Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea retoricii Moscovei ridică riscuri de securitate și presiune politică în UE, după ce Dmitri Medvedev a sugerat, într-un mesaj public, un scenariu de explozie la sediul Uniunii Europene din Bruxelles, pe fondul incidentului din Portul Constanța, potrivit Adevărul.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse și fost președinte al Rusiei a atacat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ironizând declarațiile acesteia potrivit cărora explozia dronei maritime din Constanța ar fi „o consecință” a războiului declanșat de Moscova. În același mesaj, Medvedev a adus în discuție o posibilă explozie la sediul UE din Bruxelles, atribuind-o „ukronazilor” și sugerând că aceasta ar putea fi prezentată drept „agresiune a Kremlinului”.
„Ursula, această șarlatană detestabilă, spune că explozia dronei navale din Constanța este «o consecință directă a războiului Rusiei». Așteptăm ca această persoană să numească viitoarea explozie a sediului UE din Bruxelles, provocată de ukronazi, «agresiune a Kremlinului». PS: Acesta nu este un indiciu!”
Mesajul lui Medvedev a fost publicat după o reacție oficială a Rusiei la incidentul din Portul Constanța. Conform aceleiași surse, Ambasada Federației Ruse la București a declarat că drona care a explodat era ucraineană și a respins orice responsabilitate a Moscovei.
Diplomații ruși au acuzat Ministerul Apărării Naționale că ar fi prezentat informații „intenționat incomplete” și au susținut că orice asociere a Rusiei cu explozia din port este „lipsită de orice temei”.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz cere Serbiei să aleagă între UE și axa Rusia–China , avertizând că „o politică de ezitare” nu mai este acceptabilă, pe fondul discuțiilor UE cu liderii din Balcanii de Vest despre direcția geopolitică și condițiile de aderare, potrivit Digi24 . Mesajul lui Merz a fost transmis la Tivat, în Muntenegru, într-o conferință de presă după summitul UE–Balcanii de Vest . Cancelarul a spus că Serbia „trebuie să decidă unde își vede viitorul” și a cerut Belgradului să înceteze să oscileze între Rusia, China și Europa, relatarea fiind atribuită AFP și preluată de Agerpres. „Serbia are calea deschisă către Uniunea Europeană. Cu toate acestea, Serbia trebuie să decidă și unde se află. O politică de ezitare între Rusia, China și Europa nu este o opțiune.” Ce înseamnă avertismentul, din perspectiva regulilor UE În logica extinderii UE, mesajul indică o presiune politică mai mare pentru aliniere externă (inclusiv în raport cu Rusia și China) ca parte a parcursului de aderare. Merz a afirmat că, în discuțiile cu președintele sârb Aleksandar Vucic, i-a comunicat „foarte clar” așteptările, dar a reiterat și oferta: drumul către UE rămâne deschis pentru Serbia. La întâlnirea cu Vucic au participat și președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Reacția Belgradului: „obiectiv strategic”, dar cu reforme de făcut Aleksandar Vucic a declarat presei sârbe, la sosirea la summit, că Serbia este „pe calea către UE” și că acesta este „obiectivul nostru strategic”. Totodată, a admis că sunt necesare „multe reforme”. Vucic a descris întâlnirile cu Merz, Macron, von der Leyen și Costa drept „foarte bune” și a spus că a fost mulțumit că „în cele din urmă” nu au existat „predici sau prelegeri”. Contextul care complică negocierile În material este menționat că Serbia este cea mai populată țară din Balcanii de Vest (6,6 milioane de locuitori), dar și cea mai puțin pro-europeană, cu „mai puțin de jumătate” din populație în favoarea aderării, potrivit ultimelor sondaje citate. Totodată, Vucic este descris ca urmând o linie de echilibru între obiectivul aderării la UE și menținerea unor legături strânse cu Rusia și China, inclusiv printr-o vizită recentă în China, unde a semnat „numeroase contracte” și s-a întâlnit cu Xi Jinping, precum și prin participarea, anul trecut, la parada de la Moscova dedicată aniversării victoriei din 1945. [...]
Bulgaria își întărește supravegherea pe litoralul Mării Negre după explozia unei drone maritime ucrainene în portul Constanța, măsură care poate afecta temporar activitățile din zona de coastă (pescuit, transport local) și ridică nivelul de alertă operațională în regiune, potrivit Știrile Pro TV . Conform informațiilor transmise de autoritățile de la Sofia, Forțele Navale bulgare au trecut la consolidarea monitorizării coastei, folosind mijloace deja desfășurate sau ținute în stare de alertă. În practică, supravegherea este realizată prin radare de coastă, patrule navale și elicoptere militare, iar Bulgaria a desfășurat și unități navale în zona de nord a litoralului, luând în calcul și utilizarea unor drone pentru creșterea capacității de observare. Coordonare cu România și NATO, pe fondul incidentului de la Constanța Ministerul bulgar al Apărării a indicat că menține coordonare permanentă cu Marina română și cu Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM), pentru urmărirea evoluțiilor din zonă. În același timp, ministrul bulgar al apărării, Dimitar Stoianov , a declarat în parlament că nu există motive de îngrijorare pentru populație, potrivit relatărilor citate. Efecte imediate: restricții temporare în zona Varna Ca măsură de precauție, Administrația Maritimă din Varna a oprit temporar serviciul de feribot și a recomandat pescarilor să nu iasă pe mare. Totodată, o regată desfășurată la Balcic, la aproximativ 40 de kilometri sud de Constanța, a fost întreruptă. Incidentul care a declanșat reacția Bulgariei a avut loc vineri dimineață, când o dronă maritimă descoperită în Portul Civil Constanța s-a autodetonat în jurul orei 10:30, fără victime. Forțele Navale ucrainene au confirmat că a fost o dronă ucraineană scăpată de sub control în misiune, după ce ar fi fost bruiată de sisteme rusești de război electronic, fiind deviată și ajungând în derivă către coasta României. [...]
Mesajul de sprijin al Franței ridică miza pentru postura NATO la Marea Neagră , după incidentul cu drona explodată în Portul Constanța , potrivit Știrile Pro TV . Președintele Emmanuel Macron a spus că securitatea României are „o importanță extrem de mare” pentru Paris și a reafirmat angajamentul militar francez pe flancul estic al Alianței. Declarațiile au fost făcute la sosirea liderului francez la summitul UE–Balcanii de Vest de la Tivat, Muntenegru, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre. Macron a amintit că Franța a decis, „la cererea autorităților române”, să trimită trupe pentru protejarea teritoriului României la scurt timp după izbucnirea războiului din Ucraina. Ce înseamnă „națiune-cadru” și ce promite Parisul Macron a subliniat că Franța este în prezent „națiunea-cadru a ofertei de securitate pentru România” – adică statul care coordonează și structurează contribuția militară aliată într-un dispozitiv de apărare. În acest cadru, președintele francez a indicat că Parisul își va ajusta poziția „în funcție de cerere și necesitate” și a legat explicit sprijinul de episoadele cu drone semnalate în zonă. „Suntem alături de autoritățile române și vom face tot ceea ce acestea consideră necesar pentru a proteja suveranitatea terestră și aeriană. (…) Puteți conta pe noi.” Incidentul din Portul Constanța, contextul imediat al reacției Reacția lui Macron vine după un incident raportat în aceeași zi în Portul Constanța, unde o dronă s-a prăbușit și a explodat. Ministerul Apărării Naționale a descris drona ca fiind de tipul celor folosite în războiul din Ucraina, iar aparatul – descoperit vineri dimineață – s-a autodetonat ulterior, fără victime, conform informațiilor prezentate. Președintele Nicușor Dan a declarat că acesta este al doilea eveniment de securitate înregistrat în această săptămână pe litoralul românesc. [...]
Franța și Germania vor să accelereze integrarea economică și instituțională a Moldovei și Balcanilor de Vest în UE printr-un model de „integrare graduală” care le-ar permite acces mai rapid la politici, programe și părți din piața unică, înainte de aderarea propriu-zisă, potrivit Mediafax . Miza este reducerea frustrării generate de ritmul lent al extinderii și creșterea credibilității procesului, fără a renunța la condiționalitatea reformelor. Inițiativa este descrisă într-un document consultat de Euractiv și dezvoltă idei avansate anterior de cancelarul german Friedrich Merz , care sugerase un statut de „membru asociat” pentru Ucraina. În document se arată că extinderea în forma actuală avansează prea încet și produce nemulțumiri în rândul țărilor implicate. Propunerea vine înaintea summitului privind extinderea UE programat vineri în Muntenegru și urmărește, între altele, să transmită un semnal politic statelor din Balcanii de Vest că nu sunt „lăsate în urmă” în procesul de aderare. „Blocuri de construcție” și acces mai devreme la politici UE, dar reversibil Planul propune crearea unor „blocuri de construcție” pentru țările candidate care așteaptă de ani de zile, astfel încât guvernele din Balcanii de Vest și Republica Moldova să se implice mai strâns în anumite domenii ale politicilor europene, pe măsură ce avansează cu reformele interne. Participarea ar fi însă reversibilă dacă apar derapaje de la valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, potrivit documentului. Ce ar putea primi statele candidate: reuniuni, programe și pași spre piața unică Documentul invită Comisia Europeană să vină cu propuneri pentru facilitarea integrării graduale. Printre măsurile menționate se numără: reuniuni comune de două ori pe an între reprezentanții Balcanilor de Vest, comisarii europeni și eurodeputați; întâlniri mai frecvente între eurodeputați și legislatorii naționali din Balcanii de Vest și Republica Moldova; participarea liderilor și miniștrilor statelor candidate la reuniuni informale ale Consiliului UE și Consiliului European pentru anumite puncte de pe agendă și, ca observatori fără drept de vot, la alte discuții; cooperare consolidată în securitate și apărare; implicare mai mare în programe precum Creative Europe, Erasmus+ și Horizon (programul de cercetare al UE). În plan economic, documentul indică o integrare mai profundă în anumite zone ale pieței unice, inclusiv în energie, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, politica industrială, politica digitală, materiile prime critice și acordurile sanitare și fitosanitare. Într-o etapă avansată, participarea deplină la piața unică ar putea fi acordată după un model similar celui aplicat statelor din Spațiul Economic European, mai notează sursa. De ce contează: condiționalitate păstrată, beneficii mai rapide David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, spune că inițiativa ar putea întări credibilitatea extinderii, tocmai pentru că păstrează principiul aderării „bazate pe merit și reforme”, dar leagă mai devreme și mai vizibil progresul reformelor de accesul la programe, instituții și politici europene. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile, este ca discuția să se mute la nivelul Comisiei Europene, căreia i se cere să formuleze propuneri concrete pentru acest tip de integrare graduală. [...]
Refuzul lui Putin de a discuta direct cu Zelenski blochează, pe termen scurt, orice negociere politică la vârf și mută presiunea pe „schițarea” prealabilă a unui acord , potrivit G4Media . Președintele rus a spus că nu vede „niciun motiv” pentru o întâlnire față în față în lipsa unui cadru de pace, după ce liderul ucrainean i-a adresat o scrisoare deschisă cu o astfel de solicitare. Putin a făcut declarațiile la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF) , unde a susținut că o întâlnire ar servi doar interesului Ucrainei, „cu scopul de a opri înaintarea forțelor” ruse. „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate.” Condiția pusă de Kremlin: întâi „specialiștii”, apoi liderii Liderul de la Kremlin a indicat că discuțiile ar trebui pregătite la nivel tehnic înainte de un eventual contact direct între președinți. Trebuie „să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. În același timp, Putin a criticat tonul scrisorii lui Zelenski, pe care a descris-o drept „grosolană”, sugerând că ar fi mai degrabă o încercare de a împiedica o întâlnire decât de a o facilita. „Această scrisoare conține unele remarci mai degrabă grosolane. A fost aceasta o cale pentru a crea condițiile pentru o întâlnire față în față, ori una de a împiedica o întâlnire față în față? Cred că este a doua variantă.” Ce a cerut Zelenski și ce propune ca pași inițiali Potrivit informațiilor citate, Zelenski i-a cerut lui Putin o întâlnire într-o țară terță (nu la Moscova sau Kiev), menționând opțiuni precum Elveția sau o țară arabă. În scrisoare, liderul ucrainean ar fi propus: armistițiu; schimb de prizonieri, „începând cu civilii și copiii răpiți de Rusia”; negocieri directe pentru încheierea războiului. La finalul scrisorii, Zelenski îl avertizează pe Putin că, dacă nu pune capăt războiului, „va trebui să lupte pentru propria sa existență”, invocând ideea că „atunci când Rusia obosește urmează o schimbare”. Reacții în Rusia: acuzații de „PR” și lipsă de „diplomație” În material sunt citate și reacții ale unor comentatori ruși, care interpretează scrisoarea ca pe un demers de imagine (relații publice) menit să provoace nemulțumire internă în Rusia, nu să ducă la pace. Bloggerul militar rus Rybar, prezentat ca având peste 1,5 milioane de urmăritori, a descris scrisoarea drept un „bluff” și a susținut că textul ar conține insulte, amenințări și afirmații menite să alimenteze tensiuni interne. Informațiile sunt atribuite agențiilor AFP, Reuters și EFE , citate de Agerpres, conform articolului. Textul din G4Media este trunchiat în extrasul furnizat, astfel că eventuale detalii suplimentare din finalul materialului nu pot fi verificate aici. [...]
Marea Britanie își accelerează planurile de apărare după ce premierul Keir Starmer a avertizat, potrivit Știrile Pro TV , că evaluările serviciilor de informații occidentale și ale NATO indică posibilitatea ca Rusia să fie pregătită să atace Alianța Nord-Atlantică „încă din 2030”. Starmer a spus că această perspectivă explică „urgența și prioritatea” pe care Londra le acordă acum apărării, într-un context în care avertismente similare au mai fost lansate în ultimele luni de lideri NATO și europeni. Ce înseamnă avertismentul pentru bugetele de apărare În acest cadru, premierul britanic a promis majorarea cheltuielilor pentru apărare la 2,5% din PIB începând de anul viitor, cu o țintă de 3% în viitoarea legislatură, potrivit informațiilor citate. Pe lângă creșterea bugetară, guvernul Regatului Unit ar urma să publice un plan de investiții pe 10 ani în capabilități de apărare, înaintea summitului NATO de la Ankara din 7 iulie. Planul era programat inițial pentru 2025, dar a întârziat din cauza unor divergențe interne privind finanțarea. Presiune politică în interiorul NATO Știrea notează și presiunile venite dinspre Washington: de la revenirea la Casa Albă, Donald Trump ar fi intensificat solicitările ca statele NATO să își majoreze bugetele de apărare și să reducă dependența de sprijinul militar american. În paralel, sunt amintite și poziții recente din interiorul Alianței: secretarul general NATO, Mark Rutte , a cerut în decembrie creșterea cheltuielilor de apărare, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea viza un stat NATO aflat la granița cu Belarus. [...]
