Știri
Știri din categoria Externe
Franța și Germania vor să accelereze integrarea economică și instituțională a Moldovei și Balcanilor de Vest în UE printr-un model de „integrare graduală” care le-ar permite acces mai rapid la politici, programe și părți din piața unică, înainte de aderarea propriu-zisă, potrivit Mediafax. Miza este reducerea frustrării generate de ritmul lent al extinderii și creșterea credibilității procesului, fără a renunța la condiționalitatea reformelor.
Inițiativa este descrisă într-un document consultat de Euractiv și dezvoltă idei avansate anterior de cancelarul german Friedrich Merz, care sugerase un statut de „membru asociat” pentru Ucraina. În document se arată că extinderea în forma actuală avansează prea încet și produce nemulțumiri în rândul țărilor implicate.
Propunerea vine înaintea summitului privind extinderea UE programat vineri în Muntenegru și urmărește, între altele, să transmită un semnal politic statelor din Balcanii de Vest că nu sunt „lăsate în urmă” în procesul de aderare.
Planul propune crearea unor „blocuri de construcție” pentru țările candidate care așteaptă de ani de zile, astfel încât guvernele din Balcanii de Vest și Republica Moldova să se implice mai strâns în anumite domenii ale politicilor europene, pe măsură ce avansează cu reformele interne.
Participarea ar fi însă reversibilă dacă apar derapaje de la valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, potrivit documentului.
Documentul invită Comisia Europeană să vină cu propuneri pentru facilitarea integrării graduale. Printre măsurile menționate se numără:
În plan economic, documentul indică o integrare mai profundă în anumite zone ale pieței unice, inclusiv în energie, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, politica industrială, politica digitală, materiile prime critice și acordurile sanitare și fitosanitare.
Într-o etapă avansată, participarea deplină la piața unică ar putea fi acordată după un model similar celui aplicat statelor din Spațiul Economic European, mai notează sursa.
David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, spune că inițiativa ar putea întări credibilitatea extinderii, tocmai pentru că păstrează principiul aderării „bazate pe merit și reforme”, dar leagă mai devreme și mai vizibil progresul reformelor de accesul la programe, instituții și politici europene.
Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile, este ca discuția să se mute la nivelul Comisiei Europene, căreia i se cere să formuleze propuneri concrete pentru acest tip de integrare graduală.
Recomandate
Un audit al Curții Europene de Conturi avertizează că UE riscă să rateze obiectivul de independență energetică față de Rusia din cauza rețelelor și interconectorilor insuficient dezvoltați, în pofida scăderii importurilor, potrivit Antena 3 , care citează Euronews și concluziile auditului. La patru ani după lansarea planului european de reducere a dependenței de petrol și gaze rusești și de accelerare a tranziției către energie curată, auditorii Curții Europene de Conturi (ECA) spun că UE este „departe” de țintele asumate. Problema centrală indicată: infrastructura de rețea și conexiunile transfrontaliere, esențiale pentru o piață energetică integrată, nu țin pasul cu ambițiile politice. Scăderea importurilor din Rusia nu este atribuită integral planului REPowerEU Auditul notează că importurile europene de petrol și gaze din Rusia au scăzut după sancțiunile UE, însă ECA avertizează că acest rezultat nu poate fi pus doar pe seama REPowerEU (plan lansat de Comisia Europeană în 2022 pentru reducerea dependenței energetice de Moscova). Auditorii indică și alți factori care ar fi redus consumul de gaze, precum iernile blânde și diminuarea consumului de către gospodării și companii, pe fondul prețurilor ridicate la energie. În același context, materialul amintește sabotajul conductei Nord Stream din 2022 , care a accelerat eforturile de diversificare și a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii europene de combustibili fosili. Comisia: importurile de gaze rusești au coborât de la 152 la 36 miliarde mc Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a susținut că REPowerEU „a contribuit” la reducerea importurilor de gaze naturale rusești în UE de la 152 miliarde metri cubi în 2021 la 36 miliarde metri cubi în 2025, iar ponderea gazului rusesc în importurile UE ar fi scăzut de la 45% la 12%. Totodată, eliminarea completă a importurilor de GNL (gaz natural lichefiat) rusesc ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar interdicția pentru gazul rusesc livrat prin conducte ar urma să se aplice din septembrie 2027, deși Comisia a permis unele excepții la interdicțiile impuse Rusiei. „Cea mai evidentă slăbiciune”: rețelele și interconectorii ECA indică drept vulnerabilitate majoră infrastructura rețelei energetice europene, în special conexiunile electrice transfrontaliere. Deși UE a adăugat peste 200 GW de capacitate solară și eoliană între 2022 și 2024, auditorii spun că aportul de capacitate regenerabilă generată direct prin măsurile REPowerEU a fost „neglijabil” în raport cu obiectivul de 103 GW. Concluzia auditului este că UE riscă să înlocuiască o dependență energetică cu alta dacă renunță la combustibilii fosili ruși fără să construiască suficientă producție internă de energie curată și rețelele necesare pentru a o susține. Miza financiară: fonduri disponibile, utilizare redusă Auditul este prezentat ca un semnal de alarmă pentru Bruxelles, în condițiile în care UE a încercat, după invazia Rusiei în Ucraina, să reducă dependența de combustibili fosili ieftini din Rusia și să accelereze Pactul Verde, cu ținta de neutralitate climatică până în 2050. În planul investițiilor, țările UE ar fi folosit doar 54,3 miliarde de euro (aprox. 271,5 miliarde lei) din cele 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 miliarde lei) disponibile prin fondul de redresare al UE, adică sub o cincime din investiția considerată inițial necesară pentru atingerea obiectivelor planului. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează strategia pentru Arctica , pe fondul creșterii mizei economice și de securitate a regiunii, iar summitul de la Rovaniemi are rolul de a influența documentul pe care Comisia Europeană ar urma să-l prezinte „în următoarele săptămâni”, potrivit Adevărul . Reuniunea are loc în perioada 13–14 septembrie, în Finlanda, cu participarea mai multor lideri europeni, inclusiv a președintelui României, Nicușor Dan. Summitul este inițiat de premierul finlandez Petteri Orpo și urmărește, în esență, „consolidarea abordării strategice comune a UE față de Arctica”, într-un moment în care importanța geopolitică și economică a regiunii este în creștere, a explicat pentru AFP consilierul premierului finlandez, Tuomas Tikkanen, conform News.ro. De ce contează: fereastră de influențare a noii strategii UE În centrul reuniunii se află viitoarea strategie a Comisiei Europene pentru Arctica, care „trebuie să definească orientările majore ale Bruxelles-ului în regiune pentru anii următori”. Potrivit aceleiași relatări, statele membre și liderii lor „au încă posibilitatea de a influența conținutul textului final”, iar Tikkanen apreciază că întâlnirea „vine la momentul potrivit”. AFP notează că prezența unor lideri precum Nicușor Dan sau ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot indică faptul că interesul pentru Arctica a crescut semnificativ față de 2021, când UE a adoptat cea mai recentă politică dedicată regiunii. „Contextul de securitate s-a schimbat profund, iar regiunea suscită acum mult mai mult interes.” Ce se decide (și ce nu) la Rovaniemi Nu este așteptată adoptarea unor decizii oficiale în cadrul summitului. Totuși, liderii urmează să adopte luni o declarație comună și să discute o agendă largă, care include atât interese economice, cât și chestiuni de securitate. Întâlniri bilaterale: discuții România–Germania pe securitate și industrie de apărare În marja summitului, duminică, Nicușor Dan s-a întâlnit la Rovaniemi cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic al NATO, cooperarea în industria de apărare, bugetul UE și parcursul european al Republicii Moldova. „O întâlnire bună cu cancelarul federal al Germaniei, la Rovaniemi, în marja Summitului European pentru Arctica. Discuția noastră a reconfirmat soliditatea parteneriatului dintre România și Germania.” Președintele României a subliniat, în acest context, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, pe fondul amenințărilor Rusiei. [...]
Premierul canadian Mark Carney explorează varianta unui „statut de membru asociat” al Uniunii Europene , într-o mișcare care ar putea deschide discuții despre un cadru nou de cooperare politică și, potențial, de reglementare între Canada și UE, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată de The Wall Street Journal , iar Agerpres notează că Reuters a preluat subiectul. Concret, Carney ar urmări „legături mai strânse” cu UE și ar „explora posibilitatea” ca Canada să devină „membru asociat” al blocului comunitar. Din datele disponibile în materialul Agerpres nu reies detalii despre ce ar însemna practic acest statut, ce domenii ar acoperi sau dacă există un calendar de discuții. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că informațiile publice rămân limitate la această formulare de principiu. [...]
Atacul cu dronă asupra infrastructurii feroviare de la granița Ucraina–Polonia indică o presiune crescândă asupra rutelor logistice către Ucraina , într-un context în care oficiali UE avertizează că Moscova urmărește să intimideze și să divizeze statele care susțin Kievul, potrivit HotNews . Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat la Summitul European al Arcticii (Finlanda) că atacul asupra unui tren în apropierea frontierei dintre Ucraina și Polonia a fost lansat cu scopul de a intimida și a diviza Europa. Un mesaj similar a transmis și șefa diplomației UE, Kaja Kallas , care a spus că atacul a urmărit să sperie țările occidentale care sprijină Ucraina. „Cred că ar trebui să acționăm exact invers. Ar trebui să arătăm că suntem alături de Ucraina și că nu ne este frică”, a declarat Kaja Kallas. Ce s-a întâmplat la granița estică a NATO O dronă rusească a lovit duminică un tren în apropierea frontierei Ucraina–Polonia, la scurt timp după ce o delegație de înalți oficiali a trecut prin zonă. Potrivit companiei feroviare ucrainene Ukrzalizniția , un „tren diplomatic” care îi transporta pe Boris Johnson, Carl Bildt și consilieri de securitate din mai multe state membre ale UE a plecat intenționat din gara Iahodin înainte de ora programată. Compania a susținut că este „foarte probabil” ca ținta dronei să fi fost, de fapt, trenul diplomatic, care plecase mai devreme decât era programat. Carl Bildt a publicat pe X un videoclip cu atacul și a afirmat că trenul lovit nu era cel în care se afla el, ci unul care a plecat la câteva minute după. El a precizat că trenul a fost evacuat pe măsură ce drona se apropia și că nu au existat răniți, invocând funcționarea unui „sistem de siguranță foarte bun”. În aceeași zonă, un alt tren în care se afla fostul director al CIA, David Petraeus, era încă în stația Iahodin în momentul loviturii, potrivit Ukrzalizniția. Boris Johnson a comentat, tot pe X, că atacul ilustrează tipul de lovituri „aleatorii și fără sens” pe care ucrainenii le suportă zilnic, inclusiv asupra căilor ferate civile. De ce contează: presiune pe nodurile de frontieră și pe fluxurile de transport Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a descris atacurile tot mai frecvente ale Rusiei la granițele NATO drept „o escaladare”. Separat, duminică dimineață, un camion aflat la mai puțin de un kilometru de granița Ucrainei cu Polonia a fost lovit, iar punctul de trecere Dorohusk–Iahodin și-a întrerupt temporar activitatea, potrivit grănicerilor. Ministerul Apărării din Rusia a afirmat că a vizat infrastructura care facilitează transportul de mărfuri militare din Europa către vestul Ucrainei. În ultimele săptămâni, Rusia a început să vizeze punctele de trecere a frontierei Ucrainei cu aliații occidentali, ca parte a unei campanii mai intense de subminare a infrastructurii economice a Ucrainei, notează publicația. În plan practic, astfel de atacuri cresc riscul operațional pentru transporturi (inclusiv feroviare) în proximitatea frontierelor UE și pot genera întreruperi temporare în puncte-cheie de trecere, cu efecte în lanț asupra fluxurilor logistice din regiune. [...]
Donald Trump a relativizat acuzațiile privind un posibil sprijin chinez pentru Iran , sugerând că spionajul și schimburile de informații sunt practici reciproce între marile puteri, potrivit Economica . Declarațiile vin pe fondul relatărilor despre un presupus transfer de informații între China și Iran, într-un context sensibil pentru relația Washington–Beijing, înaintea unei vizite de stat a lui Xi Jinping în SUA, așteptată la final de septembrie. Trump a comentat subiectul la bordul avionului Air Force One, la o zi după ce Wall Street Journal a publicat un articol despre un presupus schimb de informații între China și Iran, informație preluată de Agerpres . Mesajul său a fost că acuzațiile de spionaj nu sunt unilaterale. „Ştiţi, când oamenii spun că China ne spionează, eu spun că au dreptate şi că şi noi îi spionăm.” „Asta facem noi. Practic, ei fac ce facem noi.” Contextul militar: atacul din Iordania Pe 17 iulie, Iranul a lansat rachete asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, unde sunt staționate forțe americane. Atacul s-a soldat cu moartea a trei soldați americani. Ce se știe (și ce nu) despre rolul Chinei Potrivit Wall Street Journal, oficiali americani anonimi nu au identificat entitățile chineze implicate și nu au sugerat că guvernul chinez ar fi direct responsabil. Aceiași oficiali ar fi ridicat problema cu partea chineză, care ar fi cerut dovezi privind transferul unor imagini din satelit și nu ar fi recunoscut implicarea unor entități chineze în furnizarea lor către Teheran. Separat, în luna mai, Washingtonul a sancționat trei companii de sateliți cu sediul în China, acuzându-le că ar fi facilitat operațiuni militare iraniene. Miza economică și diplomatică China este unul dintre principalii parteneri economici ai Iranului, cumpărând o mare parte din producția sa de petrol, și un susținător diplomatic important al Teheranului. În acest context, orice acuzații legate de sprijin tehnologic sau informațional pentru operațiuni militare iraniene pot amplifica tensiunile dintre SUA și China, inclusiv în preajma vizitei de stat a lui Xi Jinping în SUA, programată pentru sfârșitul lunii septembrie. [...]
Grecia este presată să treacă de la reacție la prevenție în gestionarea virusului West Nile , pe fondul unuia dintre cele mai grave focare din ultimii ani, cu peste 200 de pacienți care au dezvoltat infecții ce afectează sistemul nervos central și cu decese „de ordinul zecilor”, potrivit news.ro . Miza operațională este construirea unui sistem de avertizare timpurie care să identifice zonele de risc înainte ca oamenii să se îmbolnăvească, în condițiile în care vremea rămâne favorabilă transmiterii. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) se așteaptă ca în următoarele săptămâni să apară noi cazuri, ceea ce readuce în discuție capacitatea autorităților de a anticipa focarele, nu doar de a le contabiliza după apariția îmbolnăvirilor. De ce nu ajunge „pulverizarea” și ce ar trebui schimbat Petros Ligoxygakis , profesor de imunologie la Universitatea Oxford, a declarat pentru Agenția de Presă Atena-Macedonia (AMNA) că pulverizarea insecticidelor este o măsură importantă, dar insuficientă dacă nu este dublată de supraveghere continuă a țânțarilor și a locurilor de reproducere. „Pulverizarea insecticidelor nu este suficientă. Este o măsură importantă de control, dar trebuie însoţită de monitorizarea continuă a populaţiilor de ţânţari şi a locurilor în care aceştia se reproduc.” În viziunea sa, intervențiile ar trebui să înceapă cu câteva luni înainte de detectarea primului caz la om, prin identificarea zonelor în care țânțarii se pot reproduce. Monitorizarea sistematică a populațiilor de țânțari – deja realizată în Grecia – este relevantă tocmai pentru că poate indica momentul și zonele în care riscul crește. Un sistem integrat de avertizare timpurie: ce date ar combina Următorul pas, susține Ligoxygakis, ar fi trecerea de la simpla înregistrare a cazurilor la anticiparea focarelor, inclusiv prin modele matematice care să integreze mai multe tipuri de informații, precum: temperatura și precipitațiile; prezența apei stătătoare; populațiile de țânțari și prezența virusului în țânțari; cazurile anterioare la oameni și imunitatea populației; posibile rezervoare animale, precum păsările. Un astfel de sistem ar putea identifica zonele cele mai vulnerabile și ar permite intervenții înainte ca infecțiile să se răspândească. Dimensiunea reală a răspândirii și grupurile vulnerabile Ligoxygakis atrage atenția că numărul cazurilor raportate surprinde doar o mică parte din răspândirea reală: aproximativ 80% dintre infecții sunt asimptomatice, iar mai puțin de 1% evoluează către forme grave care afectează sistemul nervos central. În acest context, pacienții spitalizați reprezintă „vârful unui aisberg foarte mare”. Persoanele în vârstă sunt descrise ca fiind deosebit de vulnerabile, pe fondul îmbătrânirii sistemului imunitar, care reduce capacitatea organismului de a înlocui eficient celulele implicate în lupta cu infecțiile virale. Ce urmează: întrebarea dacă virusul a devenit endemic Profesorul mai spune că Grecia ar trebui să investigheze, prin studii epidemiologice și testarea populației pentru anticorpi, dacă virusul West Nile a devenit endemic în țară (adică prezent constant, nu doar în episoade izolate). În același timp, el consideră că Grecia are expertiza științifică și resursele necesare pentru un sistem de avertizare timpurie, cu potențială relevanță și la nivel european, în condițiile în care riscuri similare sunt menționate pentru Italia, sudul Franței și Spania. [...]
