Știri
Știri din categoria Externe
O posibilă repoziționare a Chinei față de războiul din Ucraina a fost sugerată în discuțiile recente de la Beijing: Xi Jinping i-ar fi spus lui Donald Trump că Vladimir Putin ar putea ajunge să „regrete” invazia, potrivit informațiilor relatate de Digi24, care citează Financial Times. Miza pentru mediul economic este legată de riscul ca Beijingul să își recalibreze sprijinul – inclusiv pe zona de bunuri cu dublă utilizare – într-un conflict care a remodelat fluxuri comerciale, sancțiuni și costuri energetice.
Potrivit mai multor persoane familiarizate cu evaluarea făcută de SUA asupra summitului de săptămâna trecută, comentariul lui Xi ar fi venit în cadrul unor discuții ample care au inclus și Ucraina. În aceeași conversație, Trump ar fi sugerat ca SUA, China și Rusia să coopereze împotriva Curții Penale Internaționale (CPI).
Afirmația atribuită liderului chinez este prezentată ca mergând mai departe decât poziționările anterioare. O persoană care cunoaște întâlnirile lui Xi cu fostul președinte american Joe Biden a spus că, deși discuțiile au fost „sincere și directe” despre Rusia și Ucraina, Xi nu ar fi oferit atunci o evaluare a lui Putin și a războiului.
În plan economic, orice nuanțare publică sau semiprivată a poziției Beijingului e urmărită atent deoarece China a fost acuzată în repetate rânduri de administrația Biden că a furnizat Rusiei produse cu dublă utilizare (bunuri civile care pot fi folosite și militar). Administrația Trump și-a exprimat, la rândul ei, îngrijorarea, însă mai rar, potrivit informațiilor din articol.
Dezvăluirea apare înaintea vizitei lui Vladimir Putin în China, programată pentru marți, pentru o întâlnire la nivel înalt cu Xi, la câteva zile după ce liderul chinez l-a primit pe președintele american – a doua întâlnire a celor doi de când Trump s-a întors la Casa Albă.
Casa Albă a publicat duminică o fișă informativă despre summit, dar aceasta nu ar fi inclus referiri la discuțiile despre Putin sau la războiul din Ucraina. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar Casa Albă a refuzat să comenteze, potrivit materialului.
În cadrul întâlnirii cu Xi, Trump ar fi avansat ideea unei cooperări SUA–China–Rusia împotriva CPI, invocând interese comune, potrivit unor surse apropiate discuțiilor. Casa Albă a refuzat să comenteze această afirmație, însă administrația Trump și-a exprimat anterior opoziția față de CPI, pe care o acuză de politizare și depășirea competențelor.
Materialul notează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar fi ajuns într-un impas după patru ani, pe fondul eficientizării utilizării dronelor de către Ucraina pentru lovirea forțelor și țintelor rusești. În acest context, vizita lui Putin la Beijing și eventualele semnale privind poziția Chinei rămân relevante pentru direcția sancțiunilor, a lanțurilor de aprovizionare și a riscurilor geopolitice care influențează piețele.
Recomandate
Iran a avertizat că ar putea viza rute alternative de export de petrol din Golf dacă statele din regiune se alătură campaniei SUA de izolare economică , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Hormuz rămâne un punct de blocaj în conflictul dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un interviu acordat postului de stat IRIB. El a spus că Teheranul le cere „tuturor țărilor din apropiere” să nu se alăture „războiului economic” al SUA, altfel vor fi tratate ca „inamici”. „Le spunem tuturor țărilor din apropiere să nu se alăture războiului economic al SUA. Altfel, le vom considera inamici.” Presiunea economică a SUA și riscul de extindere a țintelor Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că administrația sa va lansa „cea mai zdrobitoare operațiune economică” de până acum împotriva Iranului. În paralel, Trump a amenințat cu „consecințe economice uriașe” orice țară care oferă Iranului „orice fel de colac de salvare”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a întărit mesajul cu formula „ori sunteți cu noi, ori împotriva noastră”. În interviu, Rezaei a descris o strategie regională în trei etape, care ar începe cu dezescaladare și negocieri cu vecinii, urmate de încercarea de a-i „separa” de SUA printr-un ton conciliant. Dacă statele vizate rămân aliniate cu Washingtonul, ar urma o perioadă de „reconsiderare”, iar în a treia etapă Iranul „va acționa”, fără a detalia măsurile. Hormuz, rute alternative și impactul asupra comerțului Strâmtoarea Hormuz , rută majoră de transport maritim în largul coastelor Iranului, este prezentată ca un punct de fricțiune persistent. Potrivit materialului, Iranul a acționat rapid la începutul războiului pentru a opri traficul prin strâmtoare, ceea ce a dus la scumpiri puternice pentru bunuri precum petrolul și îngrășămintele. În acest context, unele state din Orientul Mijlociu care depindeau de Hormuz pentru exporturi au început să caute rute comerciale alternative. Rezaei a avertizat însă că Iranul ar putea viza aceste rute alternative de transport al petrolului din afara Golfului dacă statele regionale participă la planurile SUA de „război economic”. Dimensiunea de reglementare: acuzații de „suveranitate extraterritorială” Ministerul iranian de Externe a criticat, tot sâmbătă, noile măsuri economice americane, descriindu-le drept o afirmare a unei „suveranități extraterritoriale” asupra statelor membre ale ONU — o formulare care sugerează că Teheranul contestă aplicarea sancțiunilor dincolo de jurisdicția SUA. Negocierile pentru încetarea conflictului sunt descrise ca fiind blocate în ultimele luni, după eșecul unui memorandum de înțelegere din 17 iunie care cerea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare”. În plus, potrivit materialului, Iranul ar fi luat în calcul extinderea listei de ținte dincolo de Orientul Mijlociu, inclusiv către aliați ai SUA din Europa care au sprijinit operațiunile administrației Trump. [...]
Iran a avertizat că va răspunde „ochi pentru ochi” statelor care se aliniază unei campanii economice conduse de SUA , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru guvernele și companiile care ar putea participa la măsuri de presiune economică împotriva Teheranului, prin riscul de represalii și perturbări în relațiile comerciale. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului , care a spus că țările ce se alătură „războiului economic” al SUA împotriva Iranului vor fi vizate de acțiuni „tit-for-tat” (represalii reciproce). Contextul este escaladarea retoricii de la Washington: președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va declanșa „război economic” împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau state vizate, astfel că amploarea efectelor rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Estimarea Ucrainei urcă pierderile rusești la 1.475.270 de militari , un nivel care indică o presiune operațională tot mai mare asupra capacității de luptă și de înlocuire a efectivelor, potrivit news.ro , care citează raportarea Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul publicat sâmbătă, Statul Major ucrainean susține că Rusia a înregistrat 1.240 de victime în ultima zi , iar totalul pierderilor de personal de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022, ar fi ajuns la 1.475.270 de soldați . Pierderi raportate la tehnică și echipamente Pe lângă pierderile de personal, raportarea ucraineană include și următoarele cifre cumulate privind echipamentele rusești pierdute: 12.292 de tancuri 25.176 de vehicule blindate de luptă 137.804 de vehicule și cisterne de combustibil 48.382 de sisteme de artilerie 2.054 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor 1.584 de sisteme de apărare aeriană 439 de avioane și 354 de elicoptere 474.641 de vehicule aeriene fără pilot (drone) 2.344 de sisteme terestre fără pilot 5.049 de rachete de croazieră 35 de nave și ambarcațiuni, două submarine 4.565 de echipamente speciale Context: lipsa datelor oficiale ucrainene și estimări occidentale Statul Major al Ucrainei nu își publică propriile pierderi, invocând secretul operațional, notează kyivindependent.com, citat de news.ro. În paralel, unele evaluări occidentale independente indică un raport al pierderilor în defavoarea Rusiei: Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează un raport de „aproximativ 2,5:1 sau 2:1”. Un raport CSIS din ianuarie 2026 arată că Ucraina ar fi avut probabil între 500.000 și 600.000 de victime în intervalul februarie 2022 – decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Separat, președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru France TV, pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă de la începutul războiului pe scară largă, pe lângă un număr mai mare de dispăruți în luptă. Publicația mai notează că intensitatea atacurilor cu drone rusești și a luptelor îngreunează recuperarea cadavrelor soldaților căzuți, necesară pentru confirmarea prin ADN. [...]
Karoline Leavitt trece din comunicarea guvernamentală în zona de finanțare politică pro-Trump , urmând să lucreze pentru „ MAGA Inc .”, un „super PAC” (comitet de acțiune politică) care poate strânge fonduri nelimitate și finanțează, în principal, campanii publicitare electorale, potrivit news.ro , care citează AFP. Leavitt, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, își va părăsi funcția la sfârșitul lunii august și se va alătura organizației de finanțare politică pro-Trump. În sistemul american, un „super PAC” este o structură care încearcă să influențeze alegerile locale sau naționale prin finanțarea publicității, fără o legătură directă cu un candidat – cel puțin în teorie – și are posibilitatea de a strânge sume nelimitate, ceea ce îi amplifică rolul în competițiile electorale. Revenire într-o structură cu rol major în campaniile electorale Leavitt a mai lucrat pentru „MAGA Inc.” în perioada 2022–2024, înainte să se alăture echipei de campanie a lui Donald Trump . Ea le-a spus jurnaliștilor care îl însoțeau pe Trump în Carolina de Sud că va participa alături de acesta la o convenție republicană organizată la Dallas, la începutul lunii septembrie, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului („midterms”) din noiembrie. Ce urmează la Casa Albă Întrebat despre cine o va înlocui, Trump a afirmat că nu a primit „niciodată în viața sa atât de multe candidaturi pentru un post”. În același context, el l-a menționat pe Scott Jennings, strateg conservator și comentator la CNN, despre care a spus că este „bun”, și a amintit-o și pe una dintre asistentele sale, Margo Martin. Leavitt, care a născut la începutul lunii mai al doilea copil, a anunțat pe 12 august că pleacă din funcție pentru a se dedica mai mult familiei. [...]
Germania pune încă 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) pe masa sprijinului pentru Ucraina , cu o alocare orientată spre energie și protecție civilă înainte de iarnă, în paralel cu negocieri pentru rachete interceptoare Patriot , potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut la Kiev de ministrul german de Externe, Johann Wadephul , în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul ucrainean, Andrii Sybiha. Germania urmărește, împreună cu aliații europeni și Statele Unite, să obțină rachete interceptoare suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot ale Kievului, informație atribuită de Mediafax publicației Kyiv Post. Cum se împart banii și ce finanțează Din totalul de 60 de milioane de euro: 50 de milioane de euro merg către ajutor umanitar , direcționat prin organizații ale ONU și ONG-uri care sprijină populația din Kiev și din zonele apropiate de front; o parte importantă a fondurilor vizează achiziția și livrarea de generatoare . 10 milioane de euro sunt alocate Pachetului de asistență cuprinzător al NATO pentru Ucraina , pentru surse descentralizate de energie destinate armatei ucrainene, dotarea spitalelor militare și achiziția unor sisteme de combatere a dronelor . Negocierile pentru Patriot și miza sezonului rece Wadephul a spus că discuțiile cu aliații europeni și cu SUA privind apărarea aeriană a Ucrainei au avut „rezultate bune” și că speră într-un rezultat „cât se poate de pozitiv”. Potrivit declarațiilor sale, negocierile vor continua săptămâna viitoare, inclusiv într-o întâlnire cu secretarul de stat american Marco Rubio. Ministrul german a legat urgența sprijinului de apropierea iernii, perioadă în care infrastructura energetică ar putea deveni din nou țintă a atacurilor rusești, ceea ce crește presiunea atât pe protecția antiaeriană, cât și pe capacitatea de a asigura energie prin soluții de rezervă (precum generatoarele și sursele descentralizate). [...]
China a creat în mai puțin de un an o insulă artificială de circa 1.500 de acri, cu infrastructură care poate susține o bază militară , potrivit unei analize TWZ bazate pe imagini satelitare furnizate de compania Vantor. Miza operațională este extinderea rapidă a capacității Beijingului de supraveghere și proiecție de forță în Marea Chinei de Sud, într-o zonă disputată. Noua formațiune a fost construită pe Antelope Reef , un recif care, în urmă cu un an, era în mare parte submers. După aproximativ 10 luni de dragare continuă, imaginile din 11 august arată un teritoriu recuperat de aproape 1.500 de acri, cu port de apă adâncă, cheu de peste 2.000 de picioare (aprox. 610 metri) capabil să primească nave militare și începutul unei piste „de standard militar” de 10.000 de picioare (aprox. 3.050 metri). Ce se vede în teren: pistă, cheu și primele zone „funcționale” În evaluarea citată de TWZ, mai multe elemente indică pregătirea pentru utilizare militară, chiar dacă unele lucrări sunt încă în fază incipientă: Pistă în pregătire : în partea de nord-vest se lucrează la o pistă care ar urma să aibă 10.000 de picioare (aprox. 3.050 metri) lungime și 180 de picioare (aprox. 55 metri) lățime; nivelarea ar fi „aproape la jumătate”, fără turnare de beton, conform analizei. Structură de tip hangar : Asia Maritime Transparency Initiative (AMTI) a identificat excavații pentru o construcție de 200 x 200 de picioare (aprox. 61 x 61 metri), similară ca amprentă cu hangare mari de pe alte insule artificializate de China. Cheu de 680 metri (aprox. 2.200 de picioare) : în sudul insulei, în interiorul lagunei, este vizibil un cheu unde pot acosta nave militare și civile; Reuters a notat că o navă a Gărzii de Coastă chineze a fost observată recent la cheu. Zonă deja utilizată : pe latura estică apar spații verzi, un heliport, parcări și clădiri administrative/locuire; sunt vizibile și dane temporare în punctele principale. Capacități de construcție la fața locului : două stații de beton (conform descrierii TWZ) susțin lucrările. TWZ precizează că nu a confirmat independent evaluările AMTI. De ce contează: un nou nod pentru supraveghere și „anti-acces” în regiune Antelope Reef este situat în nord-vestul Mării Chinei de Sud, la aproximativ 160 mile marine (aprox. 296 km) sud de Hainan și 200 mile marine (aprox. 370 km) est de Da Nang (Vietnam). Poziționarea îl face relevant pentru dispozitivul militar chinez din jurul insulei Hainan, unde se află portul Sanya, baza navală Yulin și baza de submarine Longpo, iar TWZ notează că o bază aici ar putea: extinde acoperirea de radar și supraveghere electronică ; adăuga un aerodrom dispersat pentru lansarea de misiuni; crea un port suplimentar pentru acostarea navelor; întări „umbrela” de apărare aeriană și arhitectura de anti-acces/negare a zonei (A2/AD) – concept militar prin care un actor încearcă să limiteze libertatea de manevră a adversarului într-o regiune. Într-un citat redat de TWZ dintr-un podcast, Greg Poling (senior fellow care coordonează AMTI) spune că beneficiul principal ar fi componenta de ISR (informații, supraveghere, recunoaștere), adică „senzorii la sol” pe care îi obții „doar construind”. Contextul politic și disputa teritorială Antelope Reef (Lingyang Jiao în chineză, Đá Hải Sâm în vietnameză) face parte din arhipelagul Crescent din lanțul Insulelor Paracel. China ocupă Paracelurile din 1974, însă teritoriul este disputat de Vietnam și Taiwan. Beijingul susține, potrivit materialului, că Antelope va fi folosită și pentru scopuri comerciale și civile, o linie de comunicare similară cu cea folosită în trecut pentru alte avanposturi. TWZ amintește și declarația din 2015 a președintelui Xi Jinping, potrivit căreia China „nu intenționează să urmărească militarizarea” în Marea Chinei de Sud, în contrast cu consolidarea ulterioară a insulelor artificiale. Ce urmează Reuters a relatat că „prima fază” ar fi fost finalizată după plecarea unei flote de dragare, însă imaginile descrise de TWZ indică lucrări în curs în mai multe puncte-cheie, inclusiv la viitoarea pistă. Dacă ritmul de execuție rămâne similar, Antelope Reef ar putea deveni, în timp scurt, încă un avanpost capabil să susțină prezență navală și aeriană persistentă într-una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume. [...]
