Știri
Știri din categoria Externe

O posibilă repoziționare a Chinei față de războiul din Ucraina a fost sugerată în discuțiile recente de la Beijing: Xi Jinping i-ar fi spus lui Donald Trump că Vladimir Putin ar putea ajunge să „regrete” invazia, potrivit informațiilor relatate de Digi24, care citează Financial Times. Miza pentru mediul economic este legată de riscul ca Beijingul să își recalibreze sprijinul – inclusiv pe zona de bunuri cu dublă utilizare – într-un conflict care a remodelat fluxuri comerciale, sancțiuni și costuri energetice.
Potrivit mai multor persoane familiarizate cu evaluarea făcută de SUA asupra summitului de săptămâna trecută, comentariul lui Xi ar fi venit în cadrul unor discuții ample care au inclus și Ucraina. În aceeași conversație, Trump ar fi sugerat ca SUA, China și Rusia să coopereze împotriva Curții Penale Internaționale (CPI).
Afirmația atribuită liderului chinez este prezentată ca mergând mai departe decât poziționările anterioare. O persoană care cunoaște întâlnirile lui Xi cu fostul președinte american Joe Biden a spus că, deși discuțiile au fost „sincere și directe” despre Rusia și Ucraina, Xi nu ar fi oferit atunci o evaluare a lui Putin și a războiului.
În plan economic, orice nuanțare publică sau semiprivată a poziției Beijingului e urmărită atent deoarece China a fost acuzată în repetate rânduri de administrația Biden că a furnizat Rusiei produse cu dublă utilizare (bunuri civile care pot fi folosite și militar). Administrația Trump și-a exprimat, la rândul ei, îngrijorarea, însă mai rar, potrivit informațiilor din articol.
Dezvăluirea apare înaintea vizitei lui Vladimir Putin în China, programată pentru marți, pentru o întâlnire la nivel înalt cu Xi, la câteva zile după ce liderul chinez l-a primit pe președintele american – a doua întâlnire a celor doi de când Trump s-a întors la Casa Albă.
Casa Albă a publicat duminică o fișă informativă despre summit, dar aceasta nu ar fi inclus referiri la discuțiile despre Putin sau la războiul din Ucraina. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar Casa Albă a refuzat să comenteze, potrivit materialului.
În cadrul întâlnirii cu Xi, Trump ar fi avansat ideea unei cooperări SUA–China–Rusia împotriva CPI, invocând interese comune, potrivit unor surse apropiate discuțiilor. Casa Albă a refuzat să comenteze această afirmație, însă administrația Trump și-a exprimat anterior opoziția față de CPI, pe care o acuză de politizare și depășirea competențelor.
Materialul notează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar fi ajuns într-un impas după patru ani, pe fondul eficientizării utilizării dronelor de către Ucraina pentru lovirea forțelor și țintelor rusești. În acest context, vizita lui Putin la Beijing și eventualele semnale privind poziția Chinei rămân relevante pentru direcția sancțiunilor, a lanțurilor de aprovizionare și a riscurilor geopolitice care influențează piețele.
Recomandate

Volodimir Zelenski condiționează o întâlnire cu Putin și Trump de o invitație oficială la G20 , mizând pe formatul summitului de la Miami ca pe o acoperire diplomatică pentru o discuție la nivel înalt, potrivit Libertatea . Președintele ucrainean spune că Ucraina nu a primit, deocamdată, o invitație din partea SUA pentru reuniunea G20 programată pe 14-15 decembrie. Zelenski afirmă că mai mulți lideri i-au confirmat că au sugerat părții americane să invite oficial Ucraina la summitul de la Miami, însă „nu am primit încă o invitație oficială din partea Americii”, relatează Ukrainska Pravda . În acest context, liderul de la Kiev s-a declarat dispus să participe la o reuniune trilaterală cu Donald Trump și Vladimir Putin, dacă va exista invitația. El susține că o astfel de întâlnire „ar putea” avea loc în marja G20 și că, în opinia sa, ar beneficia de sprijinul celorlalți lideri prezenți, dacă Ucraina este invitată oficial. Presiune politică în SUA și miza formatului G20 Zelenski a mai spus că unii congresmeni americani au condamnat faptul că Donald Trump l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20. În viziunea sa, includerea Ucrainei ar schimba datele problemei, deoarece o întâlnire trilaterală în cadrul G20 ar avea o legitimitate mai mare. „Un rezultat până la Crăciun”, discutat cu emisarii lui Trump Potrivit declarațiilor citate, Zelenski a afirmat că emisarii lui Trump i-au transmis la o reuniune la Berlin că și-ar dori „un rezultat până la Crăciun”. Președintele ucrainean spune că a răspuns că un astfel de termen este acceptabil și că, dacă se poate ajunge mai repede la un rezultat, „cu atât mai bine” pentru protejarea populației. În același timp, Zelenski a reiterat că îl consideră pe Vladimir Putin un „dușman” și un „criminal”, în contrast cu modul în care Trump îl descrie pe liderul rus drept „prietenul” său, conform articolului. [...]

Reacția lui Zelenski la etichetarea lui Putin drept „prieten” de către Trump ridică din nou miza diplomatică pentru orice discuție despre Ucraina , într-un moment în care liderii marilor puteri au avut un summit neobișnuit SUA–Rusia–China , potrivit CNN . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comentat declarația președintelui american Donald Trump, care l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin un „prieten”, în primul său interviu după summitul de joi dintre Statele Unite, Rusia și China. În discuția cu jurnalistul CNN Jim Sciutto, Zelenski a respins explicit această caracterizare. „Pentru noi, el este un criminal.” De ce contează: semnalul politic pentru negocieri și sprijin Declarația lui Zelenski indică o linie roșie de percepție pentru Kiev: orice încercare de apropiere personală sau de reîncadrare a relației cu Vladimir Putin riscă să intre în conflict direct cu narațiunea ucraineană despre responsabilitatea Rusiei în război . În termeni practici, astfel de mesaje pot influența climatul politic în care se discută sprijinul pentru Ucraina și eventuale formule de negociere. Contextul imediat Potrivit CNN, reacția vine după un summit descris drept „fără precedent” între Statele Unite, Rusia și China, desfășurat joi. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor de la summit sau despre eventuale decizii rezultate. [...]

Declarațiile lui Donald Trump despre relația „fantastică” cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în ciuda lipsei unor progrese concrete pe dosare-cheie, ridică semne de întrebare privind direcția diplomatică a SUA și predictibilitatea negocierilor pe securitate și conflicte majore , potrivit Digi24 . Trump a spus că cei care îi critică relațiile cu liderii Rusiei și Chinei sunt „proști”, reacționând la criticile primite din ambele partide după ce l-a numit pe Putin „prietenul” său. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă de bilanț a deplasării sale în Asia și a unei întâlniri trilaterale la Shenzhen, pe care a descris-o drept una dintre cele mai reușite vizite prezidențiale în Asia „din istoria Americii”. Întâlnirea de la Shenzhen: ton optimist, rezultate limitate În pofida evaluării foarte favorabile făcute de președintele american (a spus că ar da întâlnirii nota 12 din 10), discuțiile cu Xi Jinping și Vladimir Putin nu ar fi produs „progrese semnificative” pe subiectele anunțate sau așteptate: reducerea armelor nucleare (tema prevăzută a discuțiilor); conflictele din Iran și Ucraina; inteligența artificială. Trump a insistat însă că o relație bună cu Rusia și China este un avantaj, afirmând că „America este respectată” și invocând, ca exemplu, primirea de către Xi Jinping la scara avionului prezidențial. Mesajul despre Rusia și Ucraina: „șanse foarte mari”, urmate de noi atacuri Trump a declarat că a avut o întâlnire bilaterală cu Putin, în care liderul rus și-ar fi exprimat „clar dorința” de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică. Președintele american a adăugat că există „discuții foarte bune” și că ar fi „șanse foarte mari” de reușită. În același timp, articolul notează că, după plecarea lui Putin din China, Rusia a lansat noi atacuri asupra Ucrainei, în pofida afirmației lui Trump că Moscova ar dori să încheie războiul. Trump a mai spus că războiul nu s-a încheiat încă deoarece Volodimir Zelenski și Vladimir Putin „nutresc o ură imensă reciprocă”, ceea ce ar îngreuna o soluție. Retorică internă și revendicări controversate În cadrul conferinței, Trump a reluat afirmația că pierderea alegerilor din 2020 ar fi fost factorul declanșator al războiului început în 2022, susținând că Putin i-ar fi spus că nu ar fi invadat Ucraina dacă el ar fi fost președinte. Totodată, a repetat regretul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, deși susține că a „rezolvat opt războaie”. CBS News este citată de Digi24 cu precizarea că aceasta a fost prima conferință de presă oficială a lui Trump după înfrângerea republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului. De ce contează Dincolo de formulările dure la adresa criticilor și de accentul pus pe „chimie” între lideri, relatarea indică o discrepanță între tonul optimist al Casei Albe și lipsa unor rezultate tangibile pe dosare cu impact global ( controlul armelor nucleare , Ucraina, Iran, inteligență artificială). Pentru mediul economic și pentru piețe, astfel de semnale pot însemna volatilitate mai mare și o vizibilitate redusă asupra direcției politicii externe americane, în special când conflictul din Ucraina rămâne activ, iar relațiile dintre marile puteri nucleare sunt prezentate ca un atu în sine, fără progrese concrete anunțate. [...]

Prima întâlnire trilaterală Xi–Trump–Putin a fost construită ca un exercițiu de putere într-un cadru economic , iar semnalele nonverbale au întărit ierarhia dintre cei trei lideri, inclusiv prin raportarea la greutatea economică a fiecărei țări, potrivit unei analize citate de Digi24 . Reuniunea a avut loc joi, la Shenzhen , în sudul Chinei, în marja summitului anual APEC (Cooperarea Economică pentru Asia-Pacific) , la care au participat aproximativ 20 de lideri, notează AFP, citată de News.ro. Discuțiile au fost „orchestrate cu minuțiozitate”, însă fiecare dintre cei trei a abordat întâlnirea diferit, potrivit lui Gabor Holch, consultant în management intercultural cu sediul în Shanghai, intervievat de AFP. Puterea economică, tradusă în „respect” și autoritate la masă Holch susține că întâlnirea a avut loc „în cadrul unui summit economic”, iar „respectul și autoritatea” acordate fiecărui lider corespund și puterii economice a țării sale. În această logică, Rusia apare drept „de departe cel mai puțin puternic partener” dintre cei trei, în evaluarea specialistului. Declarațiile introductive au fost făcute în fața camerelor, înainte ca jurnaliștii să părăsească sala pentru discuțiile cu ușile închise, un format care a lăsat publicului mai ales secvențele atent controlate de protocol și limbaj corporal. Stiluri diferite: contact vizual la Trump, disciplină la Putin, subtilitate la Xi În analiza citată, Donald Trump este descris ca fiind în largul său în discuții informale și ca având un comportament mai „deschis” în fața camerelor: s-ar fi abătut uneori de la textul pregătit, căutând contact vizual și adresându-se direct celorlalți doi lideri. În contrast, Vladimir Putin ar fi rămas concentrat pe discursul citit, până la gestul de a-și scoate căștile în timp ce vorbea, pentru a se concentra „100%” pe text, potrivit lui Holch. Xi Jinping este caracterizat drept un „om de stat asiatic tipic”, care transmite semnale nonverbale „extrem de subtile”, precum un zâmbet schițat sau o încruntare. Gesturi simbolice și scenografie: de la aeroport la masa rotundă În spațiul public au circulat și alte momente care au alimentat interpretări: o îmbrățișare scurtă între Xi și Trump la aeroportul din Shenzhen, ajutorul oferit de Trump omologului chinez pe o scară rulantă și salutul către Putin cu „prietenul meu” în timpul strângerii de mână. În timpul discuțiilor, cei trei au stat în jurul unei mese rotunde din lemn închis, cu flori roz în centru. Holch explică alegerea prin importanța formelor rotunde în cultura chineză, asociate cu ideea de armonie, și apreciază elementul natural din centrul mesei ca fiind „extrem de simbolic”. În ansamblu, lectura propusă de specialist indică faptul că, dincolo de declarațiile oficiale, întâlnirea a funcționat și ca o demonstrație de poziționare într-un cadru economic, în care gesturile și protocolul au transmis mesaje despre raportul de forțe dintre cele trei puteri. [...]

Aproape jumătate dintre germani vor reducerea sau oprirea ajutorului pentru Ucraina , un semnal cu potențial impact asupra continuității sprijinului financiar și militar al Berlinului, potrivit datelor citate de HotNews dintr-un sondaj YouGov realizat pentru publicația germană Welt am Sonntag. 49% dintre respondenți spun că ajutorul acordat Ucrainei ar trebui redus sau oprit. În detaliu, 25% susțin oprirea completă a sprijinului, iar 24% ar prefera reducerea lui. La polul opus, aproximativ 30% consideră că ajutorul ar trebui menținut la nivelul actual, iar 9% ar dori majorarea acestuia. Sprijinul Germaniei include ajutor financiar, armament și asistență umanitară. Diferențe puternice pe linii politice Sondajul indică o polarizare în funcție de preferințele politice: Alegătorii Verzilor : jumătate vor menținerea ajutorului la nivelul actual, iar 32% susțin majorarea. Alegătorii AfD (extrema dreaptă) : 62% vor oprirea ajutorului, iar 27% reducerea lui. Alegătorii CDU/CSU, SPD și Die Linke : se poziționează între aceste două extreme, fără procente detaliate în material. Cine susține mai mult sprijinul și ce așteptări există de la Merz Sprijinul pentru Ucraina este „deosebit de ridicat” în rândul celor mai tineri respondenți (18–29 de ani) și al celor de peste 70 de ani, potrivit sondajului. Separat, aproape jumătate dintre participanți consideră că șeful guvernului german, Friedrich Merz , ar trebui să discute „cât mai curând posibil” cu președintele rus Vladimir Putin, chiar dacă Rusia nu face în prealabil concesii în războiul din Ucraina. Sondajul este prezentat ca reprezentativ pentru populația Germaniei de cel puțin 18 ani; YouGov a intervievat online 2.329 de adulți. [...]

Presiunea Washingtonului pentru un acord rapid riscă să împingă Ucraina spre concesii majore , pe fondul eforturilor președintelui american Donald Trump de a încheia războiul înainte ca democrații să preia controlul Congresului în ianuarie, potrivit The Jerusalem Post . În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a calificat drept „foarte nereușit” pentru Vladimir Putin summitul trilateral din această săptămână dintre liderii Chinei, Rusiei și SUA. Zelenski a spus că Putin nu a reușit să recreeze simbolic conferința de la Ialta din 1945, care a decis soarta Europei după al Doilea Război Mondial. Declarațiile vin în timp ce Trump își intensifică demersurile pentru un acord de pace între Ucraina și Rusia, într-o fereastră politică pe care publicația o leagă de schimbarea majorității în Congresul SUA. După întâlnirea cu Putin în China, Trump a afirmat că liderul rus i-ar fi transmis că Moscova este „pregătită pentru pace”. Temeri în Europa: acordul SUA ar putea cere concesii teritoriale și politice Oficiali europeni citați în material spun că există îngrijorări tot mai mari că Washingtonul ar putea împinge un acord care să oblige Ucraina la concesii teritoriale și politice semnificative. Un alt oficial a descris diferența de ritm: americanii ar fi grăbiți să ajungă la o înțelegere, în timp ce Rusia „nu pare să se grăbească”. Un oficial ucrainean de rang înalt, citat de Financial Times, a spus că calendarul propus de Washington a alimentat temeri la Kiev că Zelenski ar putea fi presat să accepte un acord „în mare parte în termenii Moscovei” înainte de instalarea noului Congres. „Trump îl place pe Putin și vrea să termine totul până în ianuarie”, a spus oficialul, adăugând că Rusia „ar putea avea termeni mai buni” dacă un acord ar fi încheiat înainte de acel moment. Două cadre de negociere discutate de emisarii SUA Materialul arată că emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff au purtat săptămâni de negocieri cu oficiali ruși, ucraineni și europeni, inclusiv întâlniri la Moscova, Dublin și Berlin, subliniind urgența ajungerii la un acord. Potrivit unei relatări The Wall Street Journal, cei doi ar fi discutat două posibile cadre pentru încheierea războiului: un scenariu în care Ucraina ar renunța la teritoriul pe care îl mai controlează în estul Donbasului, în schimbul aderării depline la NATO; un scenariu de „înghețare” a conflictului pe actualele linii ale frontului, cu păstrarea controlului teritorial de către fiecare parte și cu garanții de securitate pentru Ucraina printr-un tratat internațional cu SUA și, posibil, aliați europeni. Publicația notează că orice acord final ar necesita consimțământul atât al Ucrainei, cât și al Rusiei. NATO rămâne o necunoscută pentru Kiev Întrebat despre posibilitatea aderării Ucrainei la NATO la finalul războiului, Zelenski a spus că subiectul a fost ridicat la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, dar că nu este clar, în acest moment, dacă Ucraina va putea intra în alianță. În plus, aderarea ar necesita acord unanim din partea statelor membre NATO, un obstacol major. În timp ce președintele francez Emmanuel Macron a spus că este momentul să fie luată în calcul aderarea Ucrainei, cancelarul german Friedrich Merz este prezentat ca fiind mai sceptic, afirmând – potrivit relatării – că nu se așteaptă ca Ucraina să intre în NATO „în timpul vieții sale”. [...]