Știri
Știri din categoria Externe
Germania își asumă finanțarea pentru sute de rachete Patriot destinate Ucrainei, într-un pachet de cooperare militară care mută o parte din efortul de înarmare spre contracte și producție, nu doar spre livrări din stocuri, potrivit Digi24. Angajamentul a fost anunțat la Berlin, în timpul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că Ucraina își poate crește semnificativ producția internă de armament dacă primește finanțare adecvată.
Zelenski a declarat că „majoritatea” armelor folosite de Ucraina în războiul cu Rusia sunt deja fabricate în țară, de la capabilități de lovire în profunzime până la echipamente pentru prima linie și apărare aeriană. În acest context, liderul ucrainean a afirmat că producția militară ar putea fi chiar dublată, însă principala limitare este lipsa banilor.
În cadrul vizitei, Germania și Ucraina au convenit mai multe înțelegeri de cooperare în domeniul apărării, inclusiv un acord privind producția de drone, pe care Zelenski l-a descris drept potențial unul dintre cele mai mari din Europa. Detaliile sunt încă în lucru, potrivit declarațiilor sale.
Pe partea de apărare aeriană, guvernul german a anunțat că va plăti pentru Ucraina „sute” de rachete antiaeriene Patriot, produse de compania americană Raytheon, și noi sisteme IRIS-T, fabricate de compania germană Diehl Defence.
Cancelarul german Friedrich Merz a lăudat industria de apărare a Ucrainei, despre care a spus că a devenit „cea mai inovatoare”, legând sprijinul pentru Kiev de consolidarea capacităților de apărare ale Germaniei și ale Europei, precum și de întărirea bazei industriale.
Germania este principalul furnizor european de ajutor militar pentru Ucraina. Conform informațiilor citate, de la începutul războiului (februarie 2022), Berlinul a oferit ajutoare militare de circa 55 de miliarde de euro, la care se adaugă 11,5 miliarde de euro prevăzute în bugetul pentru anul în curs.
Totodată, o parte importantă din acest sprijin a fost folosită pentru a finanța achiziții de armament american, ceea ce explică și noul angajament privind rachetele Patriot.
Ministerul german al Apărării a precizat că proiectul privind producția de drone ar urma să includă constituirea unei societăți mixte care să furnizeze „mii” de drone armatei ucrainene. Separat, Berlinul a fost de acord să investească „sute de milioane de euro” pentru a finanța noi capacități ucrainene de atac în profunzimea teritoriului rus, fără a fi prezentate în material detalii suplimentare despre calendar sau implementare.
Recomandate
Germania își înăsprește linia față de refugiații ucraineni de vârstă militară , anunțând că va sprijini întoarcerea lor în Ucraina, într-o cooperare extinsă cu Kievul, potrivit Adevărul . Miza este una de politică publică și securitate: Berlinul leagă explicit statutul acestor persoane de efortul de apărare al Ucrainei și de regulile de trecere a frontierei. Cancelarul Friedrich Merz a spus că Germania va colabora cu autoritățile ucrainene pentru a reduce numărul bărbaților ucraineni de vârstă militară care s-au refugiat în Germania și că Berlinul va sprijini măsuri care să le faciliteze întoarcerea. Declarațiile sunt prezentate de clashreport, citat de publicație. „Este esențial ca acești bărbați să rămână acolo pentru a-și ajuta țara”, a declarat Merz. Ce spune Kievul și ce urmează în cooperarea bilaterală Președintele Volodimir Zelenski a susținut, la rândul său, că este de acord în privința persoanelor de vârstă de mobilizare care au plecat „temporar”, dar care au rămas, în multe cazuri, pentru ani. El a afirmat că „mulți au încălcat regulile de trecere a frontierei” și că forțele armate ucrainene își doresc ca aceștia să se întoarcă. În paralel, Zelenski a anunțat extinderea cooperării cu Germania în industria de apărare: cele două state ar urma să producă în comun sisteme de apărare aeriană, proiect descris ca fiind cea mai mare tranzacție de acest tip din Europa. Totodată, Germania va furniza Ucrainei un nou pachet de asistență militară, care include sisteme de apărare aeriană, drone și muniție, iar relațiile bilaterale au fost ridicate la nivel de „parteneriat strategic”. Context regional: conducta Drujba Zelenski a mai declarat că Ucraina va continua cooperarea cu Ungaria și a menționat că activitatea conductei Drujba urmează să fie reluată până la finalul lunii aprilie, după finalizarea lucrărilor de reparații. Publicația trimite, în acest context, la materiale anterioare despre un atac asupra conductei și despre sprijinul UE pentru reparații. [...]
Germania ridică miza diplomatică în dosarul israeliano-palestinian , avertizând că o „anexare parțială de facto” a Cisiordaniei trebuie împiedicată, într-un mesaj care poate influența poziționările europene și discuțiile de securitate din regiune, potrivit G4Media . Cancelarul german Friedrich Merz a transmis că este „profund îngrijorat” de evoluțiile din teritoriile palestiniene și a spus că, într-o convorbire telefonică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , a subliniat că „nu trebuie să existe o anexare de facto a Cisiordaniei”. Mesajul a fost publicat de Merz pe rețeaua de socializare X. Mesajul Berlinului: anexarea „de facto” trebuie evitată În formularea folosită de cancelarul german, tema centrală este riscul unei schimbări de statut pe teren, fără o decizie formală, dar cu efecte echivalente unei anexări parțiale. În acest cadru, Merz indică explicit că a ridicat subiectul direct în dialogul cu Netanyahu. Linia de politică externă: presiune pe dezescaladare și protecția civililor Declarațiile lui Merz sunt susținute, conform aceleiași surse, de ministrul german de externe Johann Wadephul, care a discutat telefonic cu omologul său libanez Youssef Raggi. Wadephul a spus că „discuțiile directe dintre Israel și Liban ar putea constitui un prim pas important” către un viitor în care să fie respectate atât interesele de securitate ale Israelului, cât și „dreptul Libanului la integritate teritorială și suveranitate”. În același context, ministrul german a cerut încetarea atacurilor Hezbollah asupra Israelului și a susținut ca Libanul să își exercite „monopolul asupra folosirii forței” pe întreg teritoriul, inclusiv prin dezarmarea Hezbollahului. Totodată, Wadephul a afirmat că armata israeliană trebuie să protejeze populația civilă și infrastructura civilă. Contextul operațional: discuții Israel–Liban la Washington G4Media notează că Israelul a început atacurile asupra Libanului la scurt timp după războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, izbucnit pe 28 februarie. De atunci, „peste 2.000 de persoane” au murit, iar „peste un milion” au fost strămutate. După un armistițiu mediat de Pakistan în războiul din Iran, Libanul și Israelul au convenit să poarte discuții, prima întâlnire fiind programată marți, la Washington. [...]
Repararea parțială a oleoductului Drujba până la final de aprilie ar urma să reducă riscul unor noi întreruperi de aprovizionare cu petrol pentru Ungaria, după avarierea tronsonului din vestul Ucrainei în ianuarie, pe fondul războiului, potrivit Antena 3 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, marți, la Berlin, că oleoductul va fi „reparat, nu complet, dar suficient cât să funcționeze” până la sfârșitul lunii aprilie. Informația este transmisă de Agerpres, care citează AFP. Miza: continuitatea fluxului de petrol și presiunea politică în UE Drujba alimentează cu petrol Ungaria, iar avarierea segmentului care traversează vestul Ucrainei a devenit, în ultimele luni, un punct de tensiune între Kiev și Budapesta. Zelenski a spus că speră ca, în schimbul reparațiilor, Ungaria să deblocheze împrumutul european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. În același context, articolul notează că premierul ungar Viktor Orban a pierdut alegerile legislative de duminică, iar Uniunea Europeană a salutat plecarea sa de la putere, pe fondul criticilor repetate ale acestuia la adresa tranziției energetice și a poziției sale față de importurile de energie din Rusia. Ungaria: „cele mai ieftine surse”, inclusiv Rusia Antena 3 relatează că Peter Magyar a declarat luni că Ungaria va continua să caute cele mai ieftine surse de energie, inclusiv din Rusia, o poziție care „pare să se contrazică” cu promisiuni anterioare privind eliminarea treptată a importurilor de energie din Rusia până în 2035. „Nimeni nu poate schimba geografia. Rusia și Ungaria vor rămâne aici. Guvernul va procura țiței și gaze în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, a declarat Magyar reporterilor. Contextul avariei și riscul de aprovizionare Avarierea conductei a avut loc în ianuarie, în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei, potrivit Kievului, mai scrie publicația. Materialul plasează episodul într-un tablou mai larg de presiuni pe piața energiei, menționând o „criză energetică” pe fondul războiului din Iran, cu prețuri în creștere și posibile penurii de aprovizionare. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă ce volum ar urma să fie restabilit prin „repararea parțială” și nici calendarul exact al reluării fluxurilor, dincolo de termenul-limită indicat de Zelenski: sfârșitul lunii aprilie. [...]
Comisia Europeană este aproape de finalizarea anchetei privind presupuse acțiuni de spionaj în instituțiile UE, în care este vizat comisarul ungar Oliver Várhelyi , iar concluziile ar putea ajunge „în curând” la Parlamentul European , potrivit Agerpres . Momentul este relevant și din perspectivă de reglementare: o eventuală constatare oficială ar putea alimenta presiunea politică pentru întărirea controalelor interne și a regulilor de securitate în instituțiile europene. Ancheta a fost lansată de Comisia Europeană în octombrie, iar rezultatele ar putea fi prezentate Parlamentului European după încheierea demersurilor administrative. Un purtător de cuvânt al Comisiei, Balazs Ujvari, a spus marți că „s-au realizat progrese” și că Parlamentul va fi informat „de îndată ce toate demersurile administrative vor fi fost încheiate”. De ce contează: presiune pentru reguli mai stricte de securitate în instituțiile UE Executivul european a evitat până acum să detalieze public dosarul, pe fondul temerilor că subiectul ar fi putut fi folosit în campania electorală din Ungaria. Alegerile parlamentare s-au încheiat duminică, cu înfrângerea premierului Viktor Orban în fața pro-europeanului Peter Magyar, ceea ce a redus riscul ca ancheta să fie instrumentalizată electoral, potrivit informațiilor din material. În octombrie anul trecut, mai multe instituții media europene au susținut că Ungaria ar fi încercat între 2012 și 2018 să pună presiune pe cetățeni ungari angajați în instituțiile UE pentru a desfășura operațiuni de spionaj. Ce se știe despre rolul lui Várhelyi și ce rămâne neclar Rolul comisarului ungar este „examinat în mod special”, inclusiv pe motiv că, în perioada vizată, el era șeful reprezentanței permanente a Ungariei la UE, înainte de a deveni comisar european în 2019. Totuși, nu este clar dacă ancheta Comisiei Europene a identificat o implicare directă a lui Oliver Várhelyi în activitățile invocate. El a negat constant acuzațiile. Peter Magyar, viitorul premier ungar, care a lucrat la Bruxelles în aceeași perioadă, l-a acuzat pe Várhelyi că nu spune „tot adevărul” pe acest subiect și a susținut că „toată lumea știe că (...) agenți ai serviciilor secrete erau detașați la Bruxelles”. [...]
Rusia a început escortarea militară a petrolierelor prin Canalul Mânecii , invocând riscuri de „piraterie navală” și tentative occidentale de blocare a rutelor comerciale, potrivit Profit . În același mesaj, Kremlinul acuză România că a devenit un punct central al operațiunilor NATO „ostile” Rusiei în Marea Neagră. Afirmațiile îi aparțin lui Nikolai Patrușev , consilier al președintelui rus Vladimir Putin și președinte al Colegiului Maritim, într-un interviu acordat publicației ruse Rossiyskaya Gazeta, conform articolului. „Pentru a ne proteja navele de acțiuni cu caracter pirateresc din partea forțelor navale britanice și franceze, am început escortarea petrolierelor rusești prin Canalul Mânecii.” Ce se schimbă pe ruta Canalului Mânecii: escortă militară pentru transportul de petrol Decizia de a pune sub escortă militară transportul petrolului rusesc prin Canalul Mânecii este prezentată de Moscova ca răspuns la ceea ce descrie drept tentative de blocare a rutelor comerciale de către state occidentale. Din informațiile disponibile în textul sursă, nu sunt oferite detalii operaționale (de tipul frecvenței escortelor, tipul navelor implicate sau un calendar), iar fragmentul extras se oprește în mijlocul unei fraze privind o „decizie a Londrei” legată de interceptare. România, indicată ca „punct-cheie” în Marea Neagră: miza de securitate cu efecte economice În paralel cu acuzațiile privind Canalul Mânecii, Patrușev susține că România ar fi devenit „punct central” al infrastructurii NATO în Marea Neagră, în cadrul unor operațiuni pe care Rusia le consideră anti-ruse. Pentru mediul economic, astfel de declarații contează prin potențialul de a amplifica percepția de risc în jurul rutelor maritime și al securității regionale, inclusiv în proximitatea Mării Negre, cu posibile efecte indirecte asupra costurilor de transport și asigurare. Articolul nu include însă date sau estimări privind impactul financiar. [...]
Bulgaria a intervenit de două ori pentru a elimina riscuri de explozie pe litoralul Mării Negre , după ce a identificat două drone militare aflate în derivă în zone diferite, potrivit Digi24 . Ministerul bulgar al Apărării a anunțat că una dintre drone avea încărcături explozive, iar cealaltă nu era echipată cu explozibili. Primul incident a fost raportat în largul orașului Sinemoretz, unde o dronă navală de suprafață, prevăzută cu patru încărcături explozive, a fost găsită duminică. Echipele specializate au îndepărtat încărcăturile, însă drona a fost detonată controlat, din cauza temerii că ar putea conține și alți explozivi. Al doilea caz a fost semnalat în largul orașului Nessebar, unde o dronă aeriană prăbușită în mare a fost inspectată marți la fața locului și apoi transportată la o bază navală. Acolo s-a constatat că nu avea explozibili. Ce indică episoadele pentru securitatea operațională din zonă Autoritățile bulgare nu au precizat originea dronelor și nici dacă acestea erau rusești sau ucrainene. Ministerul Apărării a reamintit că, de la începutul războiului din Ucraina în 2022, pe coasta bulgară a Mării Negre au fost semnalate frecvent drone și mine, ceea ce menține presiunea pe capacitatea de intervenție și pe măsurile de siguranță în proximitatea litoralului. [...]
