Știri
Știri din categoria Externe
Ordinul Kremlinului de a opri atacurile asupra Kievului timp de trei zile introduce o pauză operațională rară în războiul aerian și poate redesena, măcar temporar, riscul de securitate pentru capitala Ucrainei, pe fondul reluării contactelor diplomatice SUA–Rusia, potrivit Mediafax.
Decizia a fost comunicată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că Vladimir Putin a ordonat ca „timp de trei zile, începând de astăzi de la miezul nopții, să nu fie efectuat niciun atac împotriva Kievului”. Peskov a legat măsura de pregătirile pentru vizita emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Kiev, pentru convorbiri de pace, informație atribuită agenției AP.
Witkoff și Kushner au sosit sâmbătă la Moscova, într-o încercare de a relua eforturile de încetare a conflictului, au relatat publicațiile de stat din Rusia. Ei au fost întâmpinați la aeroport de emisarul rus Kirill Dmitriev, care a publicat imagini de la sosire și mesajul „Bun venit la Moscova, făcători de pace”.
Ultima vizită cunoscută a celor doi la Moscova a avut loc în ianuarie, când s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin. Zelenski a declarat că îi așteaptă duminică la Kiev, deși cei doi nu au mai fost anterior în capitala Ucrainei.
În același timp, Zelenski a anunțat că Ucraina va opri atacurile aeriene pe durata deplasării emisarilor și a cerut Moscovei să facă același lucru, însă Rusia nu a răspuns public acestei propuneri, conform informațiilor din material.
Ordinul de oprire a atacurilor vine după o perioadă de intensificare a loviturilor aeriene, în condițiile în care negocierile de pace au stagnat. Materialul notează că Rusia și-a amplificat atacurile asupra Kievului și altor orașe, „profitând de lipsa sistemelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei”.
Tot vineri, o dronă rusă a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev. De cealaltă parte, atacurile ucrainene cu rază lungă au vizat facilități militare, rafinării și centre economice din Rusia.
Războiul aerian s-a intensificat pe fondul unei linii a frontului de 1.250 de kilometri, iar Rusia a început să folosească drone de mare viteză, cu propulsie prin reacție, potrivit textului.
Zelenski a legat atacurile rusești de peste noapte de pregătirile pentru posibila sosire a delegației americane, afirmând:
„Clar, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la pregătirile pentru posibila sosire a părții americane cu un avion în Ucraina. Am luat notă de această mișcare și vom ajusta operațiunile săptămâna viitoare”
În regiunea Dnipropetrovsk, atacurile rusești au ucis cinci persoane și au rănit alte cinci la o unitate industrială, iar Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit două combinate metalurgice care aprovizionau producția militară ucraineană. Au fost raportate atacuri cu drone și rachete și în regiunile Boryspil și Mikolaim, cu pagube la locuințe și spații comerciale.
Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat rachete balistice și 167 de drone de atac, dintre care 128 au fost doborâte sau neutralizate. În Rusia, autoritățile au anunțat trei răniți în regiunea Belgorod în urma atacurilor ucrainene, iar apărarea antiaeriană rusă ar fi doborât 53 de drone ucrainene într-o singură noapte.
În lipsa unor detalii despre mecanismul de verificare sau despre condițiile exacte ale ordinului, rămâne de văzut dacă oprirea atacurilor asupra Kievului va fi respectată integral pe durata celor trei zile și dacă vizita emisarilor americani va debloca negocierile, într-un moment în care, potrivit materialului, eforturile Washingtonului au pierdut din avânt în ultimele șase luni, pe fondul concentrării atenției SUA asupra conflictului din Iran.
Recomandate
SUA au reluat avertismentele timpurii către Ucraina privind rachetele rusești , un flux de informații pe care președintele Volodimir Zelenski spune că îl consideră esențial pentru protecția civililor și care fusese suspendat temporar, potrivit Mediafax . Zelenski a afirmat că Ucraina primește din nou notificări prealabile despre rachete balistice care se apropie, după ce atacuri recente ar fi avut loc fără avertizare, „lăsând civilii vulnerabili”. Declarațiile au fost făcute marți, după o întâlnire în Norvegia cu trimisul american Steve Witkoff , iar informația este atribuită de Mediafax publicației The Guardian. „Acum funcționează. Este minunat”, a spus Zelenski, adăugând că mișcarea SUA ar salva vieți. Context: tensiuni SUA–Ucraina și discuții despre negocieri În același context diplomatic, Witkoff urmează să se întâlnească miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, după discuții descrise drept „constructive” de un oficial american citat de Reuters. Potrivit aceleiași surse, emisarul american ar urmări „crearea unei căi” către negocieri trilaterale directe și negocieri multilaterale mai ample. Mediafax notează că discuțiile de la Oslo au avut loc pe fondul unei crize în relațiile dintre SUA și Ucraina, în care Donald Trump l-a criticat public pe Zelenski și a sugerat că acesta ar fi un obstacol în calea unui acord de pace. Impact operațional: de la protecția civililor la capacitatea de luptă Zelenski a legat reluarea avertismentelor de reducerea riscului pentru populație, explicând că notificările permit oamenilor să știe când se apropie rachete balistice. Separat, el a spus că a discutat și despre restricțiile impuse săptămâna trecută de secretarul de stat Marco Rubio asupra Starshield , versiunea de nivel militar a serviciului de internet prin satelit al lui Elon Musk. Potrivit declarațiilor sale, încetinirea activității ar fi afectat capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri cu drone de rază medie asupra pozițiilor rusești de pe front. Zelenski a respins ideea că Ucraina „pierde războiul”, dar a admis pierderi umane cauzate de atacurile rusești și de trecerea timpului, conform relatării Mediafax. [...]
Atacul cu rachete asupra Kievului pune sub semnul întrebării fereastra diplomatică deschisă după ce Rusia a transmis că este „pregătită, în principiu” să reia negocierile de pace, potrivit Antena 3 . Loviturile au avut loc la câteva ore după semnalele publice de relansare a discuțiilor, în contextul unei ofensive diplomatice conduse de emisari ai președintelui american Donald Trump. În noaptea de miercuri spre joi, mai multe case au fost lovite în capitala Ucrainei, iar 15 persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite, a anunțat primarul Kievului, Vitali Kliciko , citat de BBC. Negocieri reluate „în principiu”, dar atacurile continuă Atacul a venit pe fondul demersurilor lui Steve Witkoff și Jared Kushner, descriși ca emisari ai lui Trump. Witkoff s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, la o zi după o întrevedere cu liderul de la Kiev. Negocierile trilaterale fuseseră suspendate în februarie, iar de atunci Rusia și-a intensificat atacurile, în condițiile în care Ucraina ar fi rămas fără interceptoarele furnizate de Occident pentru apărarea antirachetă, potrivit materialului. Trump a declarat miercuri că lumea ar fi „cel mai aproape de până acum” de încheierea războiului, deși, notează sursa, nu a reușit până acum să pună capăt conflictului, în pofida afirmațiilor repetate că ar putea face acest lucru. Ce se știe despre posibila rundă următoare și pozițiile părților Nu este clar ce propuneri concrete i-a prezentat Witkoff lui Putin. Volodimir Zelenski a spus că discuțiile au vizat garanții de securitate „solide” pentru Ucraina și propuneri privind un armistițiu energetic, în timp ce consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a afirmat că ideile nu au fost foarte „utile”. Ușakov a sugerat că o nouă rundă de negocieri ar putea avea loc în jurul datei de 10 noiembrie, la Abu Dhabi, și a spus că discuțiile ar trebui să se concentreze pe „construirea unui sistem de securitate pentru Rusia și Ucraina după încheierea conflictului”. Tot el a susținut că trupele ruse avansează pe întreaga linie a frontului și au „inițiativa strategică”, afirmații contestate de Ucraina și aliații europeni, care invocă un impas. Zelenski a declarat că ar accepta un acord care să înghețe războiul pe actuala linie a frontului, cu discuții ulterioare despre garanții de securitate. Tensiuni SUA–Ucraina și mize economice: sancțiuni și carburanți Materialul notează și o deteriorare a relației dintre Kiev și Washington. Trump a spus că Ucraina ar trebui să aibă un nou președinte și că „altcineva” ar trebui să negocieze în numele țării. Tot el a pus pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești creșterea prețurilor la carburanți, în contextul războiului condus de SUA împotriva Iranului. În același timp, Trump a fost criticat de parlamentari democrați și de unii republicani după ce a ridicat sancțiunile impuse Rusiei, permițându-i să elibereze „tone de motorină” pe piața americană și globală, deși semnase cu câteva săptămâni înainte o lege care autoriza noi sancțiuni și tarife americane împotriva statelor care importă petrol și gaze rusești. Zelenski și aliații europeni au criticat decizia. Separat, Kievul a acuzat Washingtonul că ar fi reținut informații de intelligence esențiale pentru avertizarea privind lansările de rachete balistice rusești; secretarul de stat Marco Rubio a respins acuzațiile ca fiind „scandaloase”, iar Zelenski a spus ulterior că schimbul de informații „funcționează acum”. Armata ucraineană s-a plâns și de restricții de viteză impuse rețelei Starlink , care ar fi limitat folosirea dronelor; oficialii americani au negat, iar un grup bipartizan de senatori a cerut o anchetă. Un gest înaintea discuțiilor: eliberarea unui cetățean american Înaintea discuțiilor Putin–Witkoff, Rusia l-a eliberat pe Stephen Hubbard, un cetățean american de 74 de ani, condamnat la aproape șapte ani de închisoare pentru că ar fi luptat de partea Ucrainei. Trump a spus că „nu a fost nevoie de niciun «schimb»”, iar Witkoff l-a caracterizat pe Putin drept „un om cu suflet umanitar” pentru că a acceptat eliberarea. Vicepreședintele american JD Vance a declarat, întrebat despre această caracterizare, că îl interesează mai puțin formularea și mai mult faptul că „aduce un ostatic american acasă, la familia lui”. În ansamblu, succesiunea rapidă dintre semnalele de reluare a negocierilor și atacul cu rachete asupra Kievului indică o negociere în care presiunea militară rămâne instrument central, iar calendarul diplomatic – inclusiv o posibilă întâlnire în jurul datei de 10 noiembrie – rămâne incert. [...]
Vladimir Putin încearcă să contracareze discursul european despre o amenințare rusă , susținând că Moscova „nu se pregătește” de război cu Europa și calificând avertismentele din UE drept „schizofrenie politică”, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin de la postul Vesti și sunt relatate de agenția rusă TASS . Putin a afirmat că nici populațiile europene nu își doresc un conflict și că nici Rusia nu urmărește o confruntare militară cu statele europene. „Dacă ne uităm la procesele politice care au loc în Europa, vom vedea că popoarele Europei nu vor să lupte împotriva Rusiei. Aș vrea să fim auziți: nici noi nu vrem să luptăm împotriva Europei.” Ce contestă Putin și cum își argumentează mesajul Președintele rus a criticat declarațiile unor oficiali europeni despre riscul unui război cu Rusia și despre necesitatea pregătirii pentru o eventuală confruntare. În același timp, el a legat intensificarea discursului antirusesc din Europa de decizia regiunilor Donbas și Novorossia de a se alătura Rusiei, susținând că aceasta ar fi fost folosită drept pretext pentru o campanie împotriva Moscovei. „Acum vorbesc în permanență despre o amenințare din partea Rusiei și despre începerea pregătirilor pentru un război cu Rusia, ceea ce, în opinia mea, reprezintă un fel de schizofrenie politică.” Putin a mai spus că, în opinia sa, tensiunile și discursul actual din Europa „nu vor dura la nesfârșit”. Limitările informației Materialul consemnează poziția exprimată de Vladimir Putin în interviu și precizează că declarațiile, prin ele însele, nu oferă o evaluare independentă a riscurilor de securitate din Europa sau a intențiilor militare ale Rusiei. [...]
O schimbare de linie la Washington riscă să transforme sprijinul pentru Kiev într-o monedă de schimb , iar Europa ar putea fi împinsă să acopere rapid un posibil gol de securitate și finanțare, potrivit unei analize publicate de Focus . Politologul Thomas Jäger susține că președintele SUA, Donald Trump, „face front comun” cu Vladimir Putin și ar urmări o înțelegere care ar echivala cu o capitulare a Ucrainei. Jäger afirmă că, deși Rusia nu și-ar fi atins obiectivele militare și „ar sta de fapt ca un învins”, Putin ar fi aproape să câștige războiul „pe plan politic”, reușind să-l atragă pe Trump de partea sa. În această logică, Trump ar dori ca Ucraina „să semneze ceva” al cărui conținut nu este clar, dar care ar trebui să fie acceptabil pentru Rusia. Miza pentru Europa: presiune pe bugetele și capacitățile de sprijin pentru Ucraina În lectura lui Jäger, pivotarea SUA ar pune o presiune directă pe statele europene, în special pe Germania, descrisă drept „cel mai important stat din Europa” în sprijinirea Ucrainei. El avertizează că, fără ajutorul german, voința din Uniunea Europeană de a continua susținerea Kievului „s-ar putea eroda”. Analiza mai indică faptul că Putin nu ar urmări „un pace acceptabilă”, ci ar vrea să controleze Ucraina „precum Belarus”, ceea ce ar menține riscurile de securitate la granița estică a UE și ar prelungi nevoia de finanțare și asistență militară. „Mai întâi afaceri, apoi pace”: acuzația de interes financiar Jäger susține că în spatele schimbării de curs ar sta „interese financiare dure” și o inversare a politicii SUA față de Rusia: în loc să insiste pe un tratat de pace, Trump ar vrea „mai întâi să facă afaceri și apoi să vadă dacă se instalează pacea”. El afirmă că Trump ar considera că are „doar doi ani” pentru a „vinde realizări de guvernare” către Rusia și a obține profituri, menționând drept exemple posibile: participații în proiecte miniere, centre de date sau cumpărarea Lukoil. În aceeași cheie, Jäger descrie oferta lui Putin ca fiind tranzacțională: afaceri „în avantajul vostru”, dar cu condiția „să-mi livrați Ucraina”. Ce urmează, potrivit analizei: așteptarea alegerilor din SUA și menținerea sancțiunilor În SUA ar exista „stupefacție”, spune Jäger, inclusiv în Congres și în spațiul public, pe fondul percepției că Washingtonul „trece de partea inamicului”. În paralel, Putin ar avea timp de partea sa și ar putea „duce războiul până la capăt” cu sprijinul continuu al Chinei. În Europa, reacția descrisă de Jäger ar fi una de temporizare: menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și așteptarea evoluțiilor de după alegerile parțiale („midterms”) din SUA, în condițiile în care continentul ar fi „șantajabil din două părți” – de China, prin dependența de pământuri rare, și de SUA, în zona tehnologiei informației. [...]
Volodimir Zelenski cere menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și rachete antiaeriene mai performante , avertizând că orice relaxare a presiunii economice ar întări capacitatea Moscovei de a continua războiul, potrivit Antena 3 . Mesajul vine pe fondul tensiunilor dintre Kiev și Washington, după decizii atribuite lui Donald Trump privind sancțiunile și accesul la servicii critice pentru Ucraina. Într-un interviu acordat CNN la Kiev, Zelenski a spus că disputele recente cu Trump „nu sunt personale”, dar a insistat că ridicarea sancțiunilor ar avea un efect direct: ar consolida poziția lui Vladimir Putin. În același timp, liderul ucrainean a cerut „rachete mai bune” pentru apărarea aeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare care limitează capacitatea Ucrainei de a doborî rachete balistice, chiar dacă primește avertizări privind atacurile. Sancțiunile, linia roșie a Kievului Zelenski a legat explicit eficiența sancțiunilor de echilibrul de putere din război și a respins ideea relaxării lor, în contextul în care Trump ar fi suspendat unele sancțiuni, decizie care a atras critici inclusiv din propriul partid, notează articolul. „Cred că, dacă ridicăm sancțiunile, îl vom face mai puternic. Nu este ceva personal între mine și președintele Trump și, desigur, sunt împotriva oricărei ridicări a sancțiunilor.” Tot în acest context, Zelenski l-a acuzat pe Trump că este „de partea greșită a istoriei”, după ce acesta a anunțat un acord pentru achiziționarea de combustibil rusesc, ceea ce ar răsturna eforturile internaționale de izolare a Rusiei. Negocieri și „înghețarea” frontului, fără cedări teritoriale Președintele ucrainean a făcut aluzie la posibilitatea „înghețării” actualelor linii ale frontului pentru un armistițiu care să oprească uciderile și să permită discuții, dar a exclus cedarea de teritorii și recunoașterea zonelor ocupate ca parte a Rusiei. „Pământul nostru este foarte important pentru că este vorba despre oameni. Nu este vorba despre kilometri.” În paralel, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , a discutat timp de trei ore cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, iar Putin a acceptat organizarea unor discuții în noiembrie, fără detalii concrete, potrivit informațiilor din articol. Zelenski a spus că întâlnirea sa de la Oslo a fost „productivă”, dar că nu este convins de angajamentul lui Putin față de pace. Presiune militară și fricțiuni operaționale: Starlink /Starshield și interceptoarele Articolul menționează că accesul forțelor ucrainene la Starlink (serviciu de internet prin satelit operat de compania lui Elon Musk) a fost restricționat. Zelenski a afirmat că schimbul de informații ar fi fost restabilit, însă Starshield (varianta de nivel militar a SpaceX) „nu a fost încă restabilit pe deplin”. În același timp, Rusia a lansat „sute de drone și rachete balistice” asupra Ucrainei în cursul nopții, în pofida afirmației lui Trump că administrația sa este „mai aproape ca niciodată” de soluționarea războiului. Miza imediată pentru Kiev, așa cum o formulează Zelenski, rămâne dublă: menținerea sancțiunilor pentru a limita resursele Rusiei și accelerarea livrărilor de capabilități antiaeriene, într-un moment în care intensitatea atacurilor pune presiune pe apărarea Ucrainei. [...]
China și Rusia își aliniază public pozițiile împotriva „ingerințelor externe” în Eurasia , într-un mesaj politic care poate influența climatul de securitate și, implicit, predictibilitatea economică în regiune, potrivit Economica . Documentul comun publicat de agenția chineză Xinhua, în contextul vizitei premierului Li Qiang în Rusia, afirmă că Beijingul „sprijină Rusia” în menținerea securității și stabilității, precum și a „suveranității și integrității sale teritoriale”, opunându-se „oricărei ingerințe a forțelor externe în afacerile interne ale Rusiei”. Li Qiang s-a întâlnit miercuri la Sankt Petersburg cu premierul rus Mihail Mișustin și cu președintele Vladimir Putin. În aceeași zi, Putin l-a primit în același oraș pe emisarul american Steve Witkoff, într-un moment de intensificare a contactelor diplomatice pe fondul războiului din Ucraina, notează Agerpres . Mesajul central: „ingerințele externe” ca factor de instabilitate În comunicatul comun, China și Rusia susțin că „se vor sprijini întotdeauna cu fermitate” în chestiuni care țin de „interesele fundamentale” ale fiecăreia. Totodată, documentul indică drept principală cauză a instabilității din Eurasia „ingerințele externe distructive”, formulare care, potrivit textului, poate fi aplicată mai multor focare de tensiune, inclusiv Ucrainei și Iranului. Posibilă întâlnire trilaterală în noiembrie, în China Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a vorbit după aceste întrevederi despre o posibilă reuniune între Vladimir Putin și președinții SUA și Chinei, Donald Trump și Xi Jinping, în China, în noiembrie, în marja unui summit internațional la Shenzhen. Ușakov a declarat că partea chineză, ca gazdă a summitului APEC, „se ocupă de pregătirea” întâlnirii. [...]
