Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina încearcă să deblocheze canalul politic al negocierilor și i-a cerut Turciei să găzduiască o întâlnire directă între președintele Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin, într-o nouă tentativă de relansare a discuțiilor de pace, potrivit Digi24.
Propunerea a fost făcută publică de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, în declarații pentru presă de marți, aprobate pentru publicare miercuri, într-un material relatat de Reuters. Sîbiga a spus că Ucraina a discutat ideea cu partea turcă și că a abordat și „alte capitale”.
Mesajul Kievului este că ar accepta o întâlnire cu Putin în orice altă locație, cu două excepții: Belarus și Rusia. Potrivit ministrului, Zelenski își dorește de multă vreme o întâlnire directă cu liderul de la Kremlin, în încercarea de a grăbi o soluționare a conflictului, descris ca fiind de peste patru ani.
Belarus este menționat explicit ca opțiune exclusă pe fondul relației strânse cu Rusia și al rolului avut în 2022, când Moscova a folosit teritoriul belarus pentru lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei.
Sîbiga nu a precizat care a fost răspunsul Ankarei la propunerea de găzduire. În același timp, el a indicat că Ucraina ar merge la o astfel de întâlnire dacă ar fi organizată de „o altă capitală”, atâta timp cât nu este vorba despre Moscova sau Minsk.
În paralel, Kremlinul a transmis anterior că ar fi dispus să-l găzduiască pe Zelenski la Moscova, variantă pe care liderul ucrainean a spus că nu o va accepta.
În același set de declarații, ministrul ucrainean de Externe a mai spus că a schimbat deja mesaje scrise cu Anita Orban, care urmează să devină noul ministru de externe al Ungariei după instalarea noului guvern, în urma alegerilor câștigate în această lună.
Recomandate
Kievul testează o „monedă” de negociere cu miză de securitate , sugerând ca o zonă disputată din Donbas să fie numită „Donnyland”, într-o încercare de a atrage o implicare mai fermă a administrației Trump în discuțiile de pace, potrivit Digi24 , care citează surse ale The New York Times. Propunerea ar fi fost menționată inițial „parțial în glumă” de un negociator ucrainean, ca tactică pentru a convinge Washingtonul să reacționeze mai dur la pretențiile teritoriale ale Rusiei. Ideea ar fi continuat să circule în discuții, însă nu este clar dacă a fost inclusă în vreun document oficial. De ce contează: negocierea se mută pe terenul garanțiilor, nu al numelor În spatele denumirii se află o problemă de fond: viitorul unei porțiuni din Donbas aflate încă sub control ucrainean, care a devenit unul dintre principalele puncte de blocaj în negocieri, în condițiile în care Rusia nu ar fi acceptat un aranjament considerat acceptabil de Kiev. Zona vizată are, potrivit materialului, aproximativ 80 de kilometri lungime și 65 de kilometri lățime și este suficient de aproape de linia frontului încât artera rutieră principală ar fi acoperită cu plase de protecție împotriva dronelor rusești cu încărcătură explozivă. Context: opțiuni discutate și linii roșii În negocieri au fost vehiculate mai multe formule pentru administrarea sau statutul zonei, fără un acord: ideea ca „ Consiliul pentru Pace ” înființat de Trump să aibă un rol în administrarea zonei (deși nici Rusia, nici Ucraina nu s-au alăturat acestuia până acum, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile); posibilitatea unei zone demilitarizate sau a unei zone economice libere care să nu fie sub controlul deplin al niciuneia dintre părți (Zelenski ar fi sugerat în decembrie că ar putea fi deschis unui compromis de acest tip); variante cu administrator neutru sau organism de conducere cu reprezentanți ruși și ucraineni, luate în calcul, dar neaprobate. Kremlinul ar fi indicat că ar putea accepta o zonă demilitarizată doar dacă poliția rusă sau Garda Națională ar putea patrula acolo, condiție pe care Kievul o consideră inacceptabilă. Miza operațională și economică locală Oficialii ucraineni ar fi indicat că în teritoriu trăiesc aproximativ 190.000 de persoane, în timp ce alți participanți la negocieri ar susține că numărul real ar putea fi cam la jumătate. Din economia locală „nu a mai rămas aproape nimic”, cu excepția unei mine de cărbune funcționale și a unor afaceri care deservesc militarii din zonă, potrivit relatării. Samuel Charap, politolog la RAND Corporation, citat în articol, apreciază că atât Moscova, cât și Kievul au arătat o anumită flexibilitate privind viitorul acestei părți din Donbas. În interpretarea sa, asocierea numelui lui Trump cu zona ar fi văzută de Ucraina ca o potențială garanție de securitate, în sensul unui factor de descurajare. Ce urmează Discuțiile s-ar fi blocat la finalul lui februarie pe tema teritorială, iar atenția echipei de negociatori americani ar fi fost distrasă de războiul cu Iranul. În paralel, pozițiile publice rămân divergente: ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că Rusia ar accepta doar controlul legal deplin asupra Donbasului, iar Zelenski a minimalizat perspectiva unui schimb de teritorii pentru pace, numind-o o „mare greșeală”. [...]
Volodimir Zelenski împinge discuția despre extinderea UE spre un format cu miză de securitate , sugerând că o Uniune Europeană „mai puternică” ar trebui să includă și state din afara blocului – în special Regatul Unit, Turcia și Norvegia – potrivit G4Media . Mesajul repoziționează dezbaterea despre viitorul UE în jurul apărării și al arhitecturii de securitate, nu doar al criteriilor clasice de aderare. Într-un interviu acordat postului ucrainean ICTV, președintele Ucrainei a spus că o uniune „formată din țări precum Norvegia, Ucraina, Regatul Unit și Turcia” ar fi „mult mai puternică”, numindu-le „patru țări care lipsesc din Uniunea Europeană”. „O uniune care ar putea fi mult mai puternică – cred că aceasta ar fi o uniune formată din țări precum Norvegia, Ucraina, Regatul Unit și Turcia.” Argumentul central: securitatea ca criteriu de „întărire” a UE Zelenski a afirmat că înțelege sensibilitățile legate de Turcia și faptul că Regatul Unit a părăsit UE, dar a insistat că includerea acestor state ar face din UE „cea mai puternică uniune din lume”, cu „cea mai bună securitate din lume”. În aceeași logică, el a susținut că Turcia și Ucraina, împreună, „depășesc armata Rusiei”, invocând dimensiuni precum controlul Mării Negre și al spațiului aerian. Ce spune Zelenski despre aderarea Ucrainei Președintele ucrainean a reiterat obiectivul Kievului de a intra în Uniunea Europeană și a susținut că Ucraina contribuie deja la consolidarea blocului, în special din perspectiva securității, în contextul războiului cu Rusia. „Vrem să facem parte din Uniunea Europeană.” Context: unde sunt Turcia, Norvegia și Regatul Unit față de UE Articolul trece în revistă poziționările celor trei state: Norvegia nu este membră UE, după două referendumuri (1972 și 1994) în care electoratul a respins aderarea; sunt menționate argumente legate de păstrarea valorilor democratice și scepticism față de liberalismul de piață, potrivit SystemChange Alliance. Turcia a început negocierile de aderare în 2005, însă procesul a stagnat, iar după evenimentele din 2016 negocierile s-au „încheiat efectiv”, potrivit Parlamentului European . Regatul Unit a decis ieșirea din UE prin referendumul din 2016, iar negocierile s-au încheiat în 2020; este menționat și un sondaj Best for Britain, citat de The Independent, potrivit căruia 53% dintre cetățeni ar dori reintrarea în UE. Din informațiile prezentate nu rezultă pași instituționali concreți pentru un astfel de format, însă intervenția lui Zelenski indică o presiune politică pentru ca UE să-și redefinească „centrul de greutate” în jurul securității și al cooperării militare. [...]
Un discurs public care pune direct pe seama lui Vladimir Putin degradarea economiei ruse a fost aplaudat la Moscova , un semnal rar într-un spațiu public puternic controlat, potrivit Libertatea . Economistul și academicianul Robert Nigmatulin a vorbit despre „pierderi” și sărăcie, iar reacția sălii – aplauze „fără rețineri” – este prezentată drept un indiciu al tensiunilor crescânde pe fondul costurilor războiului și al sancțiunilor. Nigmatulin a comparat situația actuală cu anii 1990 și a susținut că Rusia are „venitul pe cap de locuitor cel mai mic din Europa”, adăugând că populația scade cu 600.000 de oameni anual. În intervenția sa, el a cerut schimbarea liderilor politici care au dus țara în criză și a criticat faptul că promisiunile economice atribuite lui Putin, din 2012, nu ar fi fost îndeplinite. Indicatorii invocați: creștere slabă, inflație ridicată, recul în sectoare-cheie În material sunt enumerate mai multe argumente economice folosite de Nigmatulin pentru a susține ideea de stagnare și degradare structurală: creșterea medie a PIB-ului în ultimii 11 ani: 1,5%, în timp ce inflația medie anuală ar fi fost 7%; scăderea productivității și reducerea de zece ori a locurilor de muncă „calificate” din inginerie; 54 de cercetători la 10.000 de locuitori în Rusia, față de 174 în economiile dezvoltate. Tot el a susținut că banii „nu sunt direcționați către creștere”, ci sunt „înghițiți de inflație”, iar problemele sunt puse în legătură cu „costurile uriașe” ale războiului și cu sancțiunile internaționale. De ce contează: nemulțumirea economică începe să se lege de responsabilitatea politică Libertatea îl citează pe Christo Grozev (Bellingcat), care spune că tot mai des responsabilitatea pentru economia „în colaps” este atribuită lui Putin, lucru „de neconceput” cu un an în urmă. În același registru, corespondentul BBC la Moscova, Steve Rosenberg, este menționat cu o selecție de titluri din presa rusă despre deteriorarea situației economice, inclusiv avertismentul că „în câteva luni, industria IT ar putea fi în ruine”. În paralel, publicația notează că, potrivit euobserver, sprijinul public pentru Putin ar fi în scădere de șase săptămâni consecutive, cu mențiunea că sondajele oficiale indică încă niveluri ridicate, dar ar putea fi distorsionate de teama de a exprima opinii într-un regim represiv. Este citat și Branislav Slantchev (Universitatea din San Diego), care afirmă că „crăpăturile din regimul lui Putin devin tot mai evidente”. Context: războiul continuă, iar prăbușirea „imediată” nu este anticipată Materialul reamintește că războiul din Ucraina „a durat deja patru ani” și avansează estimări privind pierderile umane ale Rusiei (aproximativ 200.000 de morți și un milion de răniți). În același timp, este menționat avertismentul economistului Karel Svoboda (Universitatea Carolină din Praga) că Rusia va găsi bani pentru război dacă problemele nu devin politice. Libertatea citează și Jamestown Foundation, care explică absența unei revolte generalizate prin controlul strict al spațiului informațional, represiune și lipsa unei alternative politice organizate. Concluzia prezentată este că Rusia „nu se va prăbuși economic mâine sau luna viitoare”, însă se conturează o schimbare de atmosferă socială care „nu mai poate fi ignorată”. Cine este Robert Nigmatulin Nigmatulin este prezentat ca membru al Prezidiului Academiei Ruse de Științe, cu expertiză în fizică, matematică, oceanologie și economie. Potrivit articolului, a condus Institutul de Oceanologie „P.P. Shirshov”, a fost președinte al filialei RAS din Ufa și a avut și o carieră politică, ca deputat în Duma de Stat. [...]
Restricțiile tot mai dure asupra internetului din Rusia încep să lovească direct economia creatorilor de conținut și canalele de comunicare folosite la scară largă , iar reacția se vede inclusiv la influenceri care, deși s-au declarat anterior favorabili lui Vladimir Putin , au început să-l critice public, potrivit Antena 3 . Victoria Bonya, influenceriță de beauty, i-a adresat președintelui rus un mesaj direct pe Instagram, susținând că „oamenii se tem” de el și enumerând probleme precum reacția lentă a autorităților la inundațiile din Daghestan, acuzații privind gestionarea sacrificării animalelor în Siberia și, mai ales, restricțiile tot mai dure asupra rețelelor sociale. Ea afirmă că limitările îi împiedică pe oameni să comunice cu cei apropiați și alimentează percepția că Rusia nu mai este „o țară liberă”. Conform materialului, videoclipul ei a strâns zeci de milioane de vizualizări și zeci de mii de comentarii. O altă influenceriță, Aiza, a susținut-o public pe Bonya și a avertizat că restricțiile asupra Telegram ar fi o „lovitură uriașă pentru economia rusă”, adăugând nemulțumiri legate de taxe și inegalitate socială. Ulterior, ea și-a șters videoclipul, notează articolul. De ce contează: internetul, de la instrument de control la risc operațional Potrivit textului, restricțiile de internet s-au intensificat din primăvară, cu întreruperi periodice ale internetului mobil inclusiv în Moscova și Sankt Petersburg, limitarea vitezei pe Telegram și măsuri noi împotriva VPN-urilor (servicii care permit ocolirea cenzurii). Oficialii ruși justifică blocajele ca măsuri de securitate împotriva atacurilor ucrainene și susțin că serviciile vor reveni „complet la normal” când nu vor mai fi considerate necesare. În plan operațional, aceste întreruperi afectează activități de zi cu zi și, în cazul creatorilor de conținut, lovesc direct în distribuție, audiență și monetizare. Antena 3 arată că influencerii pierduseră deja venituri din Instagram după intrarea în vigoare, în septembrie, a unei legi care interzice rezidenților ruși să facă publicitate pe site-uri blocate sau considerate „indezirabile”. Instagram este blocat oficial din 2022, dar rămâne accesat pe scară largă prin VPN. Reacții publice și semnale de schimbare a stării de spirit În material sunt prezentate și alte exemple de reacții: Liza Moka, bloggeriță de lifestyle și parenting, a publicat un mesaj video în care spune că, într-o zonă rurală izolată, internetul este singura cale prin care poate munci și prin care copiii ei pot face școală. Un tânăr de 19 ani, Artyom, afirmă într-un videoclip că este „șocat” de blocarea rețelelor sociale și de interzicerea folosirii cuvintelor în engleză în publicitate, întrebând „unde este libertatea”. Articolul menționează și critici în presa rusă: un editorial din „Nezavisimaya Gazeta” a comparat blocajele de internet cu interdicțiile lui Stalin asupra cercetărilor în genetică și robotică. În analiza citată, Tatiana Stanovaya (R.Politik) spune că întreruperile internetului mobil și blocarea Telegram din ultimele săptămâni au fost „mai degrabă un punct de cotitură”, iar experții invocă posibilitatea unui nou val de restricții și represiuni. În același timp, Ekaterina Schulmann afirmă că, într-o autocrație, nemulțumirea publică nu se traduce automat în decizii ale autorităților, iar rezultatul alegerilor parlamentare din toamnă este descris ca „prestabilit”. Kremlinul răspunde, iar presiunea asupra bloggerilor crește Un element notabil, potrivit articolului, este reacția publică a Kremlinului: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a comentat direct videoclipul Victoriei Bonya, spunând că temele ridicate „nu sunt ignorate”. Ulterior, Kremlinul a respins ideea că Putin ar fi „ținut în întuneric” cu privire la problemele reale ale țării. Materialul mai arată că presiunea asupra bloggerilor crește: este menționat cazul bloggerului pro-Putin Ilya Remeslo, care a numit războiul din Ucraina o „fundătură” și a cerut ca Putin să fie judecat; la o zi după, „s-a raportat” că ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. În acest context, miza imediată nu este doar controlul informației, ci și costul economic și social al restricțiilor digitale, care ajung să afecteze inclusiv segmente considerate până recent compatibile cu linia oficială. [...]
Expirarea armistițiului SUA–Iran la 00:00 GMT menține blocada porturilor iraniene și prelungește incertitudinea pentru comerț , în condițiile în care Teheranul nu a decis încă dacă trimite o delegație la negocieri în Pakistan , potrivit Agerpres . Televiziunea de stat iraniană a anunțat că armistițiul de două săptămâni dintre Statele Unite și Iran „se va încheia miercuri la ora 3:30 a.m., ora Teheranului (00:00 GMT)”. Armistițiul intrase în vigoare pe 8 aprilie și, teoretic, urma să se încheie în noaptea de marți spre miercuri în Iran. Negocierile rămân incerte, cu termene diferite anunțate public Președintele american Donald Trump a exprimat îndoiala luni, afirmând că armistițiul s-ar încheia cu o zi mai târziu, miercuri seară, ora Washingtonului, și a spus într-o declarație pentru Bloomberg că este „foarte puțin probabil” să îl prelungească. Pakistanul, care mediază discuțiile, stabilise anterior un termen limită aproape identic cu cel anunțat de Iran. Ministrul pakistanez al informațiilor, Attaullah Tarar, a transmis pe X că armistițiul expiră la ora 04:50 PST pe 22 aprilie (23:50 GMT) și că Islamabadul așteaptă încă un răspuns din partea Iranului privind trimiterea unei delegații pentru o nouă rundă de negocieri cu Statele Unite. Teheranul invocă „mesaje contradictorii” și blocada porturilor Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a reiterat că „nu s-a luat încă nicio decizie finală” privind participarea la discuții. El a motivat lipsa unei decizii prin „mesaje și comportamente contradictorii” și „acțiuni inacceptabile” ale Statelor Unite, menționând în special blocada americană a porturilor iraniene. [...]
Republica Moldova conduce detașat la implementarea reformelor cerute de UE, cu 93%, un avans care poate cântări direct în ritmul negocierilor de aderare și în credibilitatea țării în fața investitorilor și a instituțiilor europene, potrivit Antena 3 , care citează reprezentanți ai Comisiei Europene preluați de Kyiv Independent. Ucraina este pe locul al doilea, cu un nivel de implementare a reformelor de 87%, iar Serbia se află la coada clasamentului, cu 30%, conform aceleiași evaluări atribuite comisarului european pentru extindere, Marta Kos . De ce contează: semnal de „execuție” administrativă în procesul de aderare În logica extinderii UE, procentul de implementare indică nu doar adoptarea de legi, ci și capacitatea administrativă de a le pune în practică. Un scor mai ridicat poate întări poziția Chișinăului în discuțiile cu Bruxelles-ul și poate reduce percepția de risc privind predictibilitatea regulilor, relevantă pentru finanțări și decizii economice. Pentru Ucraina, următorul pas major ar urma să fie intrarea în etapa principală a negocierilor de aderare, care „ar putea avea loc în câteva săptămâni”, potrivit informațiilor prezentate. Contextul Ucrainei: reforme accelerate, dar și critici Marta Kos a lăudat viteza reformelor Ucrainei de aliniere la standardele europene și a cerut garanții mai puternice pentru a preveni regresii viitoare. Evaluarea vine, însă, pe fondul criticilor potrivit cărora autoritățile ucrainene ar întârzia pe zona statului de drept și a reformelor economice necesare integrării. În ultimele luni, parlamentul Ucrainei a adoptat unele proiecte de lege necesare pentru aderarea la UE, dar a avut dificultăți cu altele, mai notează materialul. „Aceste progrese sunt realizate în ciuda bombelor care cad asupra țării, în ciuda faptului că țara luptă pentru viața sa, pentru supraviețuire.” Kos a mai spus că, dincolo de procesul de aderare, Ucraina are de gestionat simultan „transformarea economiei” și „supraviețuirea”, ceea ce nu se regăsește în aceeași formă în cazul altor state candidate. [...]
