Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a crescut presiunea asupra Rusiei pe mai multe niveluri de la începutul lui 2026, potrivit Kyiv Post, care publică evaluarea din 19 martie 2026 a Institute for the Study of War (ISW) privind evoluțiile de pe front și implicațiile strategice.
În sinteza ISW, avansurile recente ale forțelor ucrainene în direcția Oleksandrivka, împreună cu eficiența liniilor defensive care limitează înaintarea rusă, au împins comanda militară rusă în „dileme” tactice și operaționale concurente. ISW apreciază că aceste constrângeri ar fi perturbat pregătirile Rusiei pentru ofensiva de primăvară-vară 2026. În paralel, Ministerul rus al Apărării ar fi formalizat unele elemente ale rezervei de armată de luptă (BARS), un mecanism de mobilizare/încadrare de rezerviști.
Ucraina a impus provocări tot mai mari Rusiei la nivel tactic, operațional și strategic de la începutul anului 2026.
Evaluarea include și evoluții cu potențial economic și geopolitic. ISW notează că petroliere care transportă țiței rusesc ar naviga spre Cuba, în încălcarea embargoului SUA, iar oficiali de la Kremlin ar lua în calcul mijloace militare pentru escortarea navelor rusești. Separat, decizia SUA de a ridica sancțiunile împotriva Belarusului ar urma să avantajeze direct economia Rusiei și, implicit, efortul său de război, potrivit analizei.
Pe plan intern, Roskomnadzor (cenzorul federal rus) ar întâmpina dificultăți în blocarea completă a resurselor aflate pe liste negre, în contextul în care autoritățile ar încerca să reducă treptat accesul la Telegram (prin limitarea vitezei/funcționalității). În regiune, un avion de vânătoare rusesc Su-30 ar fi încălcat pentru scurt timp spațiul aerian al Estoniei pe 18 martie.
Principalele puncte operaționale menționate de ISW în această actualizare includ:
Recomandate
Liderii UE îl vor presa pe Viktor Orban să deblocheze împrumutul pentru Ucraina , potrivit Mediafax , care citează Reuters. Împrumutul a fost aprobat de liderii Uniunii Europene în decembrie, însă premierul Ungariei a blocat punerea lui în aplicare în februarie, invocând o dispută legată de o conductă avariată în război. Miza imediată este finanțarea Kievului și coeziunea decizională a UE. Diplomați citați de Reuters spun că, la summitul de joi de la Bruxelles, ceilalți lideri ai blocului vor invoca un acord încheiat în această săptămână de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru repararea conductei, cu sprijin tehnic și finanțare din partea UE, și îi vor cere lui Orban să renunțe la opoziție. Disputa pornește de la conducta Drujba, care transporta petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria și Slovacia și care ar fi fost avariată în ianuarie, în urma unui atac rusesc, potrivit oficialilor. Ucraina susține că reparațiile vor dura, în timp ce Ungaria afirmă că infrastructura este deja gata de funcționare. Orban a condiționat sprijinul pentru împrumut de reluarea livrărilor, afirmând pe X: „Nu se livrează petrol? Nu se dau bani. E atât de simplu”. Potrivit Reuters, poziția lui Orban a provocat iritare în rândul altor lideri europeni, pe fondul estimărilor că Ucraina ar putea rămâne fără bani în câteva săptămâni dacă nu primește finanțare nouă, iar blocajul pune sub semnul întrebării credibilitatea Consiliului European. Președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat miercuri că decizia politică luată în decembrie trebuie aplicată, avertizând asupra riscului ca o hotărâre agreată de cei 27 să nu fie pusă în practică. În plus, oficiali UE sunt nemulțumiți și pentru că Ungaria a obținut o derogare de la plata costurilor împrumutului, alături de Cehia și Slovacia, însă Orban nu a dat până acum semne că ar ceda. [...]
Sean Penn a ajuns în apropierea liniei frontului din Donețk , potrivit Agerpres , care citează AFP și imagini publicate de Brigada 157 Mecanizată a Forțelor Armate ale Ucrainei. Actorul american, aflat în vizită în Ucraina, s-a întâlnit cu soldați ucraineni și cu un fost oficial prezidențial, reiese din fotografiile distribuite pe canalul de Telegram al brigăzii. Militarii au transmis că Penn și-a exprimat „sprijinul sincer” și „recunoștința” față de cei cu care a discutat. Într-una dintre imagini, Sean Penn apare în fața unei intrări în orașul Sloviansk, localitate situată la aproximativ 20 de kilometri de linia frontului. Prezența sa în estul Ucrainei, într-o zonă apropiată de confruntări, se înscrie în seria de gesturi publice prin care actorul și-a arătat susținerea pentru Kiev după declanșarea invaziei ruse. O altă fotografie îl arată alături de Andriy Yermak, descris în material drept un fost consilier influent al președinției ucrainene, care a demisionat în noiembrie, pe fondul unui scandal de corupție. Brigada 157 a publicat și un videoclip înregistrat înainte de sosirea actorului în Ucraina, în care acesta citește un mesaj la solicitarea prietenului său, Andriy Yermak. În mesaj, Penn aduce un omagiu mai multor soldați ai brigăzii și afirmă că sprijinirea Ucrainei este o „datorie sacră” a Washingtonului, adăugând că, în opinia sa, „majoritatea oamenilor” din Statele Unite sunt de partea Ucrainei. Sean Penn, în vârstă de 65 de ani, este un susținător declarat al Kievului. Agerpres amintește că, în 2022, actorul i-a înmânat președintelui Volodimir Zelenski unul dintre cele două premii Oscar pe care le câștigase până atunci, iar duminică a obținut un al treilea Oscar, pentru rol secundar, pentru interpretarea unui ofițer în filmul „One Battle After Another”, însă a lipsit de la ceremonia de la Los Angeles pentru a se putea întoarce în Ucraina. [...]
Iranul amenință cu „zero restricții” dacă infrastructura sa energetică va fi atacată din nou , într-un context de escaladare rapidă a conflictului cu Statele Unite și Israel, ajuns în a treia săptămână. Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că Teheranul a folosit până acum doar „o fracțiune” din capacitatea sa militară. Avertismentul vine după lovituri asupra unor obiective energetice majore, inclusiv câmpul de gaze South Pars, unul dintre cele mai mari din lume. Conform Associated Press , atacurile au dus la oprirea unor instalații importante și au declanșat reacții în lanț pe piețele energetice globale. În paralel, Iranul a lansat atacuri extinse în regiunea Golfului, vizând infrastructură energetică și obiective din mai multe state. Potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv Wall Street Journal , loviturile au afectat inclusiv facilități de gaz natural lichefiat din Qatar, reducând capacitatea de export și amplificând criza energetică. Conflictul are deja un impact major: peste 1.300 de persoane au fost ucise în Iran, iar tensiunile au dus la creșteri semnificative ale prețului petrolului, care a depășit 115 dolari pe baril. În același timp, Strâmtoarea Hormuz , prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, rămâne un punct critic de risc. Mesajul Teheranului indică o posibilă escaladare majoră, în condițiile în care atât SUA, cât și Israelul continuă operațiunile militare, iar infrastructura energetică devine o țintă centrală în conflict. [...]
Benjamin Netanyahu afirmă că schimbarea regimului din Iran nu poate fi obținută doar din aer , potrivit CNBC , în contextul în care operațiunile militare comune SUA–Israel au ajuns în a treia săptămână. Premierul israelian a declarat, într-o conferință de presă susținută la Ierusalim, că deși campania militară a slăbit semnificativ Iranul, o „componentă terestră” rămâne necesară pentru a produce o schimbare de regim. Netanyahu a susținut că Israelul se află într-o poziție de forță, afirmând că Iranul și-ar fi pierdut capacitatea de a dezvolta arme nucleare și rachete balistice, iar infrastructura militară ar fi fost grav afectată. Cu toate acestea, liderul israelian a recunoscut implicit limitele bombardamentelor aeriene, precizând că acestea nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivului politic final. Declarațiile vin într-un moment sensibil, în care, potrivit The New York Times , atacurile israeliene vizează inclusiv structuri interne de securitate ale Iranului, într-un efort de a slăbi controlul regimului asupra populației și de a crea condiții pentru o eventuală revoltă internă. În același timp, Netanyahu a sugerat că schimbarea regimului depinde în ultimă instanță de cetățenii iranieni: Israelul poate „crea condițiile”, dar nu poate înlocui acțiunea internă. Această poziție contrastează parțial cu declarațiile președintelui american Donald Trump, care a transmis că nu intenționează să trimită trupe americane în regiune. Contextul rămâne tensionat și din cauza unor diferențe între Washington și Ierusalim. Conform relatărilor din presa internațională, inclusiv Associated Press , decizia unilaterală a Israelului de a lovi infrastructura energetică iraniană a generat fricțiuni între cei doi aliați, în special după reacțiile Iranului asupra unor obiective din Golf. Pe fondul acestor evoluții, mesajul lui Netanyahu indică o posibilă escaladare a conflictului, în condițiile în care o intervenție terestră ar presupune riscuri majore și o implicare militară mult mai amplă decât actuala campanie aeriană. [...]
Armata israeliană anunță că a lovit poziții ale guvernului sirian în noaptea de joi spre vineri, potrivit CNN . Conform relatării, Israelul spune că atacurile au vizat mai multe obiective aparținând guvernului din Siria, după ce militari sirieni ar fi atacat civili druzi în provincia Suwayda, în sudul țării. Armata israeliană a precizat că a lovit un „centru de comandă și poziții militare” din sudul Siriei, susținând că acțiunea a avut ca scop apărarea populației minoritare. Druzii sunt un grup religios arab de aproximativ un milion de persoane, care trăiesc în principal în Siria, Liban și Israel. În Siria, comunitatea este concentrată în trei provincii, în apropierea Înălțimilor Golan, teritoriu ocupat de Israel. În context, articolul amintește că, anul trecut, ciocniri între membri ai minorității și triburi beduine au provocat sute de victime și au determinat intervenția militară a Siriei, urmată de atacuri israeliene ca reacție. [...]
Donald Trump a spus că nu va desfășura trupe terestre în războiul împotriva Iranului , potrivit Agerpres , care citează agențiile Reuters și AFP. Declarația vine la aproape trei săptămâni de la începutul campaniei de bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. În fața presei, la Casa Albă, Trump a afirmat că nu trimite trupe „nicăieri”, în timpul întâlnirii cu șefa guvernului japonez, Sanae Takaichi. El a adăugat că, dacă ar fi făcut-o, nu ar fi anunțat public acest lucru. Agerpres consemnează că președintele american a mai abordat subiectul, însă pozițiile sale au variat. Pe 2 martie, la două zile după declanșarea războiului, Trump declara că nu ar ezita să trimită militari americani pe teren în Iran „dacă va fi necesar”. Marți, întrebat dacă se teme de un „nou Vietnam” în eventualitatea unor operațiuni terestre, el a răspuns că „nu se teme de nimic”. Între timp, Reuters a relatat miercuri că administrația Trump analizează desfășurarea a mii de militari americani pentru a consolida operațiunile împotriva Iranului, citând trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile. Pe fondul bombardamentelor care au afectat conducerea politică și militară a Iranului, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și a intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde controlul. În acest context, perspectiva unei încheieri rapide a conflictului rămâne incertă, iar ideea unei intervenții terestre este discutată tot mai des, inclusiv sub forma unei operațiuni limitate pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. [...]
