Știri
Știri din categoria Externe
Presiunea economică și militară asupra Rusiei crește, iar această vulnerabilitate ar putea schimba calculele diplomatice ale SUA privind un eventual acord de încetare a războiului, potrivit unei analize preluate de Antena 3, care citează CNN.
Analiza susține că Rusia nu a reușit, până acum, să transforme avantajul numeric într-o străpungere pe front în 2026, așa cum ar fi mizat Kremlinul. În schimb, Ucraina ar fi obținut câștiguri teritoriale nete în acest an, în timp ce forțele ruse ar înregistra pierderi ridicate.
Estimările occidentale citate plasează pierderile ruse la niveluri de aproximativ 30.000–40.000 de morți și răniți pe lună (sau chiar peste), iar pierderile totale de la începutul invaziei sunt evaluate „pe scară largă” la mult peste un milion, peste capacitatea Rusiei de a le înlocui.
În paralel, presiunea începe să fie recunoscută și intern: un membru al „parlamentului” de la Moscova ar fi avertizat public că economia Rusiei s-ar putea să nu poată susține la nesfârșit un război prelungit, invocând cheltuieli de apărare în creștere și distorsiuni economice. În același registru, Vladimir Putin a spus recent că războiul ar putea „să se apropie de sfârșit”, o formulare neobișnuită pentru un lider care a prezentat conflictul ca pe o confruntare existențială.
Un element central al schimbării de dinamică este utilizarea dronelor: Ucraina ar fi creat de-a lungul frontului o „zonă de ucidere” de 10–15 kilometri, în care trupele ruse nu pot avansa fără expunere constantă la atacuri.
Totodată, dronele ucrainene ar lovi regulat ținte în interiorul Rusiei — de la aerodromuri militare și fabrici, la infrastructură energetică, depozite de muniție și noduri logistice. Potrivit analizei, această capacitate ar fi contribuit inclusiv la interesul Moscovei pentru o încetare temporară a focului în timpul comemorărilor de „Ziua Victoriei”, pentru a reduce riscul unor atacuri care să afecteze evenimentele din capitală.
Efectul operațional, cu impact economic indirect, este că Rusia ar fi obligată să-și disperseze apărarea antiaeriană, să relocheze aeronave, să fortifice infrastructura și să aloce resurse tot mai mari apărării propriului teritoriu — adică să plătească mai mult pentru a menține un război în care câștigurile pe teren rămân limitate.
În această logică, analiza argumentează că „pârghiile” de negociere s-ar putea muta: dacă Rusia devine mai vulnerabilă, șansele unei înțelegeri ar crește, pentru că una dintre părți nu mai poate miza credibil pe escaladare cu rezultate.
Textul leagă această evoluție și de China. În timpul discuțiilor cu Donald Trump la Beijing, Xi Jinping ar fi remarcat că Vladimir Putin ar putea regreta într-o zi invazia Ucrainei. Pentru Beijing, lecția ar fi relevantă în contextul Taiwanului: deși Xi ar fi cerut armatei chineze să fie pregătită pentru o operațiune până în 2027, Ucraina ar arăta cât de dificil este să obții o prăbușire politică rapidă a unui apărător hotărât.
Ultima rundă formală de discuții mediate de SUA ar fi avut loc în februarie, iar de atunci activitatea s-a redus, însă ar putea fi reluată. În viziunea autorului, o eventuală negociere ar presupune probabil concesii teritoriale din partea Ucrainei și o formă de garanții de securitate care să descurajeze o nouă agresiune.
Ideea centrală este că o strategie diplomatică eficientă nu ar mai porni de la presupusa slăbiciune a Ucrainei, ci de la vulnerabilitatea tot mai mare a Rusiei — inclusiv pe fondul costurilor economice și al presiunii interne pe care războiul le amplifică.
Recomandate
Bruxellesul anticipează o extindere a războiului cu drone pe teritoriul Rusiei , inclusiv asupra infrastructurii de securitate, după ce o dronă rusească a avariat la Kiev clădirea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) , potrivit Mediafax . Mesajul vine de la comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , care vorbește despre o „ripostă simetrică” a Ucrainei. Într-o postare pe platforma X, Kubilius a susținut că Rusia „escaladează, apoi ucrainenii răspund cu măsuri în oglindă”, iar consecința ar fi că „KGB și GRU vor aștepta ca o dronă ucraineană să ajungă în birourile lor”. Oficialul european folosește denumirile KGB și GRU ca referințe generice la serviciile de informații rusești, notează articolul. Contextul: atacul asupra sediului SBU și reacțiile europene Declarația comisarului european este legată de un atac rusesc asupra centrului Kievului, în urma căruia o dronă a lovit clădirea SBU și a provocat pagube. Informația despre avarierea sediului este atribuită de Mediafax publicației Ukrainska Pravda. În același context, José Manuel Pinto Teixeira, fost ambasador al Uniunii Europene în Ucraina, a declarat că Ucraina ar avea dreptul să răspundă prin acțiuni similare la Moscova, după atacurile rusești asupra centrului Kievului. Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a condamnat atacul asupra sediului SBU și a acuzat Rusia că ignoră normele dreptului internațional și riscurile pentru obiectivele de patrimoniu cultural. Ce semnal transmite Bruxellesul Mesajul lui Kubilius indică o așteptare, la nivelul conducerii europene pe zona apărării, că războiul cu drone poate lovi tot mai direct ținte instituționale, nu doar infrastructură energetică sau militară. În postarea citată, comisarul a legat această logică a „măsurilor în oglindă” de efecte deja vizibile în Rusia, precum distrugerea unor rafinării și perturbarea zborurilor internaționale. Separat, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a cerut partenerilor internaționali ai Ucrainei să crească presiunea asupra Rusiei după lovitura asupra clădirii centrale a SBU. [...]
Atacurile asupra aeroporturilor din zona Kievului riscă să complice logistica vizitei emisariilor americani , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit infrastructura aeronautică înaintea deplasării la Kiev a doi trimiși ai președintelui SUA, potrivit G4Media . Zelenski a declarat că Rusia a atacat aeroporturi din Ucraina, în capitala Kiev și în orașul apropiat Borîspil, înaintea vizitei așteptate duminică a celor doi emisari americani. Informația este relatată de Reuters și AFP și transmisă de Agerpres, conform aceleiași surse. În context, președintele ucrainean a amintit că spațiul aerian al Ucrainei este închis de la invazia Rusiei din februarie 2022 , însă oficialii ucraineni ar fi discutat posibilitatea ca negociatorii de pace americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, să folosească un avion pentru această vizită. „Evident, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la discuțiile și pregătirile pentru posibilitatea ca partea americană să folosească un avion pentru a călători în Ucraina și a ateriza pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borîspil”, a apreciat Zelenski pe Telegram. „(Drone) Shahed ruso-iraniene ca răspuns la diplomația americană”, a adăugat el. Vizite la Moscova și Kiev, pe fondul negocierilor blocate Potrivit lui Zelenski, cei doi trimiși speciali ai președintelui SUA, Donald Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, ar urma să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, într-o încercare „aparentă” de reluare a negocierilor pentru încheierea războiului. Nu au fost făcute publice detalii despre conținutul întâlnirilor. Totuși, un oficial american a declarat vineri pentru CNN că Witkoff și Kushner intenționează să facă presiuni pentru găsirea unei soluții diplomatice care să pună capăt războiului din Ucraina. [...]
Discuțiile dintre Kremlin și emisarii SUA au inclus și teme economice, semn că Washingtonul și Moscova testează un cadru mai larg decât un armistițiu , însă fără indicii de progres concret pe dosarul Ucrainei, potrivit The Jerusalem Post , care citează relatări Reuters. Președintele rus Vladimir Putin a avut sâmbătă o întâlnire de peste trei ore cu doi emisari americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, descrisă de consilierul Kremlinului Yuri Ușakov drept „foarte utilă”. Ușakov a spus că cei doi au prezentat „o serie de idei” privind posibile căi către o înțelegere, fără să ofere detalii și fără să indice vreun „breakthrough”. Dincolo de Ucraina: „proiecte majore” și subiecte economice pe agendă Un element cu potențial impact economic este că, potrivit lui Ușakov, discuțiile „au depășit un simplu schimb de opinii” despre război și au intrat „în detaliu” și pe: „probleme economice”; „potențiale proiecte majore, reciproc avantajoase” ruso-americane. În aceeași notă, emisarul lui Putin pentru investiții, Kirill Dmitriev, a scris ulterior pe X (fost Twitter) că vizita a fost una „importantă” pentru pace. Dmitriev și Ușakov au participat la întâlnire. Fără reacție publică din partea emisariilor SUA, urmează discuții la Kiev Nu a existat un comentariu public din partea lui Witkoff și Kushner. Cei doi au plecat din Moscova la scurt timp după discuții și urmau să se întâlnească duminică, la Kiev, cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Putin a lăudat, în declarații televizate la începutul întâlnirii, eforturile președintelui american Donald Trump de a opri războiul. Trump a sugerat vineri că SUA ar avea o propunere nouă pentru încheierea conflictului, fără să ofere detalii. „Pauză” de lovituri asupra Kievului și escaladarea atacurilor la distanță Kremlinul a transmis că Putin ar fi ordonat armatei ruse să nu lovească Kievul timp de trei zile, pe durata deplasării emisariilor americani, potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov. Contextul imediat rămâne însă unul de intensificare a atacurilor la distanță: în ultimele 10 zile, Rusia a lovit capitala ucraineană cu rachete și drone, inclusiv sediul SBU, iar Ucraina a atacat rafinării, terminale petroliere și depozite ale retailerului online Wildberries, pentru a crește costurile războiului pentru Moscova. Zelenski a spus că Ucraina ar fi pregătită să se abțină de la lovituri asupra Moscovei până luni. Miza reală: poziții încă incompatibile Articolul notează că diferența dintre pozițiile Rusiei și Ucrainei rămâne foarte mare. O sursă apropiată Kremlinului, citată de Reuters, a afirmat că Putin ar urmări în continuare capturarea de teritorii și că nu ar exista șanse de acord asupra liniei frontului până la „securizarea” restului regiunii Donețk, estimată de aceeași sursă ca posibilă până la finalul anului — evaluare pe care analiști militari occidentali o consideră puțin probabilă, având în vedere ritmul lent al avansului rus. În paralel, Kremlinul a reiterat că poziția enunțată de Putin în urmă cu doi ani — cedarea de către Ucraina a întregului teritoriu a patru regiuni revendicate de Rusia și renunțarea la planul de aderare la NATO — rămâne „de neclintit”. [...]
Atacurile rusești asupra aeroporturilor din Kiev și Borispil ridică riscul operațional pentru zboruri și vizite oficiale , într-un moment în care se discută posibilitatea ca o delegație americană să ajungă în Ucraina pe cale aeriană, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus sâmbătă că Rusia a vizat „în mod deliberat” aeroporturile din Kiev și Borispil în atacurile din noaptea precedentă, „pentru prima dată după mult timp”, sugerând o legătură directă cu discuțiile despre o eventuală aterizare a unor oficiali americani pe aceste aeroporturi. „Este evident că aceste atacuri ale Rusiei asupra aeroporturilor sunt o reacție la discutarea și pregătirea posibilității ca partea americană să folosească un avion pentru a veni în Ucraina și să aterizeze pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borispil.” Ce urmează: ajustări anunțate privind operațiunile legate de spațiul aerian Zelenski a afirmat că Ucraina „a consemnat această acțiune” și că săptămâna viitoare va ajusta „în mod corespunzător” operațiunea privind spațiul aerian al Rusiei, pe care îl descrie ca devenit periculos din cauza dronelor și rachetelor. În mesajul său, liderul ucrainean a insistat că, din partea Ucrainei, „nu există și nu va exista nicio amenințare la adresa diplomației” și că țara rămâne interesată de apropierea păcii. Impactul imediat: victime și lovituri asupra infrastructurii civile În același mesaj, Zelenski a declarat că un atac rusesc asupra unei întreprinderi civile din Kamianske (regiunea Dnipropetrovsk) a ucis patru persoane și a rănit alte cinci. Totodată, el a spus că locuințe au fost avariate în regiunile Herson și Harkov și în orașul Borispil, iar în Sumî și Nikolaev dronele au lovit centre comerciale. Context diplomatic: emisari americani, date „preliminare” pentru vizite la Moscova și Kiev Zelenski a mai afirmat că au fost stabilite date preliminare pentru vizita emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev. Donald Trump a confirmat vizita, spunând că cei doi merg cu o propunere pentru încheierea războiului și că există „o șansă bună” ca negocierile să ducă la un rezultat. [...]
Ordinul Kremlinului de a opri atacurile asupra Kievului timp de trei zile introduce o pauză operațională rară în războiul aerian și poate redesena, măcar temporar, riscul de securitate pentru capitala Ucrainei, pe fondul reluării contactelor diplomatice SUA–Rusia, potrivit Mediafax . Decizia a fost comunicată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că Vladimir Putin a ordonat ca „timp de trei zile, începând de astăzi de la miezul nopții, să nu fie efectuat niciun atac împotriva Kievului”. Peskov a legat măsura de pregătirile pentru vizita emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Kiev, pentru convorbiri de pace, informație atribuită agenției AP. Contextul diplomatic: trimișii SUA între Moscova și Kiev Witkoff și Kushner au sosit sâmbătă la Moscova, într-o încercare de a relua eforturile de încetare a conflictului, au relatat publicațiile de stat din Rusia. Ei au fost întâmpinați la aeroport de emisarul rus Kirill Dmitriev, care a publicat imagini de la sosire și mesajul „Bun venit la Moscova, făcători de pace”. Ultima vizită cunoscută a celor doi la Moscova a avut loc în ianuarie, când s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin. Zelenski a declarat că îi așteaptă duminică la Kiev, deși cei doi nu au mai fost anterior în capitala Ucrainei. În același timp, Zelenski a anunțat că Ucraina va opri atacurile aeriene pe durata deplasării emisarilor și a cerut Moscovei să facă același lucru, însă Rusia nu a răspuns public acestei propuneri, conform informațiilor din material. De ce contează: pauză anunțată după o escaladare a războiului aerian Ordinul de oprire a atacurilor vine după o perioadă de intensificare a loviturilor aeriene, în condițiile în care negocierile de pace au stagnat. Materialul notează că Rusia și-a amplificat atacurile asupra Kievului și altor orașe, „profitând de lipsa sistemelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei”. Tot vineri, o dronă rusă a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev. De cealaltă parte, atacurile ucrainene cu rază lungă au vizat facilități militare, rafinării și centre economice din Rusia. Situația din teren și bilanțul recent al atacurilor Războiul aerian s-a intensificat pe fondul unei linii a frontului de 1.250 de kilometri, iar Rusia a început să folosească drone de mare viteză, cu propulsie prin reacție, potrivit textului. Zelenski a legat atacurile rusești de peste noapte de pregătirile pentru posibila sosire a delegației americane, afirmând: „Clar, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la pregătirile pentru posibila sosire a părții americane cu un avion în Ucraina. Am luat notă de această mișcare și vom ajusta operațiunile săptămâna viitoare” În regiunea Dnipropetrovsk, atacurile rusești au ucis cinci persoane și au rănit alte cinci la o unitate industrială, iar Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit două combinate metalurgice care aprovizionau producția militară ucraineană. Au fost raportate atacuri cu drone și rachete și în regiunile Boryspil și Mikolaim, cu pagube la locuințe și spații comerciale. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat rachete balistice și 167 de drone de atac, dintre care 128 au fost doborâte sau neutralizate. În Rusia, autoritățile au anunțat trei răniți în regiunea Belgorod în urma atacurilor ucrainene, iar apărarea antiaeriană rusă ar fi doborât 53 de drone ucrainene într-o singură noapte. Ce urmează În lipsa unor detalii despre mecanismul de verificare sau despre condițiile exacte ale ordinului, rămâne de văzut dacă oprirea atacurilor asupra Kievului va fi respectată integral pe durata celor trei zile și dacă vizita emisarilor americani va debloca negocierile, într-un moment în care, potrivit materialului, eforturile Washingtonului au pierdut din avânt în ultimele șase luni, pe fondul concentrării atenției SUA asupra conflictului din Iran. [...]
Unități ale armatei ucrainene ar fi primit ordin să oprească luptele în intervalul 5–8 septembrie , pe fondul unei noi runde de contacte diplomatice americane, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană preluată de The Kyiv Independent. Miza imediată este una operațională: o eventuală „pauză” în ostilități ar urma să reducă riscul de escaladare în timpul vizitei emisarilor SUA la Kiev și Moscova. Informația nu este confirmată oficial. Mediafax notează că nu a existat un anunț public privind un armistițiu, iar în acest moment nu este clar ce unități ar respecta ordinul invocat de presa ucraineană. Vizita emisarilor SUA și calendarul anunțat Potrivit sursei citate, oprirea ostilităților ar urma să aibă loc în perioada 5–8 septembrie, în contextul în care emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să viziteze Kievul și Moscova „în următoarele zile”. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat anterior că Witkoff și Kushner vor călători la Kiev pe 6 septembrie, după ce au vizitat Moscova. Întâlnirea planificată ar fi prima vizită a celor doi emisari în Ucraina, conform aceleiași surse. Ce a spus Trump și ce promite Zelenski pe durata vizitei Donald Trump a confirmat că cei doi emisari vor călători „în acest weekend” pentru negocieri între Ucraina și Rusia. „Trebuie să se rezolve. Așa că i-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner.” „I-am trimis să vadă dacă putem sau nu să facem ceva. Și ar putea exista o mare șansă să o facem.” În paralel, Zelenski a promis că Ucraina se va abține de la atacuri aeriene împotriva Rusiei în timpul vizitei, invocând siguranța negociatorilor americani, și a cerut Moscovei să procedeze similar, potrivit sursei citate de The Kyiv Independent. Într-un context separat, Mediafax mai arată că, pe 1 septembrie, Zelenski a avertizat companiile aeriene, asigurătorii și guvernele străine că spațiul aerian rusesc „va fi de facto închis” din cauza dronelor ucrainene, pe fondul riscurilor crescute pentru aviația civilă. [...]
