Știri
Știri din categoria Externe
Franța și Germania vor să accelereze integrarea economică și instituțională a Moldovei și Balcanilor de Vest în UE printr-un model de „integrare graduală” care le-ar permite acces mai rapid la politici, programe și părți din piața unică, înainte de aderarea propriu-zisă, potrivit Mediafax. Miza este reducerea frustrării generate de ritmul lent al extinderii și creșterea credibilității procesului, fără a renunța la condiționalitatea reformelor.
Inițiativa este descrisă într-un document consultat de Euractiv și dezvoltă idei avansate anterior de cancelarul german Friedrich Merz, care sugerase un statut de „membru asociat” pentru Ucraina. În document se arată că extinderea în forma actuală avansează prea încet și produce nemulțumiri în rândul țărilor implicate.
Propunerea vine înaintea summitului privind extinderea UE programat vineri în Muntenegru și urmărește, între altele, să transmită un semnal politic statelor din Balcanii de Vest că nu sunt „lăsate în urmă” în procesul de aderare.
Planul propune crearea unor „blocuri de construcție” pentru țările candidate care așteaptă de ani de zile, astfel încât guvernele din Balcanii de Vest și Republica Moldova să se implice mai strâns în anumite domenii ale politicilor europene, pe măsură ce avansează cu reformele interne.
Participarea ar fi însă reversibilă dacă apar derapaje de la valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, potrivit documentului.
Documentul invită Comisia Europeană să vină cu propuneri pentru facilitarea integrării graduale. Printre măsurile menționate se numără:
În plan economic, documentul indică o integrare mai profundă în anumite zone ale pieței unice, inclusiv în energie, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, politica industrială, politica digitală, materiile prime critice și acordurile sanitare și fitosanitare.
Într-o etapă avansată, participarea deplină la piața unică ar putea fi acordată după un model similar celui aplicat statelor din Spațiul Economic European, mai notează sursa.
David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, spune că inițiativa ar putea întări credibilitatea extinderii, tocmai pentru că păstrează principiul aderării „bazate pe merit și reforme”, dar leagă mai devreme și mai vizibil progresul reformelor de accesul la programe, instituții și politici europene.
Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile, este ca discuția să se mute la nivelul Comisiei Europene, căreia i se cere să formuleze propuneri concrete pentru acest tip de integrare graduală.
Recomandate
UE se apropie de deschiderea primelor capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova , după ce reprezentanții celor 27 de state membre au dat un acord preliminar la Bruxelles, potrivit Economica . Mișcarea are un impact direct de reglementare: fără unanimitate în Consiliu, procesul rămâne blocat, iar semnalul de acum indică o posibilă deblocare chiar în zilele următoare. Blocajul a venit din partea Ungariei, care, sub guvernarea lui Viktor Orban, a pus veto pe continuarea discuțiilor începute oficial în 2024. Deși Republica Moldova nu era ținta directă a veto-ului, negocierile cu Chișinăul au fost „cuplate” cu cele ale Ucrainei, ceea ce a dus la blocarea de facto a ambelor dosare. Ce s-a schimbat: semnalul de la Budapesta și calendarul posibil Potrivit mai multor diplomați europeni citați de Economica, Ungaria – condusă acum de Peter Magyar – a indicat miercuri că își ridică veto-ul, ceea ce ar permite reluarea oficială a negocierilor. O sursă diplomatică a spus că acest pas ar putea fi formalizat chiar săptămâna viitoare, la o reuniune ministerială a celor 27, la Luxemburg. Înainte ca decizia să fie complet „liberă”, ambasadorii statelor membre mai trebuie să finalizeze câteva detalii tehnice, iar Ungaria să confirme explicit ridicarea veto-ului. Ce înseamnă „clusterul” și de ce contează unanimitatea Statele membre ar urma să decidă deschiderea unui prim grup de capitole de negociere – un „cluster”, în limbajul instituțiilor UE. În total există șase astfel de clustere, care acoperă toate domeniile ce trebuie închise pentru ca o țară să poată adera. Miza practică este că deschiderea formală a capitolelor marchează trecerea de la discuții pregătitoare la negocieri structurale, cu condiționalități și pași de implementare care cer, în final, acordul unanim al statelor membre. Condiția politică: acordul privind minoritatea maghiară din Ucraina Peter Magyar a salutat miercuri un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a alimentat disputa bilaterală ani la rând. Liderul ungar a condiționat acceptarea deschiderii oficiale a primului cluster de confirmarea acordului de către partea ucraineană. Context: UE temperează așteptările privind o aderare rapidă Chiar dacă se deblochează primul cluster, Economica notează că drumul Ucrainei rămâne „plin de obstacole”. La un summit de la finalul lunii aprilie, liderii UE au temperat așteptările privind o aderare rapidă a Ucrainei, țară cu 40 de milioane de locuitori. Cancelarul german Friedrich Merz a rezumat poziția astfel: „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”. Merz a propus ulterior asocierea Ucrainei la UE înainte de aderarea deplină, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că aderarea trebuie să fie „pe deplin realizată”. Ce urmează Următorul test este reuniunea ministerială de la Luxemburg, unde ar putea fi decisă deschiderea primului cluster, dacă se închid detaliile tehnice și dacă Ungaria confirmă ridicarea veto-ului. În paralel, confirmarea acordului privind drepturile minorității maghiare rămâne o piesă-cheie pentru menținerea deblocării pe traseu. [...]
UE pregătește „clauze de siguranță” mai dure în tratatul Muntenegrului, ca test pentru extindere , în timp ce Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz merg vineri la summitul UE–Balcanii de Vest din Tivat, pe fondul presiunilor de accelerare a aderărilor, potrivit Politico . Miza nu este doar calendarul Muntenegrului, ci arhitectura juridică a următoarelor aderări: termenii de intrare ai Podgoriței ar urma să creeze un precedent pentru candidații care vin din urmă, inclusiv Ucraina și Republica Moldova. În paralel, Bruxellesul încearcă să reducă riscul ca blocajele politice interne din UE să se repete după modelul confruntării cu Ungaria, care a încălcat legislația UE și a folosit veto-ul pentru a bloca politici-cheie. Muntenegru, „caz-școală” pentru noile condiții de aderare Muntenegru, cu o populație de puțin peste 600.000 de locuitori, speră să devină al 28-lea stat membru al UE până în 2028. Țara este deja în NATO și folosește unilateral moneda euro, dar procesul de aderare a fost lent: cererea a fost depusă în 2008. Premierul Milojko Spajić a declarat pentru publicație că Muntenegru are „sprijinul deplin” al statelor membre și că, în calitate de „fruntaș” între candidați, este pe traiectoria de a intra în UE în intervalul planificat. Luna trecută, negociatorii muntenegreni au obținut un pas important: a început redactarea formală a tratatului de aderare. „Garduri de protecție” împotriva derapajelor de stat de drept Tocmai acest tratat este văzut la Bruxelles ca un teren de test pentru un set de noi „guardrails” (măsuri juridice de protecție) care ar permite, în anumite condiții, blocarea sprijinului și limitarea drepturilor de vot dacă apar reculuri privind statul de drept și democrația. Trei oficiali implicați în document au spus că aproximativ două treimi din condiții ar urma să fie similare celor folosite în alte tratate, iar circa o treime ar fi noi. Spajić a afirmat că guvernul său nu respinge mecanismele de protecție dacă ele „păstrează credibilitatea procesului” și încrederea între statele membre, dar a cerut ca acestea să fie „clar bazate pe reguli” și activate exclusiv în cazuri de neconformare cu obligațiile asumate. Extindere accelerată, dar cu beneficii înainte de aderare Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că există „un impuls” pentru extindere: Muntenegru redactează tratatul, Albania avansează, iar Republica Moldova și Ucraina au deblocat prima rundă de negocieri. În același timp, țările candidate susțin că ritmul trebuie accelerat pentru a reflecta „realitățile geopolitice” într-o perioadă de războaie comerciale și conflicte armate, iar la Bruxelles există temeri că întârzierile pot fi exploatate de actori ostili pentru a slăbi orientarea europeană a statelor din afara UE. Comisia Europeană a vehiculat la începutul anului ideea unei aderări mult mai rapide, însă state precum Franța, Germania și Olanda preferă să păstreze negocierile riguroase și reformele interne ample, ca garanție că viitorii membri nu vor genera blocaje ulterior. Ca soluție intermediară, UE vrea să continue procesul, dar să ofere beneficii „pre-aderare”, astfel încât candidații să simtă mai devreme avantajele integrării: Ursula von der Leyen ar urma să anunțe vineri acces la roaming de date gratuit în UE pentru țările din Balcanii de Vest. Separat, Franța și Germania au prezentat opțiuni pentru candidații din regiune care nu sunt așteptați să adere pe termen scurt, inclusiv participarea ca observatori la reuniuni și acces la Piața Unică. Calendar apropiat pentru Ucraina și Moldova, după ridicarea veto-ului Ungariei Un alt semnal de accelerare: Ucraina și Republica Moldova vor începe deschiderea formală a „clusterelor” de negociere pe 15 iunie, după ce noul premier ungar Péter Magyar a renunțat la veto-ul de lungă durată al Budapestei, ca parte a unui acord cu Kievul. Chiar dacă există consens că sistemul de extindere trebuie redesenat și simplificat pentru a evita negocieri întinse pe decenii, capitalele se plâng, potrivit publicației, de puține ocazii de discuție la nivel de lideri. Merz a insistat că va ridica subiectul la summitul UE de la Bruxelles care începe pe 18 iunie. În fundal, argumentul de securitate și riscul de influență externă cresc presiunea pentru schimbarea status quo-ului. [...]
Uniunea Europeană alocă 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) armatei libaneze pentru a întări capacitatea statului de a-și impune monopolul asupra armelor , într-un demers menit să reducă influența Hezbollah, potrivit The Jerusalem Post . Decizia a fost agreată de Consiliul UE și este prezentată ca o măsură de sprijin pentru „consolidarea capacităților de apărare” ale Forțelor Armate Libaneze. În comunicatul citat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , susține că finanțarea ar urma să ajute statul libanez să-și reafirme „monopolul asupra armelor” și să dezarmeze actori non-statali precum Hezbollah. „Cea mai bună cale de a reduce amenințarea reprezentată de Hezbollah este să întărim statul libanez, să-i consolidăm instituțiile și să-i restabilim monopolul asupra folosirii forței.” Ce înseamnă finanțarea, în termeni operaționali și de influență Măsura este descrisă ca având obiective multiple: întărirea forțelor armate, „împuternicirea instituțiilor” și diminuarea influenței Hezbollah în țară. Articolul notează că această tranșă ridică sprijinul total al UE pentru Liban la 182 milioane euro (aprox. 910 milioane lei) până în prezent. Context: armistițiul propus și pozițiile părților În paralel, materialul relatează că SUA au anunțat miercuri că Libanul și Israelul ar fi fost de acord să implementeze un armistițiu, condiționat de încetarea focului de către Hezbollah și retragerea luptătorilor din sudul Libanului, în apropierea frontierei. Joi, Hezbollah a respins planul de încetare a focului, acuzând Israelul pentru continuarea loviturilor în sudul Libanului și afirmând că nu se va retrage din zonă. Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a calificat negocierile drept „rușinoase” și a descris declarația de la Washington ca „o foaie de parcurs pentru anihilarea unei părți a poporului libanez și înrobirea restului”, potrivit articolului. De cealaltă parte, un oficial israelian citat în material a spus că Hezbollah nu este parte a negocierilor și că Israelul, Libanul și SUA lucrează la implementarea unui armistițiu „pe baza înțelegerii” că Hezbollah va fi dezarmat, iar sudul Libanului va fi demilitarizat. [...]
Germania menține controalele la frontierele interne , în ciuda solicitării Comisiei Europene de a le elimina treptat, pe motiv că verificările „sunt necesare” și „funcționează”, potrivit Antena 3 . Decizia prelungește, practic, o suspendare de facto a funcționării fără fricțiuni a Spațiului Schengen și menține costuri operaționale pentru transportatori și companii care depind de fluxuri rapide în interiorul UE. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt , a respins cererea Bruxelles-ului în marja reuniunii miniștrilor de interne ai UE, desfășurată joi la Luxemburg, dedicată pactului recent adoptat privind migrația. Oficialul a susținut că verificările la frontieră au rezultate măsurabile, invocând „numărul semnificativ de returnări”, migrația ilegală și destructurarea rețelelor de traficanți. „Numărul semnificativ de returnări, migrația ilegală, destructurarea rețelelor de traficanți – toate acestea arată cât de eficiente sunt aceste controale la frontieră și de aceea dorim să le continuăm”, a declarat el în fața jurnaliștilor. De ce insistă Comisia Europeană să fie ridicate controalele Comisia Europeană consideră că verificările la frontierele interne nu mai sunt justificate, argumentând că UE a adoptat reforme ample în politica de migrație. În acest context, sunt menționate planuri de accelerare a deportărilor și acorduri controversate pentru construirea de centre de detenție în afara UE. Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, a indicat că tendința este de scădere a cifrelor și că momentul ar fi potrivit pentru relaxare. „Cifrele scad. Suntem pe drumul cel bun. Reformele au fost adoptate. Frontierele externe sunt mai bine protejate. Regulamentul privind returnările a fost aprobat. Este momentul potrivit pentru a elimina treptat aceste controale la frontieră”. Câte state au controale interne și ce urmează În prezent, zece state membre mențin controale la frontierele interne, iar șapte dintre ele invocă migrația ca motiv. Comisia a cerut ridicarea treptată a controalelor pentru: Austria Danemarca Franța Germania Italia Olanda Slovenia Suedia O solicitare similară a fost adresată și Norvegiei (care nu este membră UE). Polonia este al zecelea stat cu astfel de controale, însă nu a primit o cerere de relaxare, conform informațiilor citate. Deși aceste măsuri au fost concepute ca temporare, în unele țări ele sunt în vigoare de ani de zile, ceea ce menține incertitudinea privind revenirea la un regim Schengen fără verificări sistematice pe rutele interne majore. Context: înăsprirea politicii de migrație în UE Articolul notează că statele membre și Parlamentul European au convenit asupra unei legi controversate pentru accelerarea returnării migranților fără drept de ședere legală, descrisă drept cel mai important viraj al politicii UE în ultimele decenii. Elementul central este posibilitatea înființării unor centre de deportare în afara UE („huburi de returnare”), pe baza unor acorduri cu țări terțe. Potrivit datelor oficiale citate, doar 29% dintre migranții fără drept de ședere legală în Europa părăsesc efectiv teritoriul UE. [...]
Bruxellesul pregătește sancțiuni mai dure pentru firme și bănci chineze care ar ajuta Rusia să ocolească restricțiile occidentale, pe fondul lucrului la al 21-lea pachet de măsuri împotriva Moscovei, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la David O’Sullivan, trimisul special al UE pentru sancțiuni, care spune că Uniunea va acționa „când avem dovezi”. Într-un interviu pentru Euronews , O’Sullivan afirmă că Beijingul rămâne „o problemă foarte mare” pentru eficiența sancțiunilor, deoarece sprijină mecanismele prin care economia de război a Kremlinului își asigură componente și bunuri pe care nu le mai poate cumpăra direct din Occident. De ce contează: UE mută presiunea pe lanțurile de aprovizionare ale Rusiei Oficialul european susține că UE ridică subiectul „în mod regulat la cel mai înalt nivel” în discuțiile cu autoritățile chineze, însă răspunsul Beijingului ar fi că nu consideră că face ceva greșit. În acest context, Bruxellesul vrea să continue cu măsuri „unilaterale” împotriva companiilor și instituțiilor financiare chineze implicate. Un exemplu invocat este pachetul al 20-lea de sancțiuni, care a inclus 56 de companii implicate în dezvoltarea și producția de echipamente militare folosite de Rusia în războiul din Ucraina, „multe dintre aceste firme” fiind chineze. Acestea au fost sancționate pentru furnizarea de componente tehnologice esențiale, inclusiv pentru drone. O’Sullivan descrie rolul Chinei prin conceptul de „backfilling” (înlocuire pe lanțul de aprovizionare): producători locali care substituie produse și componente ce nu mai pot fi livrate de companii occidentale din cauza sancțiunilor. Fenomenul ar acoperi atât bunuri de consum, cât și echipamente cu utilizare militară, în special componente electronice pentru drone, rachete și sisteme de artilerie. Riscul de escaladare: măsuri și contramăsuri UE–China Potrivit oficialului, includerea firmelor chineze pe listele de sancțiuni a atras reacții de la Beijing. Ca răspuns la pachetul al 20-lea, China a interzis accesul a șapte companii europene din domeniul apărării la produse fabricate în China, iar acest tip de reciprocitate ar fi devenit mai frecvent în ultimii ani. „Dacă noi luăm măsuri, ei vor răspunde cu măsuri similare. Cu toate acestea, este foarte important să transmitem un mesaj clar că suntem vigilenți în fața tentativelor de eludare a sancțiunilor și că vom acționa atunci când avem dovezi.” Petrolul rusesc, punct sensibil în următorul pachet O altă temă majoră pentru viitorul pachet este o posibilă interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești. Măsura a fost aprobată anterior, dar aplicarea a fost amânată până la un acord în G7, în condițiile în care Grecia și Malta se opun, iar în G7 ar exista „puțin entuziasm” pe fondul turbulențelor de pe piețele energetice generate de închiderea Strâmtorii Ormuz . Liderii G7 urmează să se întâlnească luna aceasta la Evian (Franța), însă nu este clar dacă subiectul va fi pe agendă. Întrebat despre șansele unui progres, O’Sullivan s-a declarat pesimist. În paralel, oficialul avertizează că evoluțiile de pe piața petrolului complică și mecanismul plafonului de preț introdus de G7 la finalul lui 2022, deoarece legislația europeană cere ajustări periodice pentru a menține plafonul cu 15% sub prețul mediu al petrolului rusesc. În contextul actual, asta ar însemna o majorare, pe care O’Sullivan spune că UE nu ar trebui să o facă, indicând ca reper „pragul actual” de 60 de dolari pe baril. Ce urmează: al 21-lea pachet și posibile extinderi ale listei Diplomați europeni citați în material afirmă că un incident recent — o dronă rusească prăbușită într-un bloc de locuințe aproape de granița României cu Ucraina, cu doi răniți — ar fi accelerat pregătirile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni , aflat în lucru. Separat, materialul menționează că noul guvern de la Budapesta, condus de premierul Péter Magyar, s-ar fi arătat dispus să susțină sancționarea patriarhului Kirill. O’Sullivan nu confirmă includerea numelui în viitorul pachet, dar spune că abordarea Ungariei s-a schimbat și că nume discutate anterior „ar putea fi luate din nou în considerare”, fără garanții că vor ajunge pe lista finală. [...]
UE pregătește sancțiuni pentru patru companii chineze acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei , o mișcare care poate înăspri relația comercială dintre Bruxelles și Beijing și poate ridica riscuri de conformare pentru firmele din lanțurile de aprovizionare cu legături în China, potrivit G4Media . Propunerea vine de la Serviciul European de Acțiune Externă (serviciul diplomatic al UE), care susține că cele patru companii ajută flota „din umbră” a Rusiei, furnizează substanțe chimice pentru armata rusă și livrează componente folosite de Moscova la construirea dronelor de atac. Informațiile se bazează pe documente consultate de POLITICO, conform articolului. Ce urmează procedural și de ce contează pentru companii Documentul, datat 21 mai, ar urma să stea la baza unui „mini-pachet” de sancțiuni care, potrivit a doi oficiali europeni citați, ar putea fi adoptat la reuniunea miniștrilor de externe ai UE din Luxemburg, pe 15 iunie. Orice sancțiuni europene trebuie aprobate în unanimitate de toate cele 27 de state membre, iar ambasadorii pot propune eliminarea unor prevederi din propunerea inițială. În paralel, UE lucrează la un al 21-lea pachet de sancțiuni, descris ca având o abordare mai amplă și sectorială, așteptat ulterior, în cursul verii. Tensiuni UE–China pe fondul unei agende comerciale mai dure Măsura riscă să amplifice tensiunile dintre Bruxelles și Beijing, în condițiile în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , încearcă să obțină sprijin pentru o ofensivă împotriva importurilor chineze subvenționate. Săptămâna trecută, China a avertizat că va adopta „contramăsuri ferme și măsuri eficiente pentru protejarea propriilor interese” dacă UE impune restricții comerciale suplimentare. În acest context, marți, comisarul european pentru comerț Maroš Šefčovič urmează să se întâlnească la Paris cu trimisul comercial chinez Li Chenggang, în marja unei reuniuni ministeriale a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. Lista mai largă: firme din EAU, Turcia și Azerbaidjan, plus filiale Lukoil Pe lângă cele patru companii chineze, documentul mai propune sancționarea: a cinci firme din Emiratele Arabe Unite, a trei firme din Turcia, a unei companii din Azerbaidjan, toate descrise ca facilitând transporturile maritime și vânzările de energie ale Rusiei. De asemenea, sunt propuse sancțiuni împotriva unor filiale ale companiei ruse Lukoil și împotriva a zeci de persoane și companii despre care se afirmă că sprijină „mașina de război” a Moscovei. [...]
