Știri
Știri din categoria Externe
Presiunea economică și militară asupra Rusiei crește, iar această vulnerabilitate ar putea schimba calculele diplomatice ale SUA privind un eventual acord de încetare a războiului, potrivit unei analize preluate de Antena 3, care citează CNN.
Analiza susține că Rusia nu a reușit, până acum, să transforme avantajul numeric într-o străpungere pe front în 2026, așa cum ar fi mizat Kremlinul. În schimb, Ucraina ar fi obținut câștiguri teritoriale nete în acest an, în timp ce forțele ruse ar înregistra pierderi ridicate.
Estimările occidentale citate plasează pierderile ruse la niveluri de aproximativ 30.000–40.000 de morți și răniți pe lună (sau chiar peste), iar pierderile totale de la începutul invaziei sunt evaluate „pe scară largă” la mult peste un milion, peste capacitatea Rusiei de a le înlocui.
În paralel, presiunea începe să fie recunoscută și intern: un membru al „parlamentului” de la Moscova ar fi avertizat public că economia Rusiei s-ar putea să nu poată susține la nesfârșit un război prelungit, invocând cheltuieli de apărare în creștere și distorsiuni economice. În același registru, Vladimir Putin a spus recent că războiul ar putea „să se apropie de sfârșit”, o formulare neobișnuită pentru un lider care a prezentat conflictul ca pe o confruntare existențială.
Un element central al schimbării de dinamică este utilizarea dronelor: Ucraina ar fi creat de-a lungul frontului o „zonă de ucidere” de 10–15 kilometri, în care trupele ruse nu pot avansa fără expunere constantă la atacuri.
Totodată, dronele ucrainene ar lovi regulat ținte în interiorul Rusiei — de la aerodromuri militare și fabrici, la infrastructură energetică, depozite de muniție și noduri logistice. Potrivit analizei, această capacitate ar fi contribuit inclusiv la interesul Moscovei pentru o încetare temporară a focului în timpul comemorărilor de „Ziua Victoriei”, pentru a reduce riscul unor atacuri care să afecteze evenimentele din capitală.
Efectul operațional, cu impact economic indirect, este că Rusia ar fi obligată să-și disperseze apărarea antiaeriană, să relocheze aeronave, să fortifice infrastructura și să aloce resurse tot mai mari apărării propriului teritoriu — adică să plătească mai mult pentru a menține un război în care câștigurile pe teren rămân limitate.
În această logică, analiza argumentează că „pârghiile” de negociere s-ar putea muta: dacă Rusia devine mai vulnerabilă, șansele unei înțelegeri ar crește, pentru că una dintre părți nu mai poate miza credibil pe escaladare cu rezultate.
Textul leagă această evoluție și de China. În timpul discuțiilor cu Donald Trump la Beijing, Xi Jinping ar fi remarcat că Vladimir Putin ar putea regreta într-o zi invazia Ucrainei. Pentru Beijing, lecția ar fi relevantă în contextul Taiwanului: deși Xi ar fi cerut armatei chineze să fie pregătită pentru o operațiune până în 2027, Ucraina ar arăta cât de dificil este să obții o prăbușire politică rapidă a unui apărător hotărât.
Ultima rundă formală de discuții mediate de SUA ar fi avut loc în februarie, iar de atunci activitatea s-a redus, însă ar putea fi reluată. În viziunea autorului, o eventuală negociere ar presupune probabil concesii teritoriale din partea Ucrainei și o formă de garanții de securitate care să descurajeze o nouă agresiune.
Ideea centrală este că o strategie diplomatică eficientă nu ar mai porni de la presupusa slăbiciune a Ucrainei, ci de la vulnerabilitatea tot mai mare a Rusiei — inclusiv pe fondul costurilor economice și al presiunii interne pe care războiul le amplifică.
Recomandate
Kievul respinge acuzațiile Moscovei și susține că a lovit o țintă militară , într-un episod care riscă să amplifice presiunea diplomatică la ONU și să complice orice demers de negociere, potrivit Agerpres . Statul Major General ucrainean a calificat drept „manipulare” acuzațiile Rusiei potrivit cărora forțele ucrainene ar fi atacat un cămin studențesc în orașul ocupat Starobilsk , din regiunea Lugansk. Kievul afirmă că, în noaptea de joi spre vineri, a vizat un „cartier general” al unității de drone „Rubicon”, descrisă ca unitate de elită de dirijare a dronelor, localizat „în zona orașului Starobilsk”. În mesajul publicat pe Facebook, Statul Major General susține că Ucraina lovește infrastructuri și instalații militare „utilizate în scopuri militare”, cu respectarea normelor dreptului internațional umanitar. Două versiuni asupra țintei și a victimelor Președintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că forțele ucrainene ar fi lovit căminul studențesc al Colegiului Pedagogic din Starobilsk „noaptea, în timp ce studenții dormeau”, și a avertizat că Ministerul Apărării rus va pregăti un răspuns. Autoritățile ruse au transmis un bilanț preluat de agențiile internaționale: șase persoane ucise, 15 dispărute și aproximativ 40 rănite în urma atacului în regiunea Lugansk, controlată de Moscova. Autoritățile proruse din Lugansk au mai afirmat că, în momentul atacului, în clădire se aflau 86 de tineri cu vârste între 14 și 18 ani. Miza de reglementare: Consiliul de Securitate al ONU Ministerul rus de Externe a acuzat Kievul că agravează situația și subminează eforturile diplomatice de soluționare a conflictului și a anunțat că va cere convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Separat, publicația ucraineană Tribune a relatat că în Starobilsk s-au auzit explozii în cursul nopții, iar localnici au vorbit pe rețelele de socializare despre un atac cu drone și o lovitură asupra unei baze militare. Informațiile din teren nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent. [...]
SUA condiționează reluarea medierii în războiul Rusia–Ucraina de apariția unei „oportunități” reale de progres, în condițiile în care, în acest moment, negocierile de pace nu au loc, potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio . Rubio a spus, vineri, la summitul miniștrilor de externe ai NATO din Suedia, că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze discuțiile dacă „se schimbă condițiile”, dar a precizat că în prezent nu există negocieri active. În același timp, el a descris implicarea anterioară a SUA drept una cerută de ambele părți, pe fondul percepției că Washingtonul ar fi „singurul” intermediar acceptabil atât pentru Moscova, cât și pentru Kiev. „Ne-am implicat, bine? Pentru că ni s-a spus că suntem singurii care pot face asta. Eram singurii cu care rușii și ucrainenii ar fi putut vorbi. Așa că ne-am implicat. Din păcate, nu au fost fructuoase.… Suntem pregătiți să continuăm să jucăm acest rol.” Linia roșie: fără „întâlniri simbolice” fără rezultat Mesajul central al lui Rubio este că administrația Trump ar evita un format de negocieri care consumă timp fără rezultate concrete. Oficialul a vorbit despre frustrarea legată de eforturile diplomatice anterioare și a indicat că SUA nu vor intra într-un „ciclu nesfârșit” de reuniuni fără substanță. „Suntem mai mult decât fericiți să facem acest lucru dacă se va ivi oportunitatea de a avea discuții constructive și productive. De asemenea, nu suntem interesați să ne implicăm într-un ciclu nesfârșit de întâlniri care nu duc la nimic.” De ce contează: Washingtonul vede diplomația ca singura ieșire „realistă” Rubio a susținut că, în viziunea sa, nici Rusia, nici Ucraina nu vor obține o victorie militară decisivă „în sensul tradițional” al termenului, ceea ce ar face o soluție negociată singura cale realistă de încheiere a războiului. El a adăugat că președintele Donald Trump ar fi „foarte interesat” ca SUA să joace un rol în obținerea unei astfel de soluții, potrivit Anadolu , citată de Mediafax. Totodată, Rubio a afirmat că sprijinul SUA pentru Ucraina „rămâne intact”, fără a oferi, în materialul citat, detalii suplimentare despre formă sau calendar. [...]
Ucraina își consolidează pozițiile pe front după ce a recuperat circa 590 km² de teritoriu de la începutul lui 2026 , iar Kievul mizează tot mai mult pe lovituri la distanță împotriva infrastructurii petroliere ruse pentru a crește costurile războiului și presiunea pentru negocieri, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, în discursul său de seară, că „pozițiile ucrainene sunt mai puternice acum decât în anii precedenți” și că eliberarea celor aproximativ 590 km² a readus teritoriul „sub control”. În paralel, el a susținut că Ucraina „crește ritmul” de distrugere a efectivelor ruse, iar această dinamică, împreună cu sancțiunile, ar împinge Moscova spre diplomație. Lovituri la distanță asupra rafinăriilor, ca instrument de presiune Zelenski a indicat că Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii militare și energetice a Rusiei, cu accent pe capacitățile de rafinare și export de petrol. El a menționat o lovitură asupra rafinăriei din Iaroslavl , la aproximativ 700 km de granița Ucrainei, prezentând aceste operațiuni drept o formă de „sancțiuni” aplicate prin mijloace militare. În logica economică a conflictului, astfel de atacuri vizează reducerea veniturilor și a capacității logistice a Rusiei, într-un moment în care Kievul încearcă să combine presiunea de pe câmpul de luptă cu cea diplomatică. Diplomație și coordonare cu partenerii Președintele ucrainean a mai spus că Ucraina și partenerii săi internaționali se concentrează pe intensificarea eforturilor diplomatice și că Kievul așteaptă un răspuns din partea SUA privind posibile formate și calendare pentru viitoare negocieri. Totodată, Zelenski a afirmat că serviciile de informații ucrainene monitorizează planurile militare și politice ale Rusiei și transmit informații relevante partenerilor. Pierderi rusești raportate: cifre diferite, surse diferite În același context, Zelenski a declarat că pierderile de trupe ale Rusiei de la începutul lui 2026 au depășit 145.000 de militari. După o informare primită de la comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, el a indicat că aproape 86.000 de militari ruși ar fi fost uciși, cel puțin 59.000 grav răniți, iar peste 800 ar fi fost capturați. Separat, Statul Major General al Ucrainei a estimat pierderile totale ale Rusiei de la începutul invaziei la scară largă la aproximativ 1.353.860 de militari, la data de 22 mai, inclusiv 880 de victime în ziua precedentă. În paralel, o investigație comună a BBC Russian Service și Mediazona a identificat 217.808 decese militare ruse confirmate până la 9 mai. Ce urmează Mesajul transmis de Zelenski sugerează o dublă direcție: menținerea inițiativei pe front prin consolidarea pozițiilor și extinderea loviturilor la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, în timp ce Kievul încearcă să avanseze discuțiile despre un cadru de negocieri, în coordonare cu partenerii occidentali. [...]
Kievul cere SUA să deblocheze „formatul” negocierilor de pace , în timp ce Volodimir Zelenski susține că evoluțiile de pe front și regimul de sancțiuni ar putea împinge Rusia spre diplomație, potrivit Digi24 . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”, potrivit Reuters , preluată de Agerpres. Mesajul vine după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a legat direct perspectiva relansării negocierilor de situația militară și de presiunea economică asupra Moscovei, afirmând că evoluția de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului”. „Continuăm să accelerăm ritmul în care distrugem efectivele rusești. Aceasta, împreună cu sancțiunile de toate tipurile, va obliga Rusia să opteze pentru diplomație.” Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a declarat că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare și a susținut că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului. Într-un comunicat citat de Digi24, partea britanică arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul consolidării apărării în fața atacurilor repetate ale forțelor ruse. Sprijin european „dublat” și miza de securitate Potrivit aceluiași comunicat britanic, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei „au confirmat că își vor dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce ar însemna concret „dublarea sprijinului” (tipuri de ajutor, valori sau termene), iar detaliile despre eventualele formate de negocieri așteptate de la SUA nu sunt precizate. [...]
Rusia cere convocarea Consiliului de Securitate al ONU după ce Moscova acuză Ucraina de un atac cu drone asupra unei școli profesionale din Starobilsk, în regiunea Luhansk aflată sub control rus, soldat cu cel puțin șase morți și zeci de răniți, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de reglementare și legitimitate internațională : Rusia încearcă să ducă incidentul în forul ONU, într-un moment în care conflictul rămâne blocat diplomatic. Atacul ar fi vizat atât școala, cât și căminul acesteia, iar în clădire s-ar fi aflat elevi și cadre didactice, conform liderului administrației separatiste din Luhansk, Leonid Pasecinik. Acesta a susținut că majoritatea celor prezenți erau tineri cu vârste între 14 și 18 ani. Intervenția echipelor de salvare a continuat pe parcursul zilei, iar Ministerul rus pentru Situații de Urgență a anunțat că salvatorii au căutat supraviețuitori printre dărâmături, în condițiile în care clădirea a fost grav avariată, notează presa internațională, citând Reuters . Dosar la ONU și anchetă penală în Rusia Ministerul rus de Externe a transmis solicitarea oficială pentru o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , acuzând Ucraina și susținătorii săi că ar contribui la escaladarea conflictului și la blocarea eforturilor diplomatice. În paralel, autoritățile judiciare ruse au deschis o anchetă penală. Potrivit relatării, anchetatorii au indicat inițial că ar fi fost lansate patru drone, în timp ce președintele rus a avansat ulterior o cifră mai mare, de 16 drone implicate în atac. Putin: „Nu a fost un accident”, armata pregătește opțiuni de răspuns Vladimir Putin a confirmat public bilanțul de șase morți, fără a preciza identitatea victimelor, într-o întâlnire cu oficiali militari. El a calificat atacul drept o acțiune deliberată împotriva unei ținte civile și a spus că a dispus armatei să pregătească variante de răspuns. „Această lovitură nu a fost un accident.” Într-un document citat, Moscova a susținut că „regimul de la Kiev și sponsorii săi” ar purta responsabilitatea pentru escaladarea ostilităților și „sabotarea eforturilor politice și diplomatice”. Context: teritoriu ocupat, acuzații fără reacție publică a Kievului Rusia susține că regiunea Luhansk , alături de alte teritorii ucrainene ocupate, a fost anexată în urma unor referendumuri organizate în 2022, ale căror rezultate nu sunt recunoscute la nivel internațional. Ucraina nu a comentat incidentul și acuzațiile. În aceeași zi, Kievul anunțase că a desfășurat un atac cu drone asupra rafinăriei Slavneft din regiunea Iaroslavl din Rusia, precizând că instalația fusese vizată și anterior. [...]
Ucraina a lovit în noaptea de 21 spre 22 mai mai multe ținte militare rusești, inclusiv depozite de muniții și sisteme de apărare antiaeriană , într-o serie de atacuri care vizează reducerea capacității operaționale a Rusiei pe front și în zonele ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General ucrainean. Loviturile au vizat sisteme de apărare antiaeriană, puncte de comandă, centre de control pentru drone și depozite de muniții, precum și concentrări de trupe și treceri peste râuri în teritorii ocupate și pe teritoriul Rusiei, în regiunile Briansk și Kursk, conform aceleiași surse. Ținte: apărare antiaeriană, comandă și logistică Printre țintele menționate se află un sistem rusesc Osa (denumire NATO: SA-8 Gecko) în Donetsk ocupat. Sistemul, introdus în anii 1970, este descris ca unul cu rază scurtă, „all-weather” (capabil să opereze în diverse condiții meteo), iar costul este estimat la 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pe unitate, potrivit unui raport anterior al serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), citat în material. De asemenea, Ucraina ar fi lovit: puncte de comandă și observație rusești în Novopetrykivka (regiunea Donețk) și Tyotkino (regiunea Kursk, Rusia); un centru de comandă în apropiere de Voskresenka (regiunea Dnipropetrovsk) și un nod de comunicații în Verkhniy Tokmak Druhyi (regiunea Zaporijjea). Drone, depozite de muniții și concentrări de trupe Statul Major General a mai raportat lovituri asupra unor puncte de control al dronelor în Selydove, Malynivka și Vesele (toate în regiunea Donețk). În zona logistică, ar fi fost vizate un depozit de muniții în Velyka Novosilka, un depozit logistic în Donețk ocupat și un alt depozit de aprovizionare militară în Rovenky, în Luhansk ocupat. În paralel, au fost raportate atacuri asupra unor concentrări de trupe rusești în apropiere de Selydove, Ukrainka și Pokrovsk (Donețk), Malynivka (Zaporijjea) și Troebortne (Briansk, Rusia). Au fost lovite și treceri peste râurile Oskil și Bakhmutivka, în apropiere de Holubivka (regiunea Harkiv) și Siversk (Donețk). Context: lovituri și asupra infrastructurii energetice din Rusia Într-un episod separat menționat în articol, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că drone ucrainene au lovit o rafinărie din regiunea Iaroslavl, în noaptea de joi spre vineri. Ținta probabilă ar fi fost rafinăria Slavneft-YANOS , descrisă ca a șasea ca mărime din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 15 milioane de tone de petrol, după un alt atac asupra aceluiași obiectiv, marți. Publicația nu oferă o evaluare independentă a pagubelor și nici reacții din partea Rusiei în materialul citat. [...]
