Kievului. În același timp, administrația Trump a negat că ar fi suspendat deliberat schimbul de informații cu Ucraina, iar oficiali americani au contestat afirmațiile potrivit cărora Washingtonul ar fi ordonat restricții satelitare. Context: temeri privind negocieri fără Ucraina la masă Clark a comparat scenariul cu Acordul de la München din 1938, susținând că încheierea unui război în detrimentul suveranității unei țări invadate ar submina principiile internaționale pe care SUA le-au apărat istoric. El a criticat și posibilitatea unui summit în trei – Trump, Putin și președintele chinez Xi Jinping – care ar putea avea loc la reuniunea APEC de luna viitoare, la Shenzhen, în China. Temerea, potrivit materialului, este că o eventuală discuție despre o „soluție” pentru război ar putea avea loc fără participarea Ucrainei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, este citat cu o poziție similară: un astfel de format ar încuraja Moscova să continue invazia. Pentru moment, miza practică rămâne dacă tensiunile deja reclamate – întârzieri de livrări, dispute pe informații și servicii satelitare – se traduc în limitări persistente pe teren, într-un moment în care Kievul insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare aeriană și sprijin informațional. [...]
Limitarea vitezei de utilizare a Starshield afectează operațional logistica și apărarea cu drone a Ucrainei în mai multe sectoare ale frontului, a transmis președintele Volodimir Zelenski , potrivit Agerpres . Miza imediată este capacitatea de a intercepta drone rusești, inclusiv modele cu reacție, în condițiile în care „viteza este esențială” pentru protejarea vieților. Zelenski a spus că a constatat că echipamentele „nu mai funcționează la viteze de 130 până la 161 km/h în mai multe sectoare ale frontului”, ceea ce „încetinește logistica” și „limitează utilizarea mai multor tipuri de drone”. În același context, el a menționat dronele interceptoare, folosite împotriva dronelor rusești cu reacție care pot ajunge la viteze de până la 600 km/h. Ce înseamnă, concret, limitarea de viteză Potrivit unor surse ucrainene citate în material, restricțiile semnalate săptămâna trecută ar însemna că semnalul dintre satelit și antenă ar fi întrerupt atunci când antena depășește aproximativ 160 km/h. Efectul operațional indicat este complicarea misiunilor dronelor interceptoare și a unor atacuri de rază medie. Ucraina folosește sistemul SpaceX pentru comunicații pe câmpul de luptă, atacuri de rază medie împotriva teritoriilor ocupate de Rusia și drone interceptoare. În paralel, folosește și sistemul civil Starlink, însă nu pentru operațiuni militare, conform aceleiași surse. Disputa Kiev–Washington și poziția SpaceX Săptămâna trecută, Kievul a acuzat Washingtonul că limitează deliberat vitezele la care rețeaua de sateliți SpaceX a lui Elon Musk poate fi utilizată eficient, după ce președintele american Donald Trump a criticat atacurile ucrainene împotriva rafinăriilor rusești. Elon Musk a declarat că orice încetinire a Starshield în Ucraina este responsabilitatea administrației SUA, nu a SpaceX. La rândul său, Donald Trump a afirmat că nu a dat ordinul de a reduce versiunea militară a rețelei. Context: schimbul de informații SUA–Ucraina, contestat public În aceeași zi, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că nu a existat „nicio pauză” în schimbul de informații cu Kievul și l-a îndemnat pe Zelenski să se concentreze pe modul de „a pune capăt războiului”. Rubio a respins și afirmația lui Zelenski potrivit căreia ar fi fost suspendată furnizarea unor date esențiale de avertizare timpurie privind lansările de rachete rusești, potrivit dpa. Pentru Ucraina, problema rămâne una de funcționare pe teren: dacă limitările de viteză persistă, utilizarea dronelor interceptoare și a unor capabilități de atac la distanță poate fi afectată în sectoarele unde conexiunea este restricționată. [...]
Estimarea Kievului de 1,56 milioane de pierderi rusești ridică miza costurilor de război și sugerează o uzură accelerată a resursei umane și a tehnicii militare, cu efecte directe asupra capacității operaționale a Rusiei, potrivit Mediafax . Statul Major al armatei ucrainene susține că, de la declanșarea invaziei pe scară largă la 24 februarie 2022, Rusia ar fi ajuns la un total de 1.567.160 de militari pierduți. Doar în ultimele 24 de ore, pierderile ar fi fost de încă 2.100 de militari, potrivit The Kyiv Independent , citat de publicație. Mediafax precizează că cifra este o estimare a Kievului privind pierderile de personal (nu doar soldați uciși) și nu a fost confirmată independent. Ce include bilanțul de echipamente raportat de Ucraina Pe lângă pierderile de personal, Statul Major ucrainean a publicat și o listă de echipamente pe care Rusia „le-ar fi pierdut” de la începutul invaziei, între care: 12.416 tancuri; 25.565 vehicule blindate de luptă; 164.578 vehicule și cisterne de combustibil; 51.317 sisteme de artilerie; 2.224 lansatoare multiple de rachete; 1.714 sisteme de apărare antiaeriană; 449 avioane și 356 elicoptere; 2.974 vehicule terestre fără pilot; 35 nave și ambarcațiuni și două submarine. Publicația notează că aceste cifre provin din raportările armatei ucrainene și nu pot fi verificate independent în totalitate. Context: ce spun evaluările occidentale despre raportul pierderilor Mediafax citează și evaluări ale unor centre de analiză occidentale, potrivit cărora pierderile militare rusești ar fi semnificativ mai mari decât cele ucrainene. Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează un raport al pierderilor Rusia–Ucraina de aproximativ 2,5 la 1 sau 2 la 1. Într-o analiză CSIS din ianuarie 2026, Ucraina ar fi avut între 500.000 și 600.000 de militari uciși, răniți sau dispăruți între februarie 2022 și decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Autoritățile ucrainene nu publică regulat propriile pierderi, invocând motive de securitate operațională. Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat France TV pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, la care s-ar adăuga un număr important de persoane dispărute, pe fondul dificultăților de recuperare a trupurilor de pe front, inclusiv pentru identificarea prin teste ADN. [...]
Volodimir Zelenski condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea de rachete Patriot , într-un semnal că negocierile privind sprijinul militar american intră într-o zonă de „troc” cu impact direct asupra capacității Ucrainei de a-și proteja infrastructura, potrivit Focus . Într-un interviu acordat Bloomberg , președintele ucrainean l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că ar exercita presiuni asupra Kievului pentru a face concesii Rusiei, mergând până la ideea unei „capitulări”. Zelenski a spus că nu crede că acesta este obiectivul partenerilor occidentali, dar a adăugat că „așa arată” situația, în percepția sa. Propunerea Kievului: oprirea loviturilor, în schimbul muniției pentru apărare Zelenski afirmă că a înaintat Washingtonului o propunere legată de condițiile în care Ucraina ar opri atacurile asupra rafinăriilor rusești – o solicitare pe care Trump ar fi formulat-o „de ceva vreme”. Potrivit declarațiilor sale, planul ar fi fost: Ucraina să nu mai lovească „centrale diesel”/instalații de tip diesel din Rusia; în schimb, SUA să furnizeze rachete pentru sistemele Patriot, pentru protejarea infrastructurii ucrainene. Președintele ucrainean susține însă că partea americană ar urmări doar oprirea atacurilor, fără a accepta explicit condiționarea de livrări pentru apărare, și că, dacă Ucraina ar opri loviturile, „vor să ne taie de la ceva” (formulare care, în material, nu este detaliată suplimentar). Context operațional: atacuri cu drone raportate la Sankt Petersburg În paralel, autoritățile ruse au raportat atacuri ucrainene cu „zeci de drone” asupra unor ținte din Sankt Petersburg, inclusiv un terminal petrolier din port și un centru de date. Potrivit agenției de stat Tass, care îl citează pe guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drosdenko, ar fi fost respinse 126 de drone și nu ar exista victime. Guvernatorul orașului Sankt Petersburg, Alexander Beglov, a declarat – conform aceleiași relatări – că la terminalul petrolier a izbucnit un incendiu. Amploarea pagubelor rămâne neclară, iar în mediul online circulă imagini video care nu au fost confirmate independent. [...]
