Știri
Știri din categoria Externe
Bruxelles-ul riscă să nu obțină „resetarea” dorită cu Budapesta, chiar dacă Viktor Orbán pierde alegerile. Potrivit news.ro, favoritul din sondaje, Péter Magyar, nu dă semne că ar fi alternativa pro-Ucraina pe care o speră o parte dintre liderii UE, iar poziționările sale lasă loc mai degrabă unei continuități pe dosarele sensibile pentru sprijinul acordat Kievului.
Magyar, care candidează la scrutinul din 12 aprilie, s-a opus accelerării aderării Ucrainei la UE, a respins trimiterea de arme către Kiev și a indicat că ar supune aderarea Ucrainei la UE unui referendum – un pas care ar putea bloca procesul. În Parlamentul European, partidul său, Tisza, a votat împotriva unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, deși Ungaria nu era obligată să contribuie financiar.
Miza pentru Bruxelles este reducerea blocajelor puse în ultimii ani de guvernul Orbán pe pachetele de sprijin pentru Ucraina și pe decizii care cer unanimitate. În material se arată că liderii UE, tot mai frustrați de obstrucționarea sprijinului pentru Kiev de către Orbán, speră că o eventuală victorie a lui Magyar ar putea „reseta” relațiile sau măcar ar diminua tensiunile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Totuși, publicația notează că Magyar „sună adesea surprinzător de similar” cu Orbán pe tema Ucrainei. El a criticat anterior ceea ce numește erodarea drepturilor minorității maghiare din Ucraina și a spus: „Nimeni nu vrea un guvern pro-ucrainean”.
Eurodeputata Verzilor Tineke Strik, raportoarea Parlamentului European pentru Ungaria, descrie incertitudinea legată de prioritățile lui Magyar dacă ar câștiga alegerile:
„Îl transformă într-o cutie neagră. Ce ar considera prioritar dacă ar câştiga alegerile? De fapt, asta este şi pentru UE o mică enigmă.”
În același timp, unii diplomați și oficiali ucraineni cred că Magyar și-ar putea flexibiliza poziția dacă ar ajunge la putere, în special pentru că deblocarea fondurilor UE înghețate (din cauza preocupărilor privind statul de drept) este prezentată ca o prioritate. Dar garanțiile sunt limitate: întrebat dacă o Ungarie condusă de Magyar și-ar retrage veto-ul asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro, o persoană familiarizată cu viziunea Tisza a indicat că decizia ar depinde de opinia publică.
Materialul invocă un sondaj din toamna lui 2025 realizat de think tank-ul Policy Solutions, potrivit căruia:
Directorul Policy Solutions, András Biró-Nagy, este citat spunând că Magyar nu are o marjă mare de manevră pe subiectul Ucrainei, pe fondul unei campanii anti-Ucraina desfășurate în ultimii ani.
Pentru UE, alegerile din 12 aprilie sunt relevante nu doar prin posibilitatea schimbării de lider la Budapesta, ci prin întrebarea dacă o eventuală alternanță ar modifica efectiv pozițiile Ungariei pe dosarele unde unanimitatea poate bloca decizii – în special sprijinul financiar și politic pentru Ucraina. Din informațiile prezentate, Bruxelles-ul se pregătește pentru scenariul în care o schimbare de guvern nu aduce automat o schimbare de linie.
Recomandate
Participarea președintelui Nicușor Dan la summitul de la Kiev reconfirmă linia de sprijin a României pentru Ucraina și mută accentul pe securitatea regională, cu implicații directe pentru Marea Neagră și Europa de Sud-Est , potrivit Adevărul . Șeful statului se află miercuri, 15 iulie, în capitala Ucrainei, la invitația președintelui Volodimir Zelenski , pentru a participa la a cincea ediție a Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est. Vizita vine la scurt timp după deplasarea lui Nicușor Dan în Franța, unde a participat la o întâlnire a liderilor europeni și la ceremoniile dedicate Zilei Naționale. Administrația Prezidențială a anunțat oficial deplasarea, în agenda publică a instituției. De ce contează: securitatea Mării Negre și coordonarea sprijinului pentru Kiev Summitul, lansat în 2023, după invazia Rusiei în Ucraina, este prezentat drept una dintre principalele platforme de dialog între Ucraina și statele din Europa de Sud-Est. Miza întâlnirii este coordonarea sprijinului pentru Kiev și identificarea unor răspunsuri comune la provocările de securitate generate de război. Potrivit Administrației Prezidențiale, participarea președintelui României „reflectă sprijinul constant” al Bucureștiului pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. În același cadru, Nicușor Dan urmează să reafirme angajamentul României de a continua asistența pentru țara vecină și de a contribui la consolidarea securității în regiunea Mării Negre și în Europa de Sud-Est. Temele de pe agendă: UE, energie, infrastructură și reziliență Pe agenda summitului figurează și susținerea parcursului european al Ucrainei și al Republicii Moldova, ambele urmărind aderarea la Uniunea Europeană. Liderii reuniți la Kiev urmează să discute și despre întărirea cooperării regionale în mai multe domenii, menționate de Administrația Prezidențială: infrastructură și conectivitate; securitate energetică; creșterea rezilienței în fața amenințărilor hibride (acțiuni non-militare, precum atacuri cibernetice, dezinformare sau presiuni economice, folosite pentru a destabiliza state). [...]
Moartea inginerului-șef al centralei Zaporojie, atribuită de Rusia unui atac cu dronă, reaprinde riscul operațional la cea mai mare instalație nucleară din Europa , într-un context în care zona a fost deja afectată de întreruperi de curent și deconectări repetate de la alimentarea externă, esențiale pentru răcirea reactoarelor, potrivit Agerpres . Agenția nucleară de stat rusă Rosatom a anunțat că Aleksandr Iakovlev, inginerul-șef al centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, a murit într-un atac pe care partea rusă îl atribuie Ucrainei; în același incident ar fi fost ucis și șoferul vehiculului centralei, relatează Reuters și EFE, citate de Agerpres. „În această după-amiază, Aleksandr Iakovlev, inginerul-șef al centralei nucleare Zaporojie, a murit într-un atac terorist selectiv comis de regimul de la Kiev”, a declarat presei ruse directorul general al Rosatom, Alexei Lihacev. De ce contează: presiune pe siguranța operațională și pe infrastructura de alimentare Potrivit lui Lihacev, „o dronă inamică” ar fi lovit vehiculul în care se aflau cei doi. Același oficial a susținut că, „în ultimele două luni și jumătate”, 13 persoane au fost ucise și 48 rănite în urma atacurilor atribuite Kievului în zona centralei. Separat, autoritățile instalate de Rusia în Energodar (orașul ucrainean din apropierea centralei) au semnalat, miercuri dimineață, întreruperea furnizării energiei electrice în localitate, pe fondul „atacurilor ucrainene continue”, conform relatării. Context: centrală ocupată din 2022, cu experți AIEA la fața locului Centrala nucleară Zaporojie a fost ocupată de trupele ruse în martie 2022 și este descrisă drept cea mai mare din Europa, fiind amplasată aproape de linia frontului din sud-estul Ucrainei. Instalația funcționează cu personal ucrainean, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are permanent o echipă de experți la fața locului. În ultimii ani, zona centralei a fost lovită de obuze și drone, iar Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc pentru aceste atacuri. Agerpres notează că centrala a fost deconectată în mod repetat de la sursele externe de alimentare cu energie electrică, necesare răcirii reactoarelor, situații rezolvate punctual prin pornirea generatoarelor diesel. [...]
Casa Albă cântărește declasificarea unor informații sensibile despre China și alegerile din SUA , o decizie care ar putea amplifica tensiunile politice interne și ar ridica riscuri operaționale pentru comunitatea de informații, prin expunerea „sursele și metodele” de colectare, potrivit The Jerusalem Post . Informațiile vizate sunt descrise ca fiind clasificate și se referă la dacă Beijingul a avut intenția sau capacitatea de a perturba alegerile americane din 2020. Patru persoane familiarizate cu deliberările au spus că materialul nu ar arăta că China a manipulat sau a schimbat voturi, însă unii oficiali ai administrației Trump se tem că publicarea lui ar putea fi interpretată sau prezentată într-un mod înșelător. Donald Trump ar putea face publice aceste date într-un discurs programat joi seară (ora SUA), în care este așteptat să prezinte presupuse vulnerabilități ale infrastructurii de vot care ar permite interferență străină. Reuters notează că nu a putut stabili detaliile exacte ale informațiilor, tocmai din cauza caracterului lor clasificat. Miza: declasificare cu risc de securitate și efect politic În interiorul administrației există, potrivit sursei, o dezbatere privind oportunitatea declasificării. Unele persoane din agențiile de informații se tem că publicarea ar putea: să dezvăluie surse și metode de colectare; să insinueze, chiar și indirect, că Beijingul a interferat cu succes în alegeri, deși materialul nu ar demonstra schimbarea voturilor. Casa Albă a încadrat demersul într-o campanie mai largă de extindere a controlului federal asupra administrării alegerilor, un domeniu care, conform Constituției SUA, ține de competența statelor. Ce spune evaluarea oficială și unde apare disputa Materialul despre China a fost „integral” în dezbaterea din prima administrație Trump privind interferența străină în 2020 și a fost analizat în cadrul evaluării comunității de informații, potrivit celor patru surse. În 2021, o evaluare a comunității de informații din SUA a concluzionat că nu există indicii că vreun actor străin ar fi încercat sau ar fi reușit să modifice „orice aspect tehnic” al votului prezidențial din 2020, inclusiv înregistrările alegătorilor, buletinele, numărătoarea sau rezultatele. Totuși, foști analiști, inclusiv Christopher Porter (fost responsabil pe zona cibernetică în cadrul Office of the Director of National Intelligence), au formulat o opinie separată („dissent”), susținând că China ar fi avut capacitatea de a interveni și ar fi putut încerca să o facă. O versiune a acestei opinii a fost inclusă în publicarea evaluării din 2021. Potrivit sursei, Porter ar fi redactat și un document „foarte clasificat” care își extinde argumentația. Două persoane care l-au văzut îl descriu ca fiind detaliat, iar altele două susțin că se bazează pe un subset restrâns de informații brute și nu ar reflecta neapărat punctul de vedere oficial al Beijingului. Ce urmează: discursul nu e finalizat, iar pachetul poate include și date despre „voter data” O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a respins speculațiile despre conținutul discursului, afirmând: „Ca de obicei, surse anonime speculează despre ce va spune președintele Trump în discursul de joi seară. Adevărul este că nimeni nu știe încă ce va spune, în cele din urmă, președintele Trump.” În paralel, o echipă de lucru a Casei Albe condusă de jurnalistul conservator John Solomon ar fi cerut comunității de informații documente relevante și le-ar fi analizat în ultimele săptămâni, în pregătirea discursului, potrivit unei surse familiarizate cu activitatea grupului. Textul discursului nu este finalizat și poate suferi modificări. Casa Albă ar putea include și informații legate de o acuzație mai veche potrivit căreia China ar fi obținut acces la date ale alegătorilor în 2020. Două persoane familiarizate cu subiectul au spus că aceste date nu sunt confidențiale, sunt deja accesibile consultanților politici pentru țintirea materialelor electorale și nu pot fi manipulate. Atât administrația Trump, cât și cea Biden au analizat informații despre un posibil acces al Chinei, însă doi foști oficiali au declarat că, în mare, comunitatea de informații a considerat că nu a existat pătrundere în sistemele electorale, ci accesarea online a unor informații. [...]
Argentina s-a calificat în finala Cupei Mondiale după două goluri pe final , întorcând scorul în fața Angliei, un rezultat care schimbă direct configurația ultimului act și pune presiune pe Spania înaintea meciului decisiv, potrivit The Jerusalem Post . Campioana en titre a câștigat cu 2-1 semifinala de la Atlanta Stadium (Atlanta, Georgia), după ce a fost condusă din minutul 55. Enzo Fernandez a egalat în minutul 85, iar Lautaro Martinez a marcat golul victoriei în primele două minute ale prelungirilor, la șapte minute după reușita egalizatoare. Finala: Argentina – Spania, cu miză istorică Argentina o va întâlni pe Spania duminică, la East Rutherford, New Jersey, cu șansa de a câștiga al patrulea titlu mondial. Pentru Spania, miza este dublă: poate rupe egalitatea cu Italia în privința numărului de trofee și poate cuceri al doilea titlu, după cel din 2010. În finală, Spania intră cu o serie de 37 de meciuri fără înfrângere (30 de victorii și șapte egaluri). Cum s-a rupt meciul: presiune argentiniană și final dramatic Anglia a deschis scorul prin Anthony Gordon (min. 55), după o fază construită de Morgan Rogers și Declan Rice. Deși a rezistat mai bine de 80 de minute, echipa lui Thomas Tuchel a cedat sub presiunea tot mai mare a Argentinei, care a terminat meciul cu 15 șuturi, față de cinci ale Angliei. Portarul Jordan Pickford a avut intervenții importante, inclusiv o paradă înainte de minutul 70 și o respingere care a precedat egalarea, însă finalul a fost decis de două faze în care Lionel Messi a fost decisiv la pasă: assist la golul lui Fernandez și o nouă pasă transformată cu capul de Martinez. Messi, din nou determinant în cifrele turneului Lionel Messi a ajuns la opt goluri și patru pase decisive la acest Mondial și, după cele două assisturi din semifinală, la un record de 12 pase decisive în carieră la Cupa Mondială , conform relatării. Anglia, din nou aproape: „Am încercat să ținem de rezultat” Căpitanul Harry Kane a spus că echipa a încercat să conserve avantajul după 1-0, dar nu a fost suficient la acest nivel. „Am jucat bine în cea mai mare parte a meciului. După ce am făcut 1-0, am părut că încercăm doar să ținem de rezultat.” „La acest nivel, nu e suficient… în final, n-a fost de ajuns.” Anglia nu a mai ajuns într-o finală de Cupă Mondială din 1966. Pentru locul trei, englezii vor juca împotriva Franței sâmbătă, la Miami. [...]
Extinderea operațiunii ucrainene „MoLoChKa” în Marea Neagră riscă să lovească direct fluxurile comerciale ale Rusiei , după ce dronele Kievului au vizat peste noapte 20 de nave rusești, într-o nouă etapă a campaniei maritime, potrivit HotNews . Miza este controlul rutelor de transport din bazinul Mării Negre și al coridorului care leagă Marea Azov de restul traficului maritim, într-un moment în care ambele părți își intensifică atacurile asupra porturilor și navelor. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra regiunii Odesa pentru a cincea zi consecutivă, vizând infrastructură civilă, industrială și portuară, iar un atac cu rachete asupra unei clădiri rezidențiale de șapte etaje a ucis trei persoane și a rănit cel puțin alte trei, potrivit autorităților ucrainene citate în material. De ce contează: presiune pe logistica și exporturile Rusiei Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert „Magyar” Brovdi , a transmis pe Telegram că „acum” operațiunea s-a mutat în Marea Neagră și a susținut că, în această lună, 116 nave au fost lovite în Marea Azov. Publicația notează că este vorba despre o etapă nouă a campaniei ucrainene cu drone maritime, informație preluată și de The Kyiv Independent . Contextul economic este relevant: Marea Azov este descrisă ca o cale navigabilă vitală, folosită ca rută pentru aproximativ un sfert din exporturile de grâne ale Rusiei, iar Strâmtoarea Kerci este singura ieșire maritimă din Marea Azov către Marea Neagră. Efecte deja vizibile: restricții de navigație în Marea Azov Surse citate de Reuters au declarat că atacurile ucrainene au forțat Rusia să restricționeze transportul maritim în Marea Azov, iar restricțiile erau încă în vigoare marți. În același timp, Moscova acuză Kievul că lovește navele și califică aceste atacuri drept „terorism”, prin vocea ministrului de Externe Serghei Lavrov, în timp ce Ministerul Agriculturii din Rusia a recunoscut că exporturile ar putea fi redirecționate către alte rute. Lovituri asupra porturilor ucrainene și impact în lanț asupra exporturilor Kievului Pe partea ucraineană, atacurile rusești asupra porturilor din zona Odesa – care gestionează o parte importantă din cerealele și alte mărfuri ale țării – au consecințe operaționale directe. Kernel, cel mai mare exportator de cereale din Ucraina, și-a suspendat operațiunile în portul Cernomorsk după atacuri, iar un alt atac a avariat un terminal de ulei vegetal din regiunea Odesa, conform informațiilor din material. Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit ținte din porturile Odesa și Chornomorsk și patru nave despre care afirmă că livrau mărfuri pentru forțele ucrainene în porturile Chornomorsk și Dnipro-Buh. Separat, guvernatorul Oleh Kiper a spus că o navă civilă sub pavilionul Insulelor Marshall a fost avariată într-un atac asupra infrastructurii portuare. Ce urmează Din datele prezentate, confruntarea se mută tot mai mult pe axa „porturi–rute comerciale–nave”, cu efecte care depășesc planul militar: restricțiile de navigație și redirecționarea exporturilor pot schimba costurile și timpii de transport, atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, într-o zonă care rămâne critică pentru comerțul regional cu cereale și produse agricole. [...]
Rusia avertizează că ar trata o forță occidentală post-pace în Ucraina drept „țintă militară legitimă” , o poziționare care ridică miza de securitate pentru statele europene ce discută trimiterea de trupe și complică orice arhitectură de garanții după un eventual acord, potrivit HotNews . Moscova a transmis miercuri că orice forță multinațională desfășurată în Ucraina de aliații Kievului, în cazul unui acord de pace, ar fi „inacceptabilă” și ar fi considerată o amenințare directă la adresa Rusiei, relatează Reuters, citată de publicație. Mesajul vizează explicit statele din așa-numita „Coaliție a Voinței”, care s-au reunit la Paris și și-au reafirmat intenția de a pregăti o astfel de desfășurare după încetarea ostilităților. Linia roșie trasată de Moscova: intervenție străină și escaladare Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a spus că trimiterea de contingente militare ale „Coaliției a Voinței” ar echivala, „de facto”, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. „Repet: acest lucru ar echivala, de facto, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. Am considera astfel de unități drept ținte militare legitime.” În paralel, aliații occidentali au anunțat că în lunile următoare ar urma să aibă loc exerciții pentru a demonstra capacitatea de acțiune a forței planificate, denumită Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U). Presiune și pe alte fronturi: Armenia și statele baltice Materialul trece în revistă și alte episoade recente în care Rusia a ridicat tonul față de state din vecinătate sau din spațiul euro-atlantic. În cazul Armeniei, Moscova a acuzat Erevanul că i-a oferit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali. Contextul include tensiunile crescute după recucerirea Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii. Totodată, este menționat un avertisment al ambasadorului Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, care a susținut că Moscova ar avea informații despre intenția Ucrainei de a lansa drone militare din Letonia și din alte state baltice, afirmând că apartenența la NATO nu ar proteja aceste țări de represalii. Letonia a respins acuzațiile ca „pură ficțiune” și a convocat șeful interimar al misiunii ruse, formulând un „protest categoric”. SUA, prin ambasadorul adjunct la ONU, Tammy Bruce, au avertizat că ONU „nu este un loc pentru amenințări” împotriva unui membru al Consiliului și au reiterat angajamentele NATO, în condițiile în care articolul 5 prevede apărarea colectivă. De ce contează Prin calificarea explicită a unei eventuale forțe occidentale în Ucraina drept „țintă militară legitimă”, Rusia încearcă să descurajeze din start opțiunile de garantare a securității Ucrainei după un acord și să crească riscul perceput pentru statele europene care ar participa. În același timp, episoadele invocate în articol sugerează o extindere a presiunii politice și diplomatice și către alte capitale, de la Erevan la state membre NATO din regiunea baltică. [...]
