Bruxelles-ul riscă să nu obțină „resetarea” dorită cu Budapesta, chiar dacă Viktor Orbán pierde alegerile. Potrivit news.ro, favoritul din sondaje, Péter Magyar, nu dă semne că ar fi alternativa pro-Ucraina pe care o speră o parte dintre liderii UE, iar poziționările sale lasă loc mai degrabă unei continuități pe dosarele sensibile pentru sprijinul acordat Kievului.

Magyar, care candidează la scrutinul din 12 aprilie, s-a opus accelerării aderării Ucrainei la UE, a respins trimiterea de arme către Kiev și a indicat că ar supune aderarea Ucrainei la UE unui referendum – un pas care ar putea bloca procesul. În Parlamentul European, partidul său, Tisza, a votat împotriva unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, deși Ungaria nu era obligată să contribuie financiar.

De ce contează pentru UE: sprijinul pentru Ucraina rămâne vulnerabil la veto

Miza pentru Bruxelles este reducerea blocajelor puse în ultimii ani de guvernul Orbán pe pachetele de sprijin pentru Ucraina și pe decizii care cer unanimitate. În material se arată că liderii UE, tot mai frustrați de obstrucționarea sprijinului pentru Kiev de către Orbán, speră că o eventuală victorie a lui Magyar ar putea „reseta” relațiile sau măcar ar diminua tensiunile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Totuși, publicația notează că Magyar „sună adesea surprinzător de similar” cu Orbán pe tema Ucrainei. El a criticat anterior ceea ce numește erodarea drepturilor minorității maghiare din Ucraina și a spus: „Nimeni nu vrea un guvern pro-ucrainean”.

„Cutie neagră” pentru Bruxelles: semnale amestecate și puține garanții

Eurodeputata Verzilor Tineke Strik, raportoarea Parlamentului European pentru Ungaria, descrie incertitudinea legată de prioritățile lui Magyar dacă ar câștiga alegerile:

„Îl transformă într-o cutie neagră. Ce ar considera prioritar dacă ar câştiga alegerile? De fapt, asta este şi pentru UE o mică enigmă.”

În același timp, unii diplomați și oficiali ucraineni cred că Magyar și-ar putea flexibiliza poziția dacă ar ajunge la putere, în special pentru că deblocarea fondurilor UE înghețate (din cauza preocupărilor privind statul de drept) este prezentată ca o prioritate. Dar garanțiile sunt limitate: întrebat dacă o Ungarie condusă de Magyar și-ar retrage veto-ul asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro, o persoană familiarizată cu viziunea Tisza a indicat că decizia ar depinde de opinia publică.

Context intern: opinia publică limitează spațiul de manevră

Materialul invocă un sondaj din toamna lui 2025 realizat de think tank-ul Policy Solutions, potrivit căruia:

• jumătate dintre maghiari consideră Ucraina periculoasă pentru Ungaria;
• 64% se opun aderării Ucrainei la UE;
• 74% cred că guvernul maghiar nu ar trebui să trimită ajutor financiar la Kiev.

Directorul Policy Solutions, András Biró-Nagy, este citat spunând că Magyar nu are o marjă mare de manevră pe subiectul Ucrainei, pe fondul unei campanii anti-Ucraina desfășurate în ultimii ani.

Ce urmează

Pentru UE, alegerile din 12 aprilie sunt relevante nu doar prin posibilitatea schimbării de lider la Budapesta, ci prin întrebarea dacă o eventuală alternanță ar modifica efectiv pozițiile Ungariei pe dosarele unde unanimitatea poate bloca decizii – în special sprijinul financiar și politic pentru Ucraina. Din informațiile prezentate, Bruxelles-ul se pregătește pentru scenariul în care o schimbare de guvern nu aduce automat o schimbare de linie.