Știri
Știri din categoria Externe
Războiul din Iran riscă să blocheze sprijinul operațional al SUA pentru Ucraina, atât prin presiunea pe stocurile de rachete Patriot, cât și prin mutarea atenției negociatorilor americani spre Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că livrările de arme americane către Kiev au devenit o problemă „majoră” după războiul declanșat în Iran de Statele Unite și Israel. În același timp, liderul ucrainean susține că negociatorii americani „nu au timp” pentru Ucraina.
Zelenski a avertizat că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea reduce volumele de armament disponibile pentru Ucraina, cu efect direct asupra apărării antiaeriene. El a indicat explicit rachetele Patriot, folosite intens în Orientul Mijlociu, și a spus că lipsa lor în Ucraina „nu ar putea fi mai gravă” decât în prezent.
Totodată, Zelenski a descris situația drept „critică”, în special în zona apărării antiaeriene, într-o declarație făcută la televiziunea publică germană ZDF, după o vizită la Berlin.
Într-un interviu acordat marți, 14 aprilie, televiziunii germane, Zelenski a afirmat că negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt „în permanență în discuții cu Iranul” și, din acest motiv, nu se pot concentra pe Ucraina, informație atribuită de AFP.
Zelenski a mai spus că cei doi emisari „se străduiesc să obțină mai multă atenție din partea lui Putin” pentru a opri războiul, dar a avertizat că, fără presiune din partea SUA și cu un „dialog blând” cu Rusia, Moscova nu ar mai avea motive de reținere.
În paralel, Zelenski a anunțat la Berlin un parteneriat strategic cu cancelarul german Friedrich Merz, axat pe cooperare militară, inclusiv în domeniul dronelor. Conform informațiilor citate de AFP, Germania – descrisă drept cel mai mare finanțator al Kievului din 2025 – vrea un rol mai important în jocul diplomatic, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, este concentrat pe Orientul Mijlociu.
Berlinul ar urma să finanțeze livrarea către Ucraina a câtorva sute de rachete Patriot și a unor lansatoare pentru sistemele de apărare antiaeriană IRIS-T. Un element al acordului este și un memorandum de înțelegere între ministerele Apărării din cele două state, care vizează schimbul electronic de date militare. Zelenski a mai spus că au fost semnate încă 10 acorduri de cooperare „în domenii-cheie”.
În plus, Ucraina și Germania lucrează la „un acord bilateral privind dronele”, iar Friedrich Merz a vorbit despre proiecte comune, inclusiv producția de drone.
„Acum, mai mult ca niciodată, vrem să învățăm unii de la alții”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz.
Recomandate
Rusia anunță intensificarea loviturilor asupra infrastructurii militare și industriale din Ucraina , într-o escaladare care crește riscul de noi întreruperi energetice și de presiune suplimentară asupra economiei ucrainene, în condițiile în care Kievul amenință că va lovi rafinăriile rusești. Informațiile sunt prezentate de Politico . Ministerul rus al Apărării a transmis pe Telegram că atacurile „împotriva obiectivelor militare și militar-industriale, precum și a infrastructurii aferente din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei, vor fi intensificate”. Mesajul vine după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina va răspunde atacurilor rusești vizând rafinăriile de petrol din Rusia. Într-un interviu pentru Reuters, Zelenski a afirmat sâmbătă că forțele ucrainene „trebuie să răspundă în orice fel putem” la atacurile rusești, care, potrivit lui, vizează tot mai mult podurile peste fluviul Nipru din capitală. El a adăugat că, pe fondul loviturilor asupra energiei Ucrainei, răspunsul ar urma să fie pe „energia” Rusiei, indicând în primul rând rafinăriile „care le aduc bani pentru acest război”, dar a precizat că Ucraina nu va riposta prin țintirea deliberată a infrastructurii civile. Miza economică: energie și infrastructură, sub presiune Accentul pus de Moscova pe „infrastructura aferentă” obiectivelor militare și industriale, coroborat cu discuția despre lovituri asupra rafinăriilor, indică o extindere a confruntării către active cu relevanță economică și energetică. În același timp, Rusia a acuzat Kievul că ar încerca „să perturbe votul” la alegeri prin „lovituri teroriste asupra țintelor civile” pe teritoriul rus; partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin a dominat rezultatele alegerilor legislative desfășurate între 18 și 20 septembrie. Sprijin german: pachet militar și echipamente pentru rețeaua electrică Escaladarea anunțată de Rusia a fost relatată în aceeași zi în care cancelarul german Friedrich Merz a făcut o vizită surpriză de o zi la Kiev, ca semnal de susținere pentru Ucraina. În timpul vizitei, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a raportat că Rusia a lovit carosabilul Podului de Nord din oraș. Merz ar urma să reconfirme sprijinul Germaniei cu: un nou pachet de ajutor militar de circa 1 miliard de euro; generatoare, stații și kituri de reparații în valoare de 350 de milioane de euro, pentru întărirea rețelei electrice ucrainene aflate sub atac. Zelenski și Merz au vizitat și Academia Națională de Științe a Ucrainei, despre care președintele ucrainean a spus că a fost lovită recent de drone rusești într-un atac soldat cu doi morți și șapte răniți, pe care l-a descris drept „deliberat”. [...]
Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri trilaterale susținute de SUA cu Rusia chiar în această lună , o mișcare care ar putea reporni un canal diplomatic înghețat după ce Washingtonul și-a suspendat eforturile de mediere în contextul războiului cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, duminică, la o conferință de presă la Kiev, alături de cancelarul german Friedrich Merz , că Ucraina susține un calendar rapid pentru reluarea discuțiilor menite să ducă la încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În același timp, Zelenski a confirmat că Emiratele Arabe Unite – care au găzduit și anterior astfel de întâlniri – ar putea fi din nou locul negocierilor, dar Kievul este deschis și către „o altă țară propusă de partea americană”. Ce se schimbă: SUA revin la masa medierii, cu discuții „tehnice” până la final de octombrie Eforturile americane de a obține o încetare a focului au fost puse pe pauză după declanșarea războiului Washingtonului cu Iranul, însă acum SUA împing pentru discuții la nivel tehnic până la finalul lunii octombrie, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că a confirmat părții americane disponibilitatea Kievului de a respecta acest calendar și că Washingtonul a discutat deja planul și cu Moscova. În paralel, Kremlinul a transmis luna trecută că nu exclude posibilitatea unor discuții în trei în această lună, conform informațiilor citate de aceeași publicație. Negocieri pe fundalul escaladării: atacuri la distanță și presiune pe infrastructură înainte de iarnă Deși există semnale de disponibilitate pentru discuții, atât Rusia, cât și Ucraina au indicat că vor intensifica atacurile cu rază lungă asupra țintelor militare și conexe. Moscova a declarat că vizează sectorul energetic al Ucrainei înainte de iarnă; anul trecut, atacuri similare au lăsat zone fără electricitate și încălzire zile la rând, când temperaturile au coborât până la minus 20°C. Zelenski a spus că este „uimit” de dorința Rusiei de a escalada zilnic și a acuzat din nou Moscova că lovește infrastructură civilă, inclusiv centre de date și facilități ale rețelelor mobile. Un al doilea canal de mediere: India își anunță intenția de a-și crește rolul Separat, India a anunțat duminică faptul că vrea să își intensifice eforturile pentru a juca un rol mai mare în medierea unui final al conflictului. La Conferința de Securitate de la München organizată la New Delhi, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar a spus că India s-a implicat mai mult în ultimele luni, inclusiv pe tema transportului maritim în Marea Neagră, afectat de mine și atacuri asupra navelor comerciale. Jaishankar a adăugat că discuțiile merg și către subiecte precum exporturile de cereale și energie și „posibilități de ne-atac”, fără alte detalii în material. În acest moment, rămâne neclar dacă și când ar urma să fie stabilită o dată exactă și un format agreat de toate părțile pentru negocierile trilaterale, însă Kievul spune că este pregătit să se miște rapid dacă SUA reiau efectiv rolul de mediator. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat la Kiev un pachet de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) pentru ajutor militar și reconstrucție , într-un semnal de sprijin care combină finanțarea cu extinderea cooperării pe drone, cu potențial de a crește capacitatea Ucrainei de a lovi ținte mai adânc pe teritoriul Rusiei, potrivit Al Jazeera . Vizita a fost una surpriză, iar pachetul anunțat include atât componenta militară, cât și fonduri pentru reconstrucție. În același timp, Merz a vorbit despre „cooperare extinsă” în domeniul dronelor cu Ucraina, pe care publicația o descrie ca oferind Kievului o capacitate mai mare de a lovi mai în profunzime în Rusia. Ce se schimbă operațional: accent pe drone și capabilități de lovire Elementul cu impact direct asupra operațiunilor militare este extinderea cooperării pe drone. Conform informațiilor din material, aceasta ar urma să se traducă într-o capacitate sporită pentru Ucraina de a executa lovituri la distanțe mai mari, adică „mai adânc în interiorul Rusiei”. Mesaj politic către Moscova În paralel cu anunțul financiar și tehnic, Merz i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt războiului, notează aceeași sursă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre condiții, calendar sau mecanismele de implementare ale pachetului de sprijin. [...]
Ucraina își mută țintele spre rafinăriile rusești, vizând direct finanțarea războiului , ca răspuns la ceea ce președintele Volodimir Zelenski numește „noua doctrină” a Moscovei privind atacurile aeriene, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză economică: lovirea sectorului energetic rusesc, în special a rafinăriilor, pe care Zelenski le descrie drept o sursă de finanțare a războiului. Într-un interviu acordat agenției Reuters, Zelenski a spus că decizia vine după ce serviciile de informații ucrainene ar fi obținut documente care ar indica faptul că Vladimir Putin a emis o „nouă doctrină” pentru atacuri militare mai ample, în apropierea iernii. Potrivit liderului ucrainean, documentele ar arăta că Rusia își propune să lovească infrastructura și logistica – inclusiv drumuri, școli și spitale – pentru a pune presiune pe populație să părăsească Kievul și alte orașe. Ținta: sectorul energetic al Rusiei, cu accent pe rafinării Zelenski a afirmat că Ucraina va răspunde schimbării de tactică, însă „nu va riposta în același mod”. În schimb, el a indicat explicit direcția: lovirea sectorului energetic rusesc, începând cu rafinăriile de petrol. „Având în vedere atacurile lor asupra sectorului nostru energetic, trebuie să le răspundem lovind sectorul lor energetic. În primul rând, rafinăriile de petrol: sursa de finanțare a acestui război. Dar, desigur, nu vom riposta, la fel ca ei, asupra niciunui obiectiv civil”, a spus Zelenski. Context militar și semnale privind negocierile În același interviu, Zelenski a declarat că nu a primit „niciun semnal” din partea Moscovei care să indice interes pentru negocieri de pace sau pentru un armistițiu privind infrastructura energetică. Pe teren, el a vorbit și despre contraofensiva din Donbas , unde, „momentan”, forțele ucrainene ar fi recucerit aproximativ 140 kilometri pătrați, conform declarațiilor sale. Atacuri asupra Kievului și infrastructurii În ultimele zile, Kievul a fost ținta unor atacuri repetate cu drone și rachete, fiind vizate instalații energetice și de telecomunicații, mai notează sursa. Zelenski a mai spus că, pentru prima dată, Rusia a vizat podurile peste râul Dnipro care leagă estul de vestul Kievului. Separat, liderul ucrainean a susținut că valul recent de incursiuni cu drone și atacuri hibride în Europa ar urmări intimidarea populațiilor europene și divizarea sprijinului pentru Ucraina; Rusia respinge aceste acuzații ca fiind nefondate. [...]
Mihail Kasianov avertizează că ezitarea Occidentului îl încurajează pe Putin să prelungească războiul din Ucraina, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și al divergențelor dintre SUA și Europa, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de fostul premier rus agenției AFP. Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și astăzi critic al Kremlinului, susține că Vladimir Putin „a făcut o greșeală” când a invadat Ucraina în 2022, însă nu este dispus să o recunoască și va continua războiul fără concesii. El afirmă că liderul rus a mizat pe evaluările serviciilor de securitate, care ar fi indicat că Ucraina este „slabă”. În interviul pentru AFP , Kasianov spune că nu este convins că războiul se va încheia anul viitor și leagă această perspectivă de doi factori: prețurile ridicate ale petrolului, alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, respectiv lipsa unei poziții unitare între Statele Unite și Europa privind abordarea Kremlinului. „Cea mai mare greșeală” a Occidentului, în viziunea lui Kasianov Fostul premier consideră că principala vulnerabilitate a Occidentului este teama de Putin, inclusiv în contextul amenințărilor cu arme nucleare legate de Kaliningrad , despre care HotNews amintește într-un material separat, aici . „Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le e prea frică de Putin. Nu este atât de puternic pe cât pare.” Kasianov mai afirmă că Putin ar fi „încurajat” de ideea că poate câștiga un „război de uzură” și că încearcă să ridice miza prin „atacuri hibride”, pentru a provoca reacții pe care ulterior să le exploateze. Context: presiunea internă și calculele Kremlinului Kasianov, care a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în exil la Riga (Letonia), spune că a rămas în contact cu membri ai elitei ruse, unde ar domina frica, iar „o majoritate covârșitoare” ar dori încheierea războiului, chiar dacă motivațiile diferă: de la dorința unei „victorii” până la oprirea conflictului „indiferent de rezultat”. În lectura sa, Putin urmărește în primul rând „respectul” și ar încerca să forțeze Europa să i-l acorde, în timp ce, pe plan extern, exploatează orice semn de divizare sau prudență excesivă în tabăra occidentală. [...]
Analiza ISW contrazice direct bilanțul teritorial prezentat de Vladimir Putin pentru luna septembrie , indicând pierderi nete ale Rusiei pe front, într-un episod care arată miza „războiului cognitiv” – controlul percepțiilor despre evoluția conflictului – descris de institut. Potrivit Antena 3 , Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , citat de Moscow Times, susține că declarațiile liderului de la Kremlin despre „succesele” din Ucraina sunt atât de departe de realitatea de pe teren încât „seamănă cu niște halucinații”. ISW afirmă că, în loc să câștige cei 1.301 km pătrați revendicați de Putin, Rusia a încheiat septembrie cu pierderi teritoriale nete de 80,81 km pătrați. Institutul mai notează că, dacă sunt incluse și zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu au reușit să le controleze, pierderile teritoriale nete ar ajunge la 175,18 km pătrați. Ce a spus Putin și ce contestă ISW Pe 1 octombrie, la reuniunea Clubului de discuții Valdai, Putin a declarat că armata rusă ar fi preluat controlul asupra a 1.301 km pătrați de teritoriu ucrainean în septembrie, susținând că suprafața ar fi „de 2,5 ori mai mare decât în lunile precedente”. În evaluarea ISW, concluzia este opusă, pe baza analizei situației de pe linia frontului. Institutul consideră că astfel de declarații construiesc o imagine „fictivă” a câmpului de luptă și se înscriu într-un efort mai larg al Kremlinului de a prezenta evoluțiile într-o lumină favorabilă. „Război cognitiv” și posibile explicații pentru discrepanțe ISW descrie această abordare drept parte a unui „război cognitiv” – adică o strategie de influențare a percepțiilor publice și politice despre realitatea din teren. Institutul precizează că nu poate spune dacă Putin știe că cifrele prezentate nu corespund realității. O ipoteză avansată este că liderul rus ar putea primi date distorsionate de la comandamentul militar, pe fondul unei culturi înrădăcinate în structurile militare ruse de a ascunde eșecurile și de a transmite conducerii informații convenabile. Mesajul politic: Donețk și presiunea asupra Kievului Pe lângă bilanțul din septembrie, Putin a afirmat că Rusia ar fi capabilă să cucerească întreaga regiune Donețk mai devreme decât se așteaptă Europa și Ucraina și a sugerat că guvernul de la Kiev ar trebui să renunțe „de bunăvoie” la Donbas, pe care Rusia nu a reușit să îl ocupe complet nici după patru ani și jumătate de război. „Dacă pierderea acestor teritorii se va produce oricum inevitabil, mai are rost să vă agățați de ele?” Context: amenințări repetate și referiri la Kaliningrad Materialul mai arată că Putin a susținut un discurs-maraton de circa trei ore, în care a reluat teme recurente – conspirații, falsuri și amenințări cu arma nucleară – și a lansat noi avertismente la adresa Occidentului. El a invocat, între altele, riscuri la adresa exclavei Kaliningrad și a afirmat că Rusia ar apăra teritoriul inclusiv cu arme nucleare „dacă va fi necesar”. Totodată, Putin a susținut că Rusia nu intenționează să atace, dar a repetat că va riposta dacă se va considera atacată și a spus că furnizarea de arme Ucrainei reprezintă „o amenințare” care trebuie evaluată. În același context, a afirmat că Rusia nu va lovi „teritoriile și companiile” țărilor care furnizează arme Ucrainei „mâine”. De ce contează Diferența dintre cifrele prezentate de Kremlin și evaluarea ISW indică o miză care depășește frontul: credibilitatea informațiilor despre evoluția războiului și capacitatea Moscovei de a susține, intern și extern, o narațiune de succes. În lipsa unor clarificări independente suplimentare în material, rămâne de urmărit dacă și alte evaluări publice vor confirma amploarea pierderilor teritoriale nete invocate de ISW pentru luna septembrie. [...]
