Știri
Știri din categoria Externe
Războiul din Iran riscă să blocheze sprijinul operațional al SUA pentru Ucraina, atât prin presiunea pe stocurile de rachete Patriot, cât și prin mutarea atenției negociatorilor americani spre Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că livrările de arme americane către Kiev au devenit o problemă „majoră” după războiul declanșat în Iran de Statele Unite și Israel. În același timp, liderul ucrainean susține că negociatorii americani „nu au timp” pentru Ucraina.
Zelenski a avertizat că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea reduce volumele de armament disponibile pentru Ucraina, cu efect direct asupra apărării antiaeriene. El a indicat explicit rachetele Patriot, folosite intens în Orientul Mijlociu, și a spus că lipsa lor în Ucraina „nu ar putea fi mai gravă” decât în prezent.
Totodată, Zelenski a descris situația drept „critică”, în special în zona apărării antiaeriene, într-o declarație făcută la televiziunea publică germană ZDF, după o vizită la Berlin.
Într-un interviu acordat marți, 14 aprilie, televiziunii germane, Zelenski a afirmat că negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt „în permanență în discuții cu Iranul” și, din acest motiv, nu se pot concentra pe Ucraina, informație atribuită de AFP.
Zelenski a mai spus că cei doi emisari „se străduiesc să obțină mai multă atenție din partea lui Putin” pentru a opri războiul, dar a avertizat că, fără presiune din partea SUA și cu un „dialog blând” cu Rusia, Moscova nu ar mai avea motive de reținere.
În paralel, Zelenski a anunțat la Berlin un parteneriat strategic cu cancelarul german Friedrich Merz, axat pe cooperare militară, inclusiv în domeniul dronelor. Conform informațiilor citate de AFP, Germania – descrisă drept cel mai mare finanțator al Kievului din 2025 – vrea un rol mai important în jocul diplomatic, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, este concentrat pe Orientul Mijlociu.
Berlinul ar urma să finanțeze livrarea către Ucraina a câtorva sute de rachete Patriot și a unor lansatoare pentru sistemele de apărare antiaeriană IRIS-T. Un element al acordului este și un memorandum de înțelegere între ministerele Apărării din cele două state, care vizează schimbul electronic de date militare. Zelenski a mai spus că au fost semnate încă 10 acorduri de cooperare „în domenii-cheie”.
În plus, Ucraina și Germania lucrează la „un acord bilateral privind dronele”, iar Friedrich Merz a vorbit despre proiecte comune, inclusiv producția de drone.
„Acum, mai mult ca niciodată, vrem să învățăm unii de la alții”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz.
Recomandate
Cancelarul Friedrich Merz respinge reducerea zborurilor ca soluție climatică și leagă viitorul aviației de competitivitate , susținând că Germania trebuie să rămână dependentă de transportul aerian pentru a-și păstra statutul de economie orientată spre afaceri, potrivit Digi24 . Merz a declarat, miercuri, la Frankfurt, la ceremonia care a marcat 100 de ani de la înființarea Lufthansa , că „a zbura mai puțin nu este o opțiune pentru Germania ca loc pentru afaceri”. În aceeași intervenție, cancelarul a indicat direcțiile pe care le vede necesare pentru menținerea acestei dependențe: tehnologii „sustenabile, ecologice”, „costuri reduse” și „o competitivitate mai mare”. Mesajul economic: aviația, tratată ca infrastructură strategică Cancelarul a numit Lufthansa „importantă din punct de vedere strategic” și a spus că operatorul aerian „a modelat imaginea Germaniei mai mult decât orice altă companie”. În acest context, Merz i-a mulțumit explicit directorului general Carsten Spohr pentru faptul că, „pentru prima dată”, compania și-a recunoscut pe deplin rolul în timpul erei naziste. Context operațional: greve în aviație, pe fundalul ceremoniei În paralel cu evenimentul aniversar, Lufthansa și pasagerii săi se confruntă cu greve ale echipajelor de zbor. Potrivit relatării dpa, citată de Agerpres, participanții la ceremonie nu au fost, în general, afectați de protestele care aveau loc în exterior. [...]
Administrația SUA susține că până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina , potrivit unei informări a Departamentului de Stat către Congres, relatată de Meduza . Miza, din perspectiva Washingtonului, este una de politică externă și reglementare: argumentul privind prezența combatanților cubanezi este folosit pentru a justifica și întări presiunea asupra Havanei, inclusiv în dosare sensibile precum embargoul american. Informația apare într-un document al Departamentului de Stat citat de Axios , conform căruia Cuba ar fi trimis „până la cinci mii” de luptători în Rusia pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei și ar oferi, de asemenea, „sprijin diplomatic și politic” Moscovei. Departamentul de Stat afirmă că guvernul cubanez a permis în mod conștient, a facilitat sau a „ușurat selectiv” trimiterea militarilor cubanezi în Rusia, chiar dacă, oficial, nu s-ar fi ocupat direct de acest proces. În același document, cetățenii cubanezi sunt descriși drept „unul dintre cele mai mari grupuri identificabile” de combatanți străini care sprijină operațiunile militare ale Rusiei în Ucraina. „Regimul cubanez nu a reușit să-și protejeze cetățenii de a fi folosiți ca pioni în războiul dintre Rusia și Ucraina”, a declarat un reprezentant al Departamentului de Stat, potrivit Axios. Cum a fost folosit argumentul în dosarele internaționale Axios notează că, în octombrie 2025, Departamentul de Stat a invocat prezența combatanților cubanezi în război pentru a obține sprijinul altor state împotriva unei rezoluții ONU care ar fi putut duce la ridicarea embargoului american asupra Cubei. Context: recrutarea cubanezilor și verificabilitatea cazurilor Potrivit materialului, recrutarea de către Rusia a cubanezilor pentru războiul cu Ucraina a devenit cunoscută în 2023. Ulterior, guvernul Cubei a anunțat destructurarea unei rețele de trafic de persoane și deschiderea a nouă dosare penale împotriva a 40 de acuzați implicați în recrutare. Departamentul de Stat susține însă că „sistemul judiciar netransparent al regimului face aceste afirmații neverificabile”. Presiune sporită a SUA asupra Cubei în 2026 Meduza mai relatează că, de la începutul lui 2026, Casa Albă a intensificat presiunea asupra Cubei și a introdus, „de facto”, o blocadă a livrărilor de combustibil pe mare, ceea ce ar fi dus la o criză energetică severă și pene de curent pe scară largă pe insulă. În același context, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că guvernul cubanez are „probleme mari” și că SUA ar fi pregătite pentru o „preluare prietenoasă”, iar administrația sa urmărește, între altele, îndepărtarea de la putere a președintelui cubanez Miguel Díaz-Canel . [...]
Regatul Unit își crește sprijinul militar pentru Ucraina printr-un pachet care combină finanțare de sute de milioane de lire și o livrare record de drone, într-o mișcare cu impact direct asupra capacității de aprovizionare cu armament și asupra industriei britanice de apărare, potrivit Digi24 . Miercuri, la Washington, ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves urmează să confirme un ajutor de 752 de milioane de lire sterline (1,02 miliarde de dolari, aprox. 4,7 miliarde lei) pentru Kiev, înaintea unei întâlniri cu premierul ucrainean Iulia Sviridenko. Suma este parte a unui împrumut de 3,36 miliarde de lire sterline și este destinată achiziției de armament, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune, sisteme de apărare antiaeriană și drone. 120.000 de drone, inclusiv modele cu rază lungă și capabilități maritime În paralel, la Berlin, ministrul britanic al apărării John Healey urmează să anunțe, în cadrul reuniunii Grupului de contact privind apărarea Ucrainei , „cel mai mare număr de drone” oferit vreodată de Regatul Unit Ucrainei: 120.000 de unități. Pachetul include, potrivit informațiilor din material: drone de atac cu rază lungă de acțiune; drone de recunoaștere; drone logistice; drone cu capabilități maritime. O parte importantă a livrărilor ar urma să fie acoperită de producția unor companii din Regatul Unit, ceea ce indică și o componentă operațională pentru industria britanică de apărare, prin comenzi și capacități de producție orientate către echipamente „testate în luptă”. Mesajul Londrei: finanțare pentru achiziții și presiune asupra Rusiei Rachel Reeves a legat sprijinul financiar de nevoia Ucrainei de a-și susține apărarea, iar John Healey a argumentat creșterea livrărilor de drone prin necesitatea de a întări capacitatea forțelor ucrainene de a riposta. „Această finanțare va ajuta la livrarea echipamentului militar de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva războiului neprovocat al Rusiei”, a declarat Reeves. „Această creștere semnificativă a numărului de drone testate în luptă va oferi forțelor ucrainene capacitatea de care au nevoie pentru a-și apăra poporul și pentru a riposta împotriva agresiunii rusești”, a declarat John Healey. Informațiile sunt prezentate de Digi24 pe baza relatării dpa, preluată de Agerpres. [...]
Italia împinge în discuțiile dintre aliați un model de garanții de tip Articolul 5 pentru Ucraina, fără aderare la NATO , o formulă care ar putea schimba arhitectura de securitate negociată pentru un viitor acord de pace, potrivit Kyiv Post . Propunerea, reluată de premierul italian Giorgia Meloni , vizează extinderea asupra Ucrainei a unor garanții inspirate din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), însă fără ca Kievul să primească statut de membru al alianței. Meloni a spus că inițiativa, primită inițial cu scepticism de unii parteneri, ar fi fost între timp inclusă în documente de lucru ale unui proiect de plan de pace discutat între aliați, conform agenției italiene ANSA, citată de publicație. Ce ar însemna, practic, „Articolul 5 fără aderare” În logica propunerii, un atac asupra Ucrainei ar declanșa un răspuns coordonat, similar mecanismului NATO în care un atac asupra unui stat este tratat ca un atac asupra tuturor. Meloni a susținut încă din martie 2025 că o astfel de protecție colectivă ar fi un factor de descurajare mai eficient și mai durabil decât trimiterea de trupe străine. „Trimiterea unor contingente militare nespecificate, fie britanice sau ale oricui altcuiva, este cea mai complexă și posibil cea mai puțin eficientă soluție”, a spus Meloni la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, pe 6 martie (citat redat de Kyiv Post). Tot atunci, ea a exclus posibilitatea ca trupe italiene să fie trimise în acest context. De ce contează: rezistență în rândul aliaților, mai ales în SUA Discuția revine într-un moment în care partenerii Ucrainei caută formule de securitate pe termen lung, în condițiile în care invazia la scară largă a Rusiei continuă. Ideea a întâmpinat opoziție din partea unor actori, inclusiv din SUA, unde președintele Donald Trump a pus sub semnul întrebării amploarea și obligațiile alianței, iar oficiali de rang înalt au exprimat în mod repetat rezerve privind relevanța NATO și împărțirea poverii între aliați, notează publicația. Italia afirmă că rămâne angajată în sprijinirea Ucrainei și în promovarea unui cadru de pace pe care Meloni îl descrie drept „durabil și credibil”. Publicația nu oferă un calendar sau detalii despre forma juridică a garanțiilor ori despre nivelul de consens între aliați în acest stadiu. [...]
Ambasada Israelului cere autorităților să identifice rapid vinovații după profanarea Cimitirului Evreiesc din Reghin , un incident pe care îl leagă de „escaladarea alarmantă” a antisemitismului la nivel global, potrivit Digi24 . Reprezentanții ambasadei spun că sunt „îngrijorați” de actul de vandalism și îl consideră cu atât mai grav cu cât a avut loc în proximitatea Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului în Israel, descrisă drept un moment solemn de omagiere a victimelor și de reafirmare a angajamentului de a combate antisemitismul, xenofobia și ura. „Condamnăm cu fermitate acest act de vandalism şi pe cei responsabili pentru comiterea acestuia. Asemenea fapte contravin valorilor democratice fundamentale şi nu pot fi tolerate sub nicio formă.” Ce solicită Ambasada Israelului Ambasada afirmă că se așteaptă ca autoritățile române să acționeze „prompt” pe două direcții: identificarea și tragerea la răspundere a celor vinovați; restaurarea monumentelor funerare afectate și prevenirea unor incidente similare. În mesajul public, ambasada mai arată că respectul față de memorie și combaterea antisemitismului și a oricărei forme de intoleranță reprezintă „o responsabilitate morală și umană”. Ancheta poliției: 14 monumente funerare dislocate Polițiștii din județul Mureș au deschis o anchetă după ce, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 14 monumente funerare din Cimitirul Evreiesc din municipiul Reghin au fost dislocate, fiind vizată infracțiunea de profanare de morminte. Din verificările făcute, monumentele nu ar fi suferit distrugeri, mai notează Digi24. [...]
Vizita de stat a regelui Charles în SUA este gândită ca un semnal de continuitate pentru parteneriatul transatlantic , într-un moment în care relația dintre Washington și Londra este descrisă ca „neobișnuit de delicată”, potrivit news.ro . Palatul Buckingham a anunțat că monarhul britanic se va adresa unei reuniuni comune a Congresului și va avea o întâlnire privată cu președintele american Donald Trump, în cadrul vizitei programate între 27 și 30 aprilie. Charles al III-lea și regina Camilla vor vizita Washington, DC, New York și Virginia, participând la evenimente publice organizate pentru a marca 250 de ani de la independența SUA. Programul, planificat de mai mult timp, vine după săptămâni în care Trump l-a atacat în mod repetat pe premierul britanic Keir Starmer și guvernul său, pe fondul lipsei unui sprijin „deplin” al Londrei pentru ofensiva americană împotriva Iranului. Miza: „relația specială” sub presiune, dar monarhul rămâne deasupra politicii În Regatul Unit au existat întrebări dacă regele ar trebui să meargă în SUA în aceste condiții, înainte ca Palatul să confirme vizita luna trecută. Totuși, Palatul subliniază că, în calitate de monarh, Charles este obligat prin Constituție să rămână deasupra politicii și să reprezinte Marea Britanie, nu să vorbească în numele guvernului. În acest context, agenda vizitei evită explicit să intre în disputele recente și urmărește să întărească legăturile istorice dintre cele două țări. Palatul arată că vizita își propune să evidențieze „amploarea relației economice, de securitate și culturale” dezvoltate între SUA și Regatul Unit. Ce include programul vizitei La sosirea în SUA, Charles și Camilla urmează să se întâlnească în privat cu Donald Trump și prima doamnă Melania Trump, înaintea unei petreceri în grădină și a unei ceremonii oficiale de bun venit, care va include o trecere în revistă militară. Ulterior, regele se va adresa unei reuniuni comune a Congresului SUA, devenind al doilea monarh britanic care face acest lucru, după regina Elisabeta a II-a, care a vorbit la Capitoliu în 1991. Programul mai include: o cină de stat; o ceremonie în onoarea soldaților căzuți la datorie, menită să „marcheze parteneriatul militar” dintre Marea Britanie și SUA, despre care Palatul spune că a fost supus unor presiuni în ultimele săptămâni din cauza refuzului Marii Britanii de a fi implicată în continuare în războiul din Iran; la New York, comemorarea victimelor atentatelor de la 11 septembrie și o întâlnire cu o organizație care lucrează cu tineri afectați de insecuritatea alimentară, printr-o inițiativă de agricultură urbană durabilă după școală; în Virginia, întâlniri cu comunități indigene și grupuri de conservare. După etapa din SUA, cuplul regal se va îndrepta spre Bermuda, teritoriu britanic de peste mări din nordul Oceanului Atlantic, pentru o vizită de două zile. [...]
