Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană ar urma să propună pe 16 iunie deschiderea primului capitol de negocieri de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina, un pas care poate debloca calendarul extinderii UE, dar rămâne condiționat de unanimitatea statelor membre și de ritmul reformelor din țările candidate, potrivit Adevărul.
Propunerea vizează lansarea primului pachet de negocieri – capitolul „Fundamentals” – și urmează să fie discutată la Bruxelles în Consiliul Afaceri Generale (reuniunea miniștrilor afacerilor europene). Conform informațiilor citate de Adevărul din Euractiv, calendarul ar permite ca liderii UE să aprobe decizia două zile mai târziu, în cadrul Consiliului European.
Primul capitol acoperă elemente considerate de bază pentru aderare, între care funcționarea instituțiilor democratice, criteriile economice și respectarea principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. În practică, deschiderea lui este un semnal politic și procedural că negocierile intră într-o etapă mai aplicată, cu evaluări și condiționalități pe reforme.
Aceeași sursă indică faptul că alte capitole de negociere ar putea fi deschise în iulie, dacă decizia din iunie trece de statele membre.
Procesul a fost frânat în ultimele luni în principal de opoziția fostului premier ungar Viktor Orbán, notează materialul. După schimbarea guvernării la Budapesta, noul executiv a transmis semnale de poziționare mai moderată față de extindere.
În acest context, premierul ungar Péter Magyar ar urma să meargă la Bruxelles în această săptămână și ar putea lega susținerea extinderii de deblocarea fondurilor europene anterior suspendate pentru Ungaria din cauza încălcării normelor UE sub guvernarea Orbán, potrivit informațiilor din articol.
Subiectul a fost discutat recent și între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru deschiderea tuturor celor șase „clustere” (grupuri tematice de capitole) și speră ca primul să fie lansat în iunie.
În paralel, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Taras Kacika, a susținut anterior că Ucraina ar putea închide majoritatea capitolelor în 12–18 luni și ar putea ajunge în 2027 la etapa semnării tratatului de aderare. Totuși, experți citați în material avertizează că ritmul reformelor rămâne o vulnerabilitate, cu restanțe menționate precum reforma justiției, modificări ale Codului de procedură penală, reforma Biroului de Investigații de Stat și rolul experților internaționali în selecția pentru funcții-cheie.
Negocierile de aderare sunt organizate pe șase grupuri tematice, iar deschiderea fiecărui grup necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre. Orice stat poate bloca avansul dacă apreciază că țara candidată nu mai respectă reformele asumate.
Pentru Republica Moldova, articolul reamintește reperele procesului: cererea de aderare a fost depusă la 3 martie 2022, statutul de țară candidată a fost acordat la 23 iunie 2022, iar în iunie 2024 UE a aprobat cadrul de negociere și a organizat prima conferință interguvernamentală, care a marcat începerea formală a negocierilor.
Recomandate
Ucraina ridică miza descurajării militare la granița de nord , avertizând că ar lovi infrastructura critică din Belarus dacă Minskul s-ar alătura războiului de partea Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Mihailo Podoliak , consilier principal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-o declarație pentru Centrum Europy, organizație parteneră a TVP World. Podoliak a spus că Ucraina a observat o intensificare a activității logistice în Belarus, ceea ce ar putea indica pregătirea unui nou „front nordic”. „Există acolo puncte vitale care ar fi distruse imediat.” Ce urmărește Kievul: descurajarea unei intrări a Belarusului în conflict Podoliak a susținut că o eventuală implicare directă a Belarusului ar fi „nechibzuită”, argumentând că Ucraina a fortificat deja zona de la nord și nu ar avea nevoie să-și regrupeze trupele de pe linia actuală a frontului. În același context, el a afirmat că Belarusul este „în întregime în raza de tragere”, iar Ucraina ar putea lovi rapid ținte considerate vitale, dacă Minsk ar intra în război. Semnale invocate: logistică intensificată și infrastructură pentru drone Consilierul lui Zelenski a indicat și un exemplu concret: o tentativă anterioară de instalare în Belarus a unor stații de control pentru drone rusești care ar survola vestul Ucrainei, despre care a spus că ar fi vizate de lovituri ucrainene. Podoliak a adăugat că Zelenski ar fi vorbit „direct” despre acest subiect. Context diplomatic și riscul de escaladare regională Digi24 mai relatează că, într-o convorbire telefonică în weekendul precedent, președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko să nu implice Belarusul în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Avertismentele vin pe fondul temerilor exprimate de Ucraina că Moscova ar putea pregăti o nouă ofensivă în nordul țării, cu sprijinul Belarusului. În cazul unei intrări a Minskului în conflict, Podoliak a spus că Ucraina s-ar pregăti pentru un contraatac defensiv rapid. Belarus a participat recent la exerciții rusești cu arme nucleare, ceea ce a amplificat îngrijorările privind activitatea militară din apropierea flancului estic al NATO, însă Podoliak a caracterizat aceste exerciții drept tactici de intimidare. Belarus rămâne unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei de la invazia pe scară largă din 2022, permițând folosirea teritoriului său ca bază de operațiuni, dar trupele belaruse nu au intrat direct în război, conform informațiilor din articol. [...]
Ambasada SUA la Kiev spune că își continuă activitatea, contrazicând ideea unei retrageri americane, într-un moment în care Rusia încearcă să inducă presiune diplomatică prin amenințări cu atacuri asupra capitalei ucrainene , potrivit HotNews . Ambasada SUA la Kiev a transmis, într-o postare pe X, că este deschisă și că „nu au intervenit modificări” în operațiuni, calificând drept false informațiile contrare. Reprezentanța diplomatică a reiterat și avertismentul Departamentului de Stat potrivit căruia cetățenii americani nu ar trebui să călătorească în Ucraina „sub niciun motiv”, invocând conflictul armat. Declarația vine după ce șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a afirmat la sosirea la o reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE din Cipru că „toți europenii au rămas” la Kiev, în timp ce „America a plecat”. Contradicția și explicațiile vehiculate la Kiev Informația despre plecarea americanilor a fost negată și de un oficial ucrainean. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tihîi, citat de Kyiv Post, a spus că „informațiile privind plecarea Ambasadei SUA nu sunt adevărate”. În același timp, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski, Dmitro Litvin, a descris situația drept „ciudată” și a sugerat că Kallas s-ar fi putut referi la plecarea temporară a unor diplomați americani din capitală înaintea unui atac masiv recent al Rusiei (în noaptea de sâmbătă spre duminică, conform relatării). Un reprezentant al Ambasadei SUA la Kiev a refuzat să comenteze declarațiile lui Litvin. Context: amenințările Rusiei și reacția diplomatică în Europa Discuțiile au loc pe fondul amenințărilor lansate de Rusia la adresa Kievului. Pe 25 mai, ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a sunat pe secretarul de stat american Marco Rubio și a cerut evacuarea diplomaților americani, susținând că forțele ruse „încep atacuri sistematice și susținute” asupra orașului, la ordinul președintelui Vladimir Putin. În acest context, mai multe state – inclusiv Germania, Norvegia, Olanda, Polonia și România – au convocat reprezentanții Rusiei. Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că România își menține personalul diplomatic în Ucraina și a calificat amenințările Moscovei drept „o escaladare gravă și iresponsabilă”. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” MAE a mai precizat că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, reamintind că „niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale” ale Federației Ruse privind respectarea dreptului internațional. La nivelul UE, purtătoarea de cuvânt Anitta Hipper a numit amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini și a diplomaților o „escaladare inacceptabilă” și a transmis că mesajul către partea rusă este să „încetați să loviți civili”. De ce contează Menținerea sau retragerea misiunilor diplomatice din Kiev are efect direct asupra funcționării canalelor de coordonare politică și de asistență pentru Ucraina, dar și asupra semnalului de risc transmis companiilor, organizațiilor și cetățenilor străini. În acest cadru, dezmințirea publică a Ambasadei SUA indică o miză de comunicare strategică: contracararea narativelor care sugerează izolarea Kievului și creșterea presiunii prin panică și descurajare. [...]
UE amână numirea unui negociator-șef și își mută accentul pe sancțiuni , semnalând că, în evaluarea Bruxellesului, nu există încă premise operaționale pentru discuții de pace credibile cu Moscova, potrivit Digi24 . Înalți oficiali și diplomați europeni, citați de dpa, spun că șefa diplomației UE, Kaja Kallas , împreună cu state membre-cheie, inclusiv Germania, nu consideră utilă în acest moment desemnarea unei persoane care să conducă eventualele negocieri dintre Ucraina și Rusia. Discuțiile au avut loc în marja unei reuniuni informale a miniștrilor de externe ai UE, în Cipru. De ce contează: UE prioritizează „strategia” înaintea „persoanelor” Mesajul transmis de oficialii europeni este că blocul comunitar vrea să stabilească mai întâi o abordare comună: ce ar trebui discutat cu Rusia și cum ar putea UE sprijini eforturile diplomatice pentru a opri războiul declanșat de Moscova în Ucraina. În această logică, numirea unui negociator-șef ar veni abia după clarificarea mandatului și a obiectivelor. În paralel, aceeași sursă indică faptul că la nivelul UE persistă scepticismul privind disponibilitatea președintelui rus Vladimir Putin de a intra în negocieri. Următorul pas: un nou pachet de sancțiuni, cu ținte în finanțe și industria de armament În timp ce discuția despre un reprezentant special rămâne în așteptare, pregătirile pentru sancțiuni suplimentare continuă. Potrivit informațiilor obținute de dpa, Comisia Europeană și serviciul diplomatic al UE ar urma să prezinte joi statelor membre propuneri pentru un al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar viza: sectorul financiar; furnizorii industriei de armament. Context: nume vehiculate, dar fără consens politic Dezbaterea privind oportunitatea numirii unui reprezentant al UE pentru eventuale discuții cu Moscova s-a intensificat în capitalele europene. Printre numele vehiculate se numără, potrivit unor surse citate de dpa, Angela Merkel , președintele finlandez Alexander Stubb și Mario Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene. Vladimir Putin a sugerat public și numele fostului cancelar german Gerhard Schroeder, însă ideea a fost respinsă atât de guvernul german, cât și de oficiali ai UE. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că europenii vor decide cine va vorbi în numele lor. [...]
Următoarele șase luni ar putea decide poziția Ucrainei la masa negocierilor , pe fondul unei intensificări a războiului dronelor și al semnelor de uzură în armata rusă, potrivit Adevărul , care citează declarațiile generalului de brigadă Andrii Bilețki pentru Reuters. Comandantul Corpului 3 Armată al Ucrainei spune că intervalul de „șase până la nouă luni” ar putea reprezenta un punct de cotitură, dar că „următoarele șase” sunt cele mai critice. Miza, în viziunea sa, este ca Kievul să mențină presiunea și să își îmbunătățească pozițiile pe teren înaintea unor eventuale discuții, pentru a negocia „dintr-o poziție de forță” un armistițiu „cu adevărat stabil”. De ce contează: fereastra operațională se traduce în pârghie politică Deși Rusia continuă să avanseze lent pe anumite sectoare ale frontului început în februarie 2022, ritmul câștigurilor ar fi scăzut în 2026, pe fondul presiunii ucrainene asupra logisticii, apărării antiaeriene și infrastructurii militare ruse. Unul dintre blocajele majore rămâne controlul asupra regiunii Donețk: Moscova insistă pe preluarea integrală, în timp ce Kievul refuză retragerea din zone neocupate de trupele ruse. Kremlinul nu a comentat imediat declarațiile lui Bilețki, însă Vladimir Putin a afirmat recent că Rusia se apropie de obiectivele sale militare. Semne de uzură în armata rusă și presiune pe „Centura Fortificată” Bilețki susține că Rusia începe să resimtă pierderile și dificultatea de a susține ofensive la nivelul anilor anteriori. „Lipsa de personal nu le mai permite să avanseze așa cum o făceau acum un an” Evaluarea este susținută, în material, de analistul militar John Helin (Black Bird Group, Finlanda), care afirmă că Rusia pare tot mai afectată de uzură, în timp ce Ucraina, deși are la rândul ei probleme de personal, nu ar fi ajuns la un prag critic de colaps operațional. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că forțele ucrainene „contestă activ caracterul pozițional al conflictului” și ar putea lansa în curând atacuri mecanizate limitate. Luptele continuă în jurul așa-numitei „Centuri Fortificate” din estul Ucrainei, lanț de orașe fortificate care susține apărarea în Donbas; între punctele fierbinți este menționată Kostiantînivka, unde presiunea rusă rămâne ridicată. Războiul dronelor și comunicațiile, noul diferențiator Generalul ucrainean indică dronele ca factor care schimbă rapid dinamica de pe front: Ucraina ar avea un avantaj la drone de atac și sisteme terestre fără pilot, în timp ce Rusia ar compensa parțial cu drone cu fibră optică, descrise ca imposibil de bruiat electronic. Bilețki mai afirmă că limitarea accesului forțelor ruse la Starlink, decisă de Elon Musk, ar fi afectat capacitatea de coordonare a Moscovei. „Rusia pierde în mod radical la capitolul comunicații pe câmpul de luptă” În ultimele luni, Ucraina și-ar fi intensificat atacurile cu drone cu rază medie asupra infrastructurii militare ruse, ceea ce ar fi permis lovituri la distanțe mai mari în interiorul Federației Ruse. În același context, președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că armata ucraineană ar fi recucerit aproape 600 de kilometri pătrați de teritoriu în 2026. Bilețki vorbește și despre o transformare structurală a armatei ucrainene, prin integrarea accelerată a sistemelor robotizate, cu ținta ca până în 2027 circa 30% din funcțiile de luptă să fie preluate de sisteme autonome sau semi-autonome. Ce urmează: presiune pentru negocieri, dar fără consens asupra duratei războiului Materialul notează și o dispută privind orizontul conflictului. Administrația prezidențială ucraineană respinge informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora Kievul ar pregăti populația pentru încă doi-trei ani de război, după ce The Economist a relatat despre un scenariu de conflict prelungit și a avertizat asupra presiunilor interne, inclusiv scandaluri de corupție și vulnerabilități economice. Consilierul prezidențial Dmitro Lîtvîn a catalogat informațiile drept o „scurgere veche” reciclată. În paralel, sunt menționate scenarii privind reluarea negocierilor „încă din această vară”, deși „majoritatea estimărilor” ar indica un război care continuă până când una dintre părți va fi forțată la concesii majore. Pe fundal, economia Rusiei este descrisă ca afectată de sancțiuni și stagnare, dar parțial susținută de prețurile ridicate la petrol. Totodată, Zelenski a spus în fața parlamentarilor că faza „fierbinte” a războiului s-ar putea încheia până în noiembrie, condiționat de obținerea unor garanții de securitate clare din partea aliaților occidentali. Pentru context operațional separat, Adevărul mai relatează despre explozii în lanț în Crimeea, în apropierea unor obiective militare , unde guvernatorul prorus susține că Ucraina a folosit rachete Storm Shadow. [...]
O eventuală relaxare a interdicției UE pentru noi foraje în Arctica ar putea obliga companiile la contracte de gaze pe 20–25 de ani , prelungind dependența de combustibili fosili și crescând expunerea infrastructurii energetice la riscuri de securitate, potrivit unei scrisori deschise citate de Antena 3 . O coaliție nordică formată din instituții financiare, sindicate și specialiști în climă cere Comisiei Europene să mențină interdicția susținută de UE din 2021 privind noile foraje de petrol și gaze în Arctica, în contextul în care Bruxellesul își revizuiește politica pentru regiune. Demersul este prezentat ca o combinație de argumente economice, de mediu și de securitate. Miza de reglementare: revizuirea strategiei UE pentru Arctica UE a susținut din 2021 o interdicție globală pentru noi foraje în Arctica, invocând motive de mediu. Acum, strategia regională este în curs de actualizare, iar semnatarii scrisorii avertizează că blocul ar putea să-și „atenueze” poziția și să renunțe la opoziția față de astfel de proiecte. Scrisoarea a fost adresată către cinci comisari europeni și este susținută de 127 de semnatari, majoritatea din emisfera nordică. Printre numele menționate se află Robert Habeck (fost vicecancelar german și ministru federal pentru afaceri economice și protecție climatică) și Connie Hedegaard (fost ministru danez pentru climă și energie). Argumentul economic: proiecte lente și contracte care „blochează” consumul de gaze Coaliția contestă ideea că forajele arctice ar fi un „scut” rapid împotriva volatilității energetice din Europa. Potrivit scrisorii, proiectele de pe platoul continental norvegian ar avea nevoie de aproximativ 13 ani pentru dezvoltare, ceea ce ar împinge intrarea la producție completă a unor noi zăcăminte aprobate acum spre jurul anului 2040. În plus, semnatarii invocă evaluări independente de piață ale Rystad Energy, potrivit cărora resursele extractibile economic din Marea Barents ar fi cu 78% mai mici decât previziunile oficiale ale guvernului norvegian. Pentru gaze naturale lichefiate (GNL), scrisoarea susține că o nouă producție comercială ar cere acorduri de achiziție pe 20–25 de ani, deoarece capacitatea existentă ar fi utilizată „pe deplin” timp de decenii. În această logică, UE ar risca să rămână ancorată în combustibili fosili dincolo de ținta de neutralitate climatică (net zero) pentru 2050. Argumentul de securitate: infrastructura, mai expusă la sabotaj Pe lângă mediu, coaliția pune accent pe riscurile de securitate în Marea Barents, pe fondul apropierii de teritoriul rusesc și de Ruta Mării Nordului. În scrisoare se arată că, dacă petrolul și gazele din partea norvegiană a Arcticii ar deveni „cruciale” pentru securitatea energetică a Europei, infrastructura ar deveni mai atractivă ca țintă pentru sabotaj și ar crește vulnerabilitatea UE la astfel de atacuri. Ce propun semnatarii și ce spune Comisia În locul extinderii forajelor, coaliția cere accelerarea măsurilor interne: electrificare, eficiență a rețelei și implementare rapidă a energiei regenerabile. „Credem că cea mai eficientă modalitate de a continua consolidarea securității energetice pe termen lung a UE este de a intensifica electrificarea UE și măsurile interne privind energia regenerabilă și eficiența energetică, nu de a adânci dependența de combustibilii fosili importați.” Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, potrivit articolului, că executivul UE actualizează strategia pentru Arctica din 2021 pentru a ține cont de evoluțiile din regiune, inclusiv pe fondul creșterii prețurilor la energie și al inflației. Materialul menționează și tensiuni geopolitice legate de Iran și Groenlanda, ca elemente de context invocate în declarație. [...]
Dronele ucrainene care deviază și intră în spațiul aerian baltic scot la iveală vulnerabilități în apărarea antiaeriană a flancului estic al NATO , într-un context în care riscul de incident și escaladare accidentală crește, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters. Incursiunile au fost raportate în ultimele săptămâni în Lituania, Letonia și Estonia, pe fondul intensificării atacurilor Ucrainei cu drone explozive asupra unor ținte rusești din regiunea Mării Baltice. În majoritatea cazurilor, dronele nu au produs pagube, prăbușindu-se în câmp deschis sau ieșind din spațiul aerian baltic, însă episoadele au alimentat neliniștea și au dus la măsuri de urgență. Lacune operaționale: drone intrate „nedetectate” și reacții în lanț Materialul notează că mai multe drone au intrat nedetectate în spațiul aerian baltic, ceea ce evidențiază puncte slabe în apărarea antiaeriană la granița NATO cu Rusia și Belarus. În Estonia, un avion militar al NATO a doborât pe 19 mai o presupusă dronă ucraineană, într-un incident pe care NATO l-a descris pentru Reuters drept prima lansare de rachetă „în apărarea Alianței” de la aderarea celor trei state baltice în 2004. În Lituania, pe 20 mai, parlamentari au fost nevoiți să se adăpostească în buncăre când o dronă se apropia de Vilnius, iar a doua zi a fost emisă o alertă aeriană în nordul țării. Presiune politică internă și mesaj către Kiev Pe fondul acestor incidente, oficiali estonieni au transmis Kievului că încălcările spațiului aerian nu ajută și că se așteaptă ca Ucraina să își controleze mai bine dronele. În Letonia, șefa guvernului, Evika Silina, a fost nevoită să demisioneze după ce și-a concediat ministrul Apărării, pe care l-a acuzat de deficiențe în protejarea aeriană a țării, conform aceleiași surse. De ce deviază dronele: acuzații de bruiaj și riscul de „calcul greșit” Kievul și statele baltice au confirmat, în majoritatea cazurilor, că dronele rătăcite sunt ucrainene, dar au acuzat Rusia că le-ar fi deviat traiectoria prin sisteme de război electronic care bruiază sau falsifică semnalele . Ministerul ucrainean de Externe neagă că ar trimite deliberat drone spre spațiul NATO și susține că Rusia le îndreaptă intenționat spre țările baltice; purtătorul de cuvânt Gheorghi Tihii afirmă că Ucraina ar avea informații de la servicii în acest sens. O sursă militară ucraineană a declarat că este în desfășurare o anchetă „serioasă” privind modul în care Rusia ar determina dronele să devieze și să pătrundă în spațiul aerian baltic. Separat, o sursă militară suedeză de rang înalt a susținut pentru Reuters că Ucraina și-ar trimite deliberat dronele în apropierea frontierei baltice cu Rusia, folosind-o ca „scut”, afirmație respinsă de MAE ucrainean. Pe fondul retoricii și acuzațiilor reciproce, Linas Kojala, șeful Centrului de studii de geopolitică și securitate din Vilnius, avertizează asupra riscului de escaladare neintenționată: „Tensiunile sunt mari, există riscul unei escaladări neintenţionate.” Context: miza economică a țintelor din Baltica și incertitudinea privind SUA Analiza citată de Digi24 plasează episoadele și în contextul loviturilor ucrainene asupra porturilor rusești din regiunea Mării Baltice, care, potrivit materialului, gestionează aproape 40% din exporturile naționale de petrol și gaze ale Rusiei. În paralel, sunt menționate semnale contradictorii ale Washingtonului privind angajamentul față de apărarea Europei: președintele Donald Trump a sugerat că SUA ar putea părăsi NATO, iar SUA au anunțat luna aceasta amânarea desfășurării de trupe în Polonia, pentru ca ulterior să comunice că vor trimite totuși 5.000 de soldați suplimentar. Ce urmează: întărirea apărării aeriene și gestionarea riscului de incident Din informațiile prezentate, presiunea imediată pentru statele baltice este dublă: să își reducă vulnerabilitățile operaționale (detectare și reacție) și să limiteze riscul ca incidentele cu drone „rătăcite” să fie interpretate ca provocări deliberate, într-o zonă în care orice eroare de calcul poate avea consecințe de securitate disproporționate. În același timp, Kievul investighează cauzele devierilor, în timp ce acuzațiile de bruiaj și „redirecționare” rămân, deocamdată, dispute între părți, fără o concluzie publică prezentată în material. [...]
