Știri
Știri din categoria Externe
Restricțiile tot mai dure asupra internetului din Rusia încep să lovească direct economia creatorilor de conținut și canalele de comunicare folosite la scară largă, iar reacția se vede inclusiv la influenceri care, deși s-au declarat anterior favorabili lui Vladimir Putin, au început să-l critice public, potrivit Antena 3.
Victoria Bonya, influenceriță de beauty, i-a adresat președintelui rus un mesaj direct pe Instagram, susținând că „oamenii se tem” de el și enumerând probleme precum reacția lentă a autorităților la inundațiile din Daghestan, acuzații privind gestionarea sacrificării animalelor în Siberia și, mai ales, restricțiile tot mai dure asupra rețelelor sociale. Ea afirmă că limitările îi împiedică pe oameni să comunice cu cei apropiați și alimentează percepția că Rusia nu mai este „o țară liberă”. Conform materialului, videoclipul ei a strâns zeci de milioane de vizualizări și zeci de mii de comentarii.
O altă influenceriță, Aiza, a susținut-o public pe Bonya și a avertizat că restricțiile asupra Telegram ar fi o „lovitură uriașă pentru economia rusă”, adăugând nemulțumiri legate de taxe și inegalitate socială. Ulterior, ea și-a șters videoclipul, notează articolul.
Potrivit textului, restricțiile de internet s-au intensificat din primăvară, cu întreruperi periodice ale internetului mobil inclusiv în Moscova și Sankt Petersburg, limitarea vitezei pe Telegram și măsuri noi împotriva VPN-urilor (servicii care permit ocolirea cenzurii). Oficialii ruși justifică blocajele ca măsuri de securitate împotriva atacurilor ucrainene și susțin că serviciile vor reveni „complet la normal” când nu vor mai fi considerate necesare.
În plan operațional, aceste întreruperi afectează activități de zi cu zi și, în cazul creatorilor de conținut, lovesc direct în distribuție, audiență și monetizare. Antena 3 arată că influencerii pierduseră deja venituri din Instagram după intrarea în vigoare, în septembrie, a unei legi care interzice rezidenților ruși să facă publicitate pe site-uri blocate sau considerate „indezirabile”. Instagram este blocat oficial din 2022, dar rămâne accesat pe scară largă prin VPN.
În material sunt prezentate și alte exemple de reacții: Liza Moka, bloggeriță de lifestyle și parenting, a publicat un mesaj video în care spune că, într-o zonă rurală izolată, internetul este singura cale prin care poate munci și prin care copiii ei pot face școală. Un tânăr de 19 ani, Artyom, afirmă într-un videoclip că este „șocat” de blocarea rețelelor sociale și de interzicerea folosirii cuvintelor în engleză în publicitate, întrebând „unde este libertatea”.
Articolul menționează și critici în presa rusă: un editorial din „Nezavisimaya Gazeta” a comparat blocajele de internet cu interdicțiile lui Stalin asupra cercetărilor în genetică și robotică.
În analiza citată, Tatiana Stanovaya (R.Politik) spune că întreruperile internetului mobil și blocarea Telegram din ultimele săptămâni au fost „mai degrabă un punct de cotitură”, iar experții invocă posibilitatea unui nou val de restricții și represiuni. În același timp, Ekaterina Schulmann afirmă că, într-o autocrație, nemulțumirea publică nu se traduce automat în decizii ale autorităților, iar rezultatul alegerilor parlamentare din toamnă este descris ca „prestabilit”.
Un element notabil, potrivit articolului, este reacția publică a Kremlinului: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a comentat direct videoclipul Victoriei Bonya, spunând că temele ridicate „nu sunt ignorate”. Ulterior, Kremlinul a respins ideea că Putin ar fi „ținut în întuneric” cu privire la problemele reale ale țării.
Materialul mai arată că presiunea asupra bloggerilor crește: este menționat cazul bloggerului pro-Putin Ilya Remeslo, care a numit războiul din Ucraina o „fundătură” și a cerut ca Putin să fie judecat; la o zi după, „s-a raportat” că ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg.
În acest context, miza imediată nu este doar controlul informației, ci și costul economic și social al restricțiilor digitale, care ajung să afecteze inclusiv segmente considerate până recent compatibile cu linia oficială.
Recomandate
Un discurs public care pune direct pe seama lui Vladimir Putin degradarea economiei ruse a fost aplaudat la Moscova , un semnal rar într-un spațiu public puternic controlat, potrivit Libertatea . Economistul și academicianul Robert Nigmatulin a vorbit despre „pierderi” și sărăcie, iar reacția sălii – aplauze „fără rețineri” – este prezentată drept un indiciu al tensiunilor crescânde pe fondul costurilor războiului și al sancțiunilor. Nigmatulin a comparat situația actuală cu anii 1990 și a susținut că Rusia are „venitul pe cap de locuitor cel mai mic din Europa”, adăugând că populația scade cu 600.000 de oameni anual. În intervenția sa, el a cerut schimbarea liderilor politici care au dus țara în criză și a criticat faptul că promisiunile economice atribuite lui Putin, din 2012, nu ar fi fost îndeplinite. Indicatorii invocați: creștere slabă, inflație ridicată, recul în sectoare-cheie În material sunt enumerate mai multe argumente economice folosite de Nigmatulin pentru a susține ideea de stagnare și degradare structurală: creșterea medie a PIB-ului în ultimii 11 ani: 1,5%, în timp ce inflația medie anuală ar fi fost 7%; scăderea productivității și reducerea de zece ori a locurilor de muncă „calificate” din inginerie; 54 de cercetători la 10.000 de locuitori în Rusia, față de 174 în economiile dezvoltate. Tot el a susținut că banii „nu sunt direcționați către creștere”, ci sunt „înghițiți de inflație”, iar problemele sunt puse în legătură cu „costurile uriașe” ale războiului și cu sancțiunile internaționale. De ce contează: nemulțumirea economică începe să se lege de responsabilitatea politică Libertatea îl citează pe Christo Grozev (Bellingcat), care spune că tot mai des responsabilitatea pentru economia „în colaps” este atribuită lui Putin, lucru „de neconceput” cu un an în urmă. În același registru, corespondentul BBC la Moscova, Steve Rosenberg, este menționat cu o selecție de titluri din presa rusă despre deteriorarea situației economice, inclusiv avertismentul că „în câteva luni, industria IT ar putea fi în ruine”. În paralel, publicația notează că, potrivit euobserver, sprijinul public pentru Putin ar fi în scădere de șase săptămâni consecutive, cu mențiunea că sondajele oficiale indică încă niveluri ridicate, dar ar putea fi distorsionate de teama de a exprima opinii într-un regim represiv. Este citat și Branislav Slantchev (Universitatea din San Diego), care afirmă că „crăpăturile din regimul lui Putin devin tot mai evidente”. Context: războiul continuă, iar prăbușirea „imediată” nu este anticipată Materialul reamintește că războiul din Ucraina „a durat deja patru ani” și avansează estimări privind pierderile umane ale Rusiei (aproximativ 200.000 de morți și un milion de răniți). În același timp, este menționat avertismentul economistului Karel Svoboda (Universitatea Carolină din Praga) că Rusia va găsi bani pentru război dacă problemele nu devin politice. Libertatea citează și Jamestown Foundation, care explică absența unei revolte generalizate prin controlul strict al spațiului informațional, represiune și lipsa unei alternative politice organizate. Concluzia prezentată este că Rusia „nu se va prăbuși economic mâine sau luna viitoare”, însă se conturează o schimbare de atmosferă socială care „nu mai poate fi ignorată”. Cine este Robert Nigmatulin Nigmatulin este prezentat ca membru al Prezidiului Academiei Ruse de Științe, cu expertiză în fizică, matematică, oceanologie și economie. Potrivit articolului, a condus Institutul de Oceanologie „P.P. Shirshov”, a fost președinte al filialei RAS din Ufa și a avut și o carieră politică, ca deputat în Duma de Stat. [...]
Vladimir Putin cere mobilizarea economiei și a societății ruse „pentru front”, invocând modelul din al Doilea Război Mondial, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis la forumul „Patria mică – puterea Rusiei”, indică o consolidare a discursului de „economie de război”, cu implicații directe asupra resurselor interne și a presiunii asupra populației, pe fondul prelungirii conflictului din Ucraina. Putin a comparat situația actuală cu „Marele Război Patriotic” (denumirea folosită în Rusia pentru al Doilea Război Mondial), susținând că „întreaga țară” trebuie să lucreze pentru sprijinirea armatei. În intervenția sa, el a menționat nu doar producția de armament, ci și contribuțiile civile (de la trimiterea de colete până la activități de sprijin), prezentate ca elemente ale „unității” necesare pentru succes. Semnal politic: războiul continuă, iar obiectivele rămân neschimbate Președintele rus a mai spus că Rusia va continua crearea unei „zone de securitate” la granița cu Ucraina și că toate „obiectivele operațiunii militare speciale” vor fi atinse, fără a detalia public finalul urmărit. În paralel, materialul citează informații atribuite Bloomberg, potrivit cărora Putin s-ar pregăti să continue războiul încă „un an sau doi”, în condițiile în care negocierile de pace mediate de administrația lui Donald Trump ar fi ajuns într-un impas. În aceeași relatare, se arată că Putin ar continua să ceară predarea completă a Donbasului, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar refuza concesii teritoriale. Limitări pe front și pregătiri pentru o nouă mobilizare, potrivit surselor citate Tot pe baza surselor citate de Bloomberg, Kremlinul ar intenționa să lanseze o nouă ofensivă pentru a prelua prin forță teritoriile anexate în 2022, însă aceleași surse ar admite că avansuri semnificative sunt puțin probabile, invocând „zidul de drone” al armatei ucrainene. Digi24 mai notează că, potrivit Institutului American de Studii de Război (ISW) , Kremlinul ar pregăti societatea pentru o nouă „mobilizare parțială”. ISW leagă această posibilitate de intensificarea blocajelor pe internet și de legi adoptate la finalul anului trecut, care ar permite Ministerului Apărării să mobilizeze o rezervă de 2 milioane de persoane, ca parte a creării unor „condiții informaționale” pentru recrutare forțată. [...]
Ucraina încearcă să deblocheze canalul politic al negocierilor și i-a cerut Turciei să găzduiască o întâlnire directă între președintele Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin , într-o nouă tentativă de relansare a discuțiilor de pace, potrivit Digi24 . Propunerea a fost făcută publică de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, în declarații pentru presă de marți, aprobate pentru publicare miercuri, într-un material relatat de Reuters. Sîbiga a spus că Ucraina a discutat ideea cu partea turcă și că a abordat și „alte capitale”. De ce contează: presiune pe formatul și locul negocierilor Mesajul Kievului este că ar accepta o întâlnire cu Putin în orice altă locație, cu două excepții: Belarus și Rusia. Potrivit ministrului, Zelenski își dorește de multă vreme o întâlnire directă cu liderul de la Kremlin, în încercarea de a grăbi o soluționare a conflictului, descris ca fiind de peste patru ani. Belarus este menționat explicit ca opțiune exclusă pe fondul relației strânse cu Rusia și al rolului avut în 2022, când Moscova a folosit teritoriul belarus pentru lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei. Ce se știe și ce rămâne neclar Sîbiga nu a precizat care a fost răspunsul Ankarei la propunerea de găzduire. În același timp, el a indicat că Ucraina ar merge la o astfel de întâlnire dacă ar fi organizată de „o altă capitală”, atâta timp cât nu este vorba despre Moscova sau Minsk. În paralel, Kremlinul a transmis anterior că ar fi dispus să-l găzduiască pe Zelenski la Moscova, variantă pe care liderul ucrainean a spus că nu o va accepta. Context diplomatic în regiune În același set de declarații, ministrul ucrainean de Externe a mai spus că a schimbat deja mesaje scrise cu Anita Orban, care urmează să devină noul ministru de externe al Ungariei după instalarea noului guvern, în urma alegerilor câștigate în această lună. [...]
Kievul testează o „monedă” de negociere cu miză de securitate , sugerând ca o zonă disputată din Donbas să fie numită „Donnyland”, într-o încercare de a atrage o implicare mai fermă a administrației Trump în discuțiile de pace, potrivit Digi24 , care citează surse ale The New York Times. Propunerea ar fi fost menționată inițial „parțial în glumă” de un negociator ucrainean, ca tactică pentru a convinge Washingtonul să reacționeze mai dur la pretențiile teritoriale ale Rusiei. Ideea ar fi continuat să circule în discuții, însă nu este clar dacă a fost inclusă în vreun document oficial. De ce contează: negocierea se mută pe terenul garanțiilor, nu al numelor În spatele denumirii se află o problemă de fond: viitorul unei porțiuni din Donbas aflate încă sub control ucrainean, care a devenit unul dintre principalele puncte de blocaj în negocieri, în condițiile în care Rusia nu ar fi acceptat un aranjament considerat acceptabil de Kiev. Zona vizată are, potrivit materialului, aproximativ 80 de kilometri lungime și 65 de kilometri lățime și este suficient de aproape de linia frontului încât artera rutieră principală ar fi acoperită cu plase de protecție împotriva dronelor rusești cu încărcătură explozivă. Context: opțiuni discutate și linii roșii În negocieri au fost vehiculate mai multe formule pentru administrarea sau statutul zonei, fără un acord: ideea ca „ Consiliul pentru Pace ” înființat de Trump să aibă un rol în administrarea zonei (deși nici Rusia, nici Ucraina nu s-au alăturat acestuia până acum, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile); posibilitatea unei zone demilitarizate sau a unei zone economice libere care să nu fie sub controlul deplin al niciuneia dintre părți (Zelenski ar fi sugerat în decembrie că ar putea fi deschis unui compromis de acest tip); variante cu administrator neutru sau organism de conducere cu reprezentanți ruși și ucraineni, luate în calcul, dar neaprobate. Kremlinul ar fi indicat că ar putea accepta o zonă demilitarizată doar dacă poliția rusă sau Garda Națională ar putea patrula acolo, condiție pe care Kievul o consideră inacceptabilă. Miza operațională și economică locală Oficialii ucraineni ar fi indicat că în teritoriu trăiesc aproximativ 190.000 de persoane, în timp ce alți participanți la negocieri ar susține că numărul real ar putea fi cam la jumătate. Din economia locală „nu a mai rămas aproape nimic”, cu excepția unei mine de cărbune funcționale și a unor afaceri care deservesc militarii din zonă, potrivit relatării. Samuel Charap, politolog la RAND Corporation, citat în articol, apreciază că atât Moscova, cât și Kievul au arătat o anumită flexibilitate privind viitorul acestei părți din Donbas. În interpretarea sa, asocierea numelui lui Trump cu zona ar fi văzută de Ucraina ca o potențială garanție de securitate, în sensul unui factor de descurajare. Ce urmează Discuțiile s-ar fi blocat la finalul lui februarie pe tema teritorială, iar atenția echipei de negociatori americani ar fi fost distrasă de războiul cu Iranul. În paralel, pozițiile publice rămân divergente: ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că Rusia ar accepta doar controlul legal deplin asupra Donbasului, iar Zelenski a minimalizat perspectiva unui schimb de teritorii pentru pace, numind-o o „mare greșeală”. [...]
Italia a convocat ambasadorul Rusiei la Roma , după un derapaj verbal la televiziunea de stat rusă la adresa premierului Giorgia Meloni , într-un nou episod care adâncește tensiunile diplomatice dintre cele două țări, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani , a anunțat convocarea ambasadorului rus, invocând declarațiile „extrem de grave și jignitoare” ale prezentatorului Vladimir Soloviov la adresa șefei guvernului italian. Potrivit presei italiene, Soloviov a folosit o serie de insulte la adresa Giorgiei Meloni, inclusiv „rușinea rasei umane”, și a continuat cu acuzații politice, susținând că aceasta „și-a trădat alegătorii” și că „trădarea este al doilea ei nume”, făcând referire și la Donald Trump. De ce contează: escaladare pe canal diplomatic, nu doar retorică TV Convocarea unui ambasador este un instrument formal de presiune diplomatică și semnalează că Roma tratează incidentul ca pe o problemă de relație bilaterală, nu ca pe o simplă controversă mediatică. În același timp, reacția instituțională ridică miza pentru contactele oficiale Italia–Rusia, deja deteriorate. Context: relații tensionate după invazia Ucrainei Relațiile dintre Roma și Moscova sunt descrise ca fiind tensionate de la atacul Rusiei asupra Ucrainei, în condițiile în care Italia a oferit „un sprijin necondiționat” Kievului. În plan intern, întreaga clasă politică italiană – atât puterea, cât și opoziția – a condamnat ferm declarațiile prezentatorului, conform informațiilor citate. [...]
Rusia își întărește justificarea legală pentru intervenții externe printr-un mesaj al lui Serghei Șoigu despre „apărarea cetățenilor ruși” din Transnistria , pe fondul unui proiect de lege discutat la Moscova privind trimiterea de trupe în afara țării, potrivit Agerpres . Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei a spus, într-un interviu pentru cotidianul rus Komsomolskaia Pravda, că Rusia „va lua toate măsurile necesare” și „va recurge la toate metodele disponibile” pentru a-i proteja pe cetățenii ruși din regiunea separatistă transnistreană, „în conformitate cu Constituția” Federației Ruse. Șoigu a afirmat că aproximativ 220.000 de cetățeni ruși locuiesc în Transnistria și a susținut că „interesele și siguranța lor” ar fi amenințate de „acțiunile nechibzuite și iresponsabile” ale Kievului și Chișinăului. Componenta de reglementare: proiect de lege pentru trupe în străinătate În același context, Șoigu a invocat faptul că Duma de Stat a aprobat în primă lectură un proiect de lege care ar autoriza desfășurarea de trupe ale Federației Ruse în străinătate în situații în care cetățeni ruși s-ar simți amenințați. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul legislativ sau forma finală a proiectului. Energie și presiune politică în jurul Transnistriei Șoigu a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar „șantaja” energetic regiunea prorusă, susținând că livrările de gaze ar fi permise doar pentru „nevoile sociale de bază”, iar în rest s-ar încerca impunerea unui „tarif prohibitiv”. Totuși, în relatarea citată de Agerpres, EFE notează că autoritățile din Transnistria ar fi refuzat anul trecut ajutorul Uniunii Europene pentru a putea primi gaze rusești. În același context este redată și poziția premierului moldovean Dorin Recean, care a afirmat atunci că „Rusia nu le permite să accepte ajutorul european de teama de a pierde controlul asupra regiunii”. Avertisment către Chișinău și tensiuni pe tema trupelor ruse Șoigu a avertizat Chișinăul să nu încerce „să alipească cu forța” Transnistria la restul Republicii Moldova și a spus că înlocuirea forțelor ruse de menținere a păcii cu un „contingent occidental” ar avea „consecințe negative” pentru Republica Moldova și regiune, atribuind responsabilitatea politică președintei Maia Sandu și echipei sale. Pe 17 aprilie, potrivit presei moldovene citate în material, membri ai comandamentului Grupului operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR) — descris ca staționând ilegal în estul Republicii Moldova — au fost declarați indezirabili de către Chișinău, inclusiv comandantul Dmitri Zelenkov, adjuncții săi și șefi ai statului-major. Șoigu a susținut că acest pas ar arăta intenția conducerii de la Chișinău de a agrava situația și că, „cu sprijinul Uniunii Europene”, ar încerca să expulzeze trupele ruse din Transnistria. În paralel, conducerea proeuropeană de la Chișinău a cerut în repetate rânduri comunității internaționale să facă presiuni asupra Moscovei pentru retragerea trupelor ruse și a munițiilor din depozitele de la Cobasna, mai notează Agerpres. [...]
