Știri
Știri din categoria Externe
Peter Magyar pune deblocarea a circa 20 mld. euro din fondurile UE în centrul agendei noului guvern ungar, potrivit Stirile Pro TV. Liderul formațiunii Tisza, prezentat drept câștigător al alegerilor parlamentare din Ungaria, leagă explicit această prioritate de repoziționarea țării ca partener „mândru” în UE și NATO, într-un mesaj care vizează atât Bruxelles-ul, cât și Moscova și Beijingul.
Magyar a afirmat că una dintre „sarcinile esențiale” ale viitorului guvern va fi deblocarea „celor aproximativ 20 de miliarde de euro” de la bugetul UE. În logica sa, miza este dublă: recuperarea accesului la bani europeni și reconstruirea unei relații funcționale cu instituțiile comunitare, prin „compromisuri” în interiorul unui sistem pe care îl descrie ca „complicat” și „birocratic”.
În același timp, Magyar a mulțumit Rusiei și Chinei pentru acceptarea rezultatului scrutinului din 12 aprilie și a vorbit despre disponibilitatea pentru „o cooperare pragmatică”. Declarația vine pe fondul unei poziționări publice pro-UE și pro-NATO, în care a insistat că Ungaria este „mândră” de apartenența la cele două structuri și că „nu trebuie să fie niciodată un război între fondatorii Europei”.
„Notez că Kremlinul s-a exprimat, la fel și Beijingul. Le mulțumesc că au acceptat cu respect decizia poporului ungar și că sunt deschise pentru o cooperare pragmatică.”
Liderul Tisza a susținut că premierul nu ar trebui să fie „regele”, ci un „căpitan” care coordonează o echipă și se bazează pe miniștri, parlament și pe „relațiile directe cu oamenii”. El a spus că deciziile ar urma să fie luate „împreună cu oamenii”, invocând inclusiv posibilitatea unor consultări de tip referendum, în condițiile în care „guvernul anterior a făcut imposibilă convocarea unui referendum”, conform declarațiilor citate.
În plan european, Magyar a invocat experiența sa de „8-9 ani” ca diplomat la Bruxelles, la Reprezentanța Permanentă a Ungariei, și a afirmat că țara este „pregătită să creeze compromisuri” în UE.
Recomandate
Kremlinul transmite că relația cu Budapesta intră într-o logică „pragmatică”, fără „statut special”, după schimbarea de putere din Ungaria , potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei vine după eșecul electoral al lui Viktor Orbán și pe fondul dependenței energetice ridicate a Ungariei de Rusia, care rămâne o pârghie de influență în relația bilaterală. Kremlinul a spus marți că este „mulțumit” de faptul că noul prim-ministru ales, Peter Magyar, pare deschis unui „dialog pragmatic”. În același timp, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a încercat să reducă miza pierderii lui Orbán, afirmând că Moscova „nu a fost niciodată prietenă” cu liderul maghiar, potrivit The Guardian . Ungaria, mutată de Kremlin în categoria „țărilor ostile” Cu o zi înainte, Moscova nu l-a felicitat pe Peter Magyar pentru victorie. Peskov a precizat că Ungaria nu mai are „niciun statut special” și este încadrată acum la „țări ostile”, alături de restul Europei. Totuși, Kremlinul a recunoscut explicit rezultatul alegerilor: „Ungaria și-a făcut alegerea. Noi respectăm această alegere”, a declarat Peskov, conform relatării citate. Energia rămâne miza: Magyar indică menținerea importurilor din Rusia În primele declarații de luni, Peter Magyar a sugerat că nu ar trebui așteptată o ruptură majoră de Rusia. El a indicat că Ungaria va continua o politică externă pragmatică, inclusiv prin menținerea achizițiilor de petrol rusesc și o abordare prudentă în privința Ucrainei, în timp ce încearcă să „reechilibreze” relațiile cu Occidentul. Magyar a invocat constrângerile geografice și nevoia de soluții pentru importurile de energie, inclusiv din Rusia. În același registru, articolul notează că noul premier va prelua o economie „în dificultate”, puternic dependentă de Rusia, care furnizează peste 80% din gazul fosil și țițeiul Ungariei — o dependență care, potrivit materialului, ar urma să ofere Moscovei pârghii și în anii următori. Diferența față de Orbán: poziționare mai dură pe războiul din Ucraina Magyar a spus că îl consideră pe Rusia agresor în conflictul cu Ucraina și a indicat că ar răspunde la telefon dacă ar fi sunat de Vladimir Putin, susținând că ar pleda pentru oprirea războiului. În contrast, Digi24 amintește că, după începutul războiului în 2022, Ungaria condusă de Orbán a acționat pentru a atenua răspunsul UE, inclusiv prin demersuri de slăbire a sancțiunilor, blocarea repetată a ajutorului pentru Kiev și veto asupra unui împrumut al UE de „miliarde de euro” pentru Ucraina. Materialul mai menționează, ca element de context, relatări despre convorbiri telefonice scurse în presă și informații potrivit cărora servicii ruse și mass-media afiliate statului ar fi încercat să influențeze votul în favoarea lui Orbán. [...]
Volodimir Zelenski respinge ideea unei aderări „cu drepturi reduse” a Ucrainei la UE , un mesaj care apasă pe o temă de reglementare: Kievul nu acceptă o integrare în care ar intra formal în Uniune, dar ar avea puteri decizionale limitate, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz , după ce jurnaliștii l-au întrebat despre un concept de „aderare parțială” discutat în interiorul Uniunii Europene. Conform propunerii menționate, Ucraina ar putea adera la UE, dar cu puteri decizionale „semnificativ reduse”. Zelenski a respins categoric atât ideea unei aderări parțiale la UE, cât și la NATO, argumentând că Europa ar avea nevoie de Ucraina ca partener „puternic” și „cu drepturi depline”. El a făcut o paralelă cu rolul militar al Ucrainei în arhitectura de securitate europeană. „Toată lumea din Europa cunoaște poziția noastră. Nu avem nevoie de o UE «light», la fel cum nu avem nevoie de un NATO «light». De asemenea, cred că țările din Europa și din NATO au nevoie de Ucraina ca partener puternic cu drepturi depline. Au nevoie de armata noastră - o armată puternică. Pentru că nimeni nu are nevoie de o armată ucraineană «light». Ce fel de protecție ar fi aceea?” Ce înseamnă miza de reglementare În termeni practici, o „aderare parțială” ar presupune o apartenență la UE fără acces deplin la mecanismele de decizie, ceea ce ar schimba echilibrul de drepturi și obligații pe care îl implică, în mod normal, statutul de stat membru. Mesajul lui Zelenski indică faptul că Ucraina nu vrea o soluție de compromis care să formalizeze integrarea, dar să limiteze influența politică a Kievului în instituțiile europene. Context: calendarul rămâne incert În aceeași conferință de presă, Friedrich Merz a spus că aderarea Ucrainei la UE „nu se poate realiza rapid”. În plus, European Pravda a relatat că UE nu a încheiat discuțiile privind posibilitatea aderării Ucrainei în 2027, iar în acest moment „nu există un plan convenit” al procesului, potrivit informațiilor citate de Digi24. [...]
Comisia Europeană este aproape de finalizarea anchetei privind presupuse acțiuni de spionaj în instituțiile UE, în care este vizat comisarul ungar Oliver Várhelyi , iar concluziile ar putea ajunge „în curând” la Parlamentul European , potrivit Agerpres . Momentul este relevant și din perspectivă de reglementare: o eventuală constatare oficială ar putea alimenta presiunea politică pentru întărirea controalelor interne și a regulilor de securitate în instituțiile europene. Ancheta a fost lansată de Comisia Europeană în octombrie, iar rezultatele ar putea fi prezentate Parlamentului European după încheierea demersurilor administrative. Un purtător de cuvânt al Comisiei, Balazs Ujvari, a spus marți că „s-au realizat progrese” și că Parlamentul va fi informat „de îndată ce toate demersurile administrative vor fi fost încheiate”. De ce contează: presiune pentru reguli mai stricte de securitate în instituțiile UE Executivul european a evitat până acum să detalieze public dosarul, pe fondul temerilor că subiectul ar fi putut fi folosit în campania electorală din Ungaria. Alegerile parlamentare s-au încheiat duminică, cu înfrângerea premierului Viktor Orban în fața pro-europeanului Peter Magyar, ceea ce a redus riscul ca ancheta să fie instrumentalizată electoral, potrivit informațiilor din material. În octombrie anul trecut, mai multe instituții media europene au susținut că Ungaria ar fi încercat între 2012 și 2018 să pună presiune pe cetățeni ungari angajați în instituțiile UE pentru a desfășura operațiuni de spionaj. Ce se știe despre rolul lui Várhelyi și ce rămâne neclar Rolul comisarului ungar este „examinat în mod special”, inclusiv pe motiv că, în perioada vizată, el era șeful reprezentanței permanente a Ungariei la UE, înainte de a deveni comisar european în 2019. Totuși, nu este clar dacă ancheta Comisiei Europene a identificat o implicare directă a lui Oliver Várhelyi în activitățile invocate. El a negat constant acuzațiile. Peter Magyar, viitorul premier ungar, care a lucrat la Bruxelles în aceeași perioadă, l-a acuzat pe Várhelyi că nu spune „tot adevărul” pe acest subiect și a susținut că „toată lumea știe că (...) agenți ai serviciilor secrete erau detașați la Bruxelles”. [...]
China a respins acuzațiile SUA privind presiunea militară asupra Taiwanului și a cerut Washingtonului „prudență”, într-un nou episod care menține ridicat riscul de escaladare în Strâmtoarea Taiwan , potrivit Reuters . Beijingul spune că afirmațiile americane „distorsionează faptele” și ar indica „intenții răuvoitoare”. Un purtător de cuvânt al Biroului pentru Afaceri Taiwan al guvernului chinez, Chen Binhua, a declarat că „anumite persoane” din SUA „rehash” constant așa-numita „amenințare a continentului” sau „presiunea militară”, susținând că este vorba despre „o distorsionare completă a faptelor”. Oficialul a insistat că Taiwanul este „o chestiune internă” și că Beijingul nu va accepta „interferențe externe”. Context: exerciții militare și presiune diplomatică China și-a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului, pe care îl consideră parte a teritoriului său, inclusiv prin mai multe runde de exerciții; cele mai recente au inclus trageri cu muniție reală la finalul lunii decembrie, notează Reuters. Declarațiile de miercuri vin după ce Departamentul de Stat al SUA a îndemnat, săptămâna trecută, China să discute cu Taiwanul și să oprească presiunile militare și de altă natură asupra insulei, în urma întâlnirii de la Beijing dintre președintele chinez Xi Jinping și Cheng Li-wun, lidera Kuomintang (KMT) , cel mai mare partid de opoziție din Taiwan. Miza: vânzările de arme și linia roșie a Beijingului Beijingul a cerut în mod repetat oprirea vânzărilor de arme americane către Taiwan, principalul său susținător internațional, deși între Washington și Taipei nu există relații diplomatice oficiale. În paralel, China refuză să discute cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”. Lai respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar populația Taiwanului își poate decide viitorul. „Calea păcii”, dar fără renunțarea la forță Cheng Li-wun a spus că vizita sa a urmărit să încurajeze pacea, în contextul în care China a prezentat măsuri despre care susține că ar avantaja Taiwanul, inclusiv relaxarea unor controale la exporturile de alimente. Totuși, activitățile militare regulate în jurul insulei nu au încetat pe durata deplasării, potrivit aceleiași surse. Taipei a transmis că guvernul ar trebui să conducă eforturile de dialog cu China, nu contactele „partid-la-partid”. China nu a renunțat niciodată la posibilitatea folosirii forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, deși afirmă că preferă „reunificarea pașnică” — mesaj pe care Beijingul l-a intensificat în ultimele săptămâni. Chen Binhua a susținut că „reunificarea” ar aduce beneficii, de la costuri de trai mai mici până la reabilitarea locuințelor vechi. [...]
Cel puțin șapte nave cu legături cu Iran au traversat Strâmtoarea Ormuz după intrarea în vigoare a blocadei militare anunțate de SUA , indică datele de urmărire maritimă citate de news.ro . Mișcările, uneori urmate de întoarceri din drum, arată o aplicare contestată în practică a restricțiilor într-un punct-cheie pentru transportul maritim din regiune. Potrivit furnizorului de date maritime Kpler, blocada impusă de Washington a intrat în vigoare luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României). Datele de marți arată că cel puțin trei nave plecate din porturi iraniene au reușit să treacă strâmtoarea, iar în total au fost identificate cel puțin șapte nave cu legături cu Iran care au tranzitat după acel moment. Ce nave au fost urmărite și ce încărcături aveau Kpler indică, între navele care au traversat Strâmtoarea Ormuz, următoarele exemple: Christianna (vrachier, pavilion Liberia): a traversat după ce a descărcat 74.000 de tone de porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini; a trecut de insula Larak în jurul orei 16:00 GMT (19:00, ora României) luni. Elpis (petrolier, pavilion Comore): a trecut prin strâmtoare în jurul orei 16:00 GMT; era încărcat cu 31.000 de tone de metanol , după ce a plecat din portul iranian Bushehr pe 31 martie. Argo Maris : apare în sistemele de urmărire ca navă care a traversat, după ce navigase din Iran. În același timp, analiștii maritimi avertizează că, în ultimele săptămâni de conflict din jurul strâmtorii, semnalele navelor din regiune au fost perturbate și manipulate , ceea ce limitează precizia și completitudinea urmăririi. SUA: „Blocada este intactă”; CENTCOM spune că a oprit șase nave Contextul este escaladarea militară din zonă: forțele iraniene au „închis efectiv” strâmtoarea după izbucnirea războiului, odată cu atacurile americane și israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, iar SUA și-au anunțat duminică propria blocadă după eșecul negocierilor de pace cu Iranul. Armata americană a transmis marți că blocada a fost menținută și că a oprit șase nave să iasă din porturile iraniene din afara Golfului în primele 24 de ore. Comandamentul regional CENTCOM a afirmat, într-o postare pe X: „Nicio navă nu a trecut de blocada americană și șase nave comerciale s-au conformat instrucțiunilor forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman.” CENTCOM mai susține că blocada este aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile din Golful Persic și Golful Oman. Întoarceri din drum și destinații necunoscute Datele de urmărire arată și schimbări de rută. Un petrolier chinezesc, Rich Starry , a traversat strâmtoarea peste noapte (luni-marți) pe o rută de verificare aprobată de Iran, la sud de insula Larak. Kpler indică faptul că nava transporta 31.500 de tone de metanol și se îndrepta spre Sohar (Oman), însă marți, în jurul orei 11:00 GMT (14:00, ora României), s-a întors în Golful Oman și a pornit înapoi spre strâmtoare, cu destinație necunoscută. Totodată, semnalul transponderului AIS (sistem de identificare automată) al navei Elpis pare să se fi oprit luni la ora 23:00 GMT (marți, 02:00, ora României), după traversare, iar poziția sa de marți nu a putut fi determinată. Și Christianna s-a întors în largul coastei Omanului în jurul orei 15:00 GMT (18:00, ora României), cu destinație necunoscută. În lista navelor care au traversat se mai regăsesc vrachierul Manali (care a mai făcut comerț cu Iranul), precum și două nave sub pavilion iranian: portcontainerul Kashan (aflat sub sancțiuni americane) și nava de marfă Moshtari , care ulterior s-a îndreptat către un port iranian din strâmtoare. Navele Rich Starry și Elpis sunt listate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al SUA ca fiind sancționate pentru legături cu Iranul. [...]
Washingtonul ia în calcul reluarea negocierilor cu Teheranul în Pakistan , pe fondul unui armistițiu fragil și al blocajului impus porturilor iraniene , iar vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că neîncrederea dintre cele două părți „nu poate fi rezolvată peste noapte”, deși negociatorii iranieni „doresc să ajungă la un acord”, potrivit news.ro , care citează Reuters. Președintele Donald Trump a declarat marți că discuțiile pentru încetarea războiului cu Iranul ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile. Afirmația vine după ce eșecul negocierilor de la sfârșitul săptămânii a determinat Washingtonul să impună un blocaj asupra porturilor iraniene. În același timp, un armistițiu „fragil” de două săptămâni între SUA și Iran mai are încă o săptămână până la expirare, conform informațiilor din material. Vance a participat la discuțiile de la sfârșitul săptămânii trecute din Pakistan. Mesajul vicepreședintelui SUA: optimism, dar fără a minimaliza ruptura de încredere Într-un eveniment organizat de Turning Point USA, JD Vance a insistat că problema de fond rămâne lipsa de încredere între Washington și Teheran: „Există, desigur, multă neîncredere între Iran şi Statele Unite ale Americii. Nu veţi rezolva această problemă peste noapte.” Vicepreședintele american a mai spus că negociatorii iranieni „doreau să ajungă la un acord” și că el se simte „foarte optimist în privința situației actuale”. Contextul conflictului și miza imediată Potrivit materialului, războiul cu Iranul a început când SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, iar Iranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului și statelor din Golf care găzduiesc baze americane. Aceeași sursă menționează că atacurile au ucis mii de oameni și au strămutat milioane. Pentru perioada următoare, elementele-cheie rămân: dacă negocierile se reiau în Pakistan „în următoarele două zile”, așa cum a indicat Trump; dacă armistițiul mai rezistă până la termenul de expirare menționat; cum influențează blocajul asupra porturilor iraniene dinamica discuțiilor. [...]
